2,011 matches
-
Culturală „Apollon”, Primăria orașului Olănești și Mișcarea Culturală Olăneștiană - 2015”. Fiind primul ajuns, când mai era destul timp până la ora 18.oo, ora de înce- pere a programului prestabilit, am vizitat stațiunea și câteva puncte turistice, printre care și „Hanul Haiducilor„. La înapoiere, am parcat mașina dincolo de poarta de intrare, în dreptul grădinii cu pomi fructiferi plantați de Puiu. Am in- trat atras și de fumul de la grătar. Am fost întâmpinați de Puiu și soția sa,Valen- tina, cu salutul: „Bine ați
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
Culturală „Apollon”, Primăria orașului Olănești și Mișcarea Culturală Olăneștiană - 2015”. Fiind primul ajuns, când mai era destul timp până la ora 18.oo, ora de înce- pere a programului prestabilit, am vizitat stațiunea și câteva puncte turistice, printre care și „Hanul Haiducilor„. La înapoiere, am parcat mașina dincolo de poarta de intrare, în dreptul grădinii cu pomi fructiferi plantați de Puiu. Am in- trat atras și de fumul de la grătar. Am fost întâmpinați de Puiu și soția sa,Valen- tina, cu salutul: „Bine ați
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
al unei epopei homerice... Și toată lumea amuțea, ascultând cu înfiorare!... Nunțile durau mai multe zile, iar poetul avea timp să spună până la capăt cum a fost când s-a supărat atât de cumplit Ahile!... Sau cum a fost să moară haiducul Toma Alimoș... Pe vremea lui Shakespeare lumea pestriță a Londrei se înghesuia să prindă un loc, fie și o strapontină, nu numai pentru a urmări povestea de toți cunoscută a celor doi îndrăgostiți din Verona, ci mai ales pentru a
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
și de la bază documentara existența, la care se adaugă noile interpretări istoriografice . Redam mai jos principalele referințe consacrate personalității lui Tudor Vladimirescu și Revoluției de la 1821, cuprinse în studiile și articolele publicate în Revista Porțile de Fier: Barbu Paul Emanoil, Haiducul Iancu Jianu patrticipant la revoluția de la 1821, ( I, nr.3, 1996, p.7) Bărbulescu Constantin, Tudor Vladimirescu, un demn continuator al sarabilor din Plaiul Cloșani- Mehedinți, (I, nr.3, 1996, p.14) Calețeanu Elenă, Dinică Ciobotea, Aspecte publicistice privind steagul
BIBLIOGRAFIA.STUDIILOR ŞI ARTICOLELOR CONSACRATE LUI TUDOR VLADIMIRESCU ŞI REVOLUŢIEI DIN 1821, PUBLICATE ÎN REVISTA PORŢILE DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344754_a_346083]
-
foc de vreascuri, tu, cavalerul tristei figuri de semizeu, căci și-au pierdut arhangheli condurii printre teascuri tot bătucind lumina în boabele de seu. Azi, de exemplu, crește fasolea din morminte, mîine, la ora asta, va dănțui un cal, contemporan, haiducii mai fumegă prin flinte, iar decît altul, unul e totuși mai egal. Să ne prefacem singuri, căci rana e în toate, dorm prinții amăgirii pe oasele din turn, a mai rămas cu dinții să muște din abate vreo nubilă fecioară
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
zărea o mogâldeață de om apropiindu-se. Cine să fie la ora asta? Cum câinii porniseră spre noua apariție în peisajul nocturn al serii de iunie, Miron strigă la ei să le potolească avântul. - Huo, mă, na la mine, javrelor. Haiduc, treci înapoi. Care ești acolo, mă, că te rup câinii? - Eu sunt, Miroane, Nicolae. - La ora asta, măi omule! - Lasă că-ți zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
în multe privințe, dar în primul rând în privința vocii, cum n-ar prea fi nici azi și cine știe dacă vor să mai fie, e interpretul Nicolae Furdui Iancu. Cine să-l creioneze pe acest chipeș ca un căpitan de haiduci, pe acest cântăreț cu voce care crapă pieptul muntelui și apleacă sub coroană gorunul, cine să-i explice cântecul dacă păsările tac și-l ascultă, cine să-i descrie portul, dacă zăpada-i cenușie față de bumbacul straielor sale, dacă nu
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
Înspre ea și-acum cărarea suie, Sunt obosit și trist ca o statuie Și-i tot mai șubred piedestalul meu. Poștașul îmi aduce iar facturi, Stau pretutindeni vameșii la pândă, Toată viața le-am plătit dobândă, Aș vrea să fiu haiduc peste păduri. Prin gândurile mele supărate În fapt de seară trece domnul Kant, Nici mie nu mai vreau să-mi fiu girant, Mi-e sufletul rănit de-atâtea rate. Dar până-n ceasul când o să mă mut Îmi voi duce pe sub
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici. Fiecare ediție a Festivalului Drumeții Montane a fost pentru organizatori o provocare, o încercare răsplătita de numărul tot mai
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
pe buze și cu dorința de a reveni. În acest an vom scrie împreună o filă în legendele Retezatului, fiecare dintre noi fiind protagoniștii acesteia: organizatorii s-au erijat în Flăcăii Viteji, categoriile Open și Family au primit roluri de Haiduci, Domnițele Suave vor fi fetele înscrise în categoria dedicată, cei mai sportivi dintre noi, Elite și Veteranii vor interpreta rolurile Zmeilor Înaripați, iar categoriile Copii și Juniori vor deveni Dinozaurii Pitici. Concurenții vor forma echipe de căte 3 persoane și
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici.Fiecare ediție a Festivalului Drumeții Montane a fost pentru organizatori o provocare, o încercare răsplătita de numărul tot mai
FESTIVALULUI DRUMETII MONTANE de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347422_a_348751]
-
rosti cuvinte înveselitoare cum e mierea vinului cu gustul catifelat, și nu i-ar mai semăna! Lui Florin Piersic, Dumnezeu i-a făcut un cer, să zboare ca albatroșii, deasupra unei mări de cuvinte. Joacă dramă, comedie, tragedie, personaje istorice, haiduci... încât, parcă eroii din filme îl vor fi interpretat cândva pe el și nu invers, la un moment de răspântii ale odiseei actorilor. E un mare, uriaș actor și viața îi este așijderea! Când apare pe scenă, se îndeasă în jurul
FLORIN PIERSIC. VA RĂMÂNE CONTEMPORAN VEACURILOR DE DUPĂ NOI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347428_a_348757]
-
spatele în caz de vreun atac. BOIER CIOCOIU: (se află imediat după Arnăutu, grijuliu) Ce s-a întâmplat căpitane? CĂPITANUL ARNĂUTU:Boier Ciocoiu, împrejur e ceva suspect... BOIER CIOCOIU: (înspăimântat) Sunt tâlharii pădurilor? BOIER CONACU: (se apropie speriat) Ne urmăresc haiducii? Deodată parcă se aude un alai lăutăresc care cântă și se apropie de ei. Peste câteva secunde printre trunchiurile arborilor apar, în voaluri străvezii, fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
în alb - Semnu-mpăcării Constatare Fructe-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului Referință Bibliografică: Monitor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
Sunt prea sătul de-nmormântări și nunți, M-am săturat să fiu și econom. Amândoi ne vom zidi coliba Și vom trăi ca niște pui de cuc; Când o fi să mă pălească hiba, M-oi face, pentru tine, un haiduc. Ca o nălucă printre oameni, Ce pentru bani atât se forfotesc, Mă voi mândri că nu le sameni Și-atunci, iubito, mai mult te iubesc. Referință Bibliografică: Iubito, hai în sihăstrie! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 507
IUBITO, HAI ÎN SIHĂSTRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346959_a_348288]
-
sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea patetic. - Murgea, Murgea... vino la tata. Câinele urca scara și, apropiindu-se de el, începea să-i lingă mâna. Rămâneai fără mine, haiducule... și-l mângâia pe cap, lundu-l de sub gușă ca pe un copil drag. Bunul său tovarăș, simțind că-i adorat, se ridica în picioare, lătra scurt, ca în secunda următoare să sară treptele scării în fugă. Se repezea la poartă
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
scriu câteva rânduri... După ce a aprins lumina, a ieșit afară să mai aducă un braț de lemne pentru foc. Era în plină iarnă, iar în geamuri loveau cu furie crengile de la corcoduș, fiind mișcate de vântul care șuiera ca un haiduc, spulberând fulgii de zăpadă și așezându-i în grămejoare peste lucrurile din tindă. Când a deschis ușița sobei, flacăra roșiatic-pală a focului a prins să cânte duios, parcă-mi șoptea cu dulci cuvinte: „Dacă ești copil cuminte și-nchizi ochișorii
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
defileu al Oltului, la confluența acestuia cu râul Lotru, zările se deschid și parcă pătrunzi pe un alt tărâm, un ținut cu o istorie proprie, cu oameni veseli și primitori. Legenda spune că pe Valea Lotrului au fost niște „lotrii” (haiduci), de unde și numele Lotrului, iar localitățile le poartă numele. Aproape de confluența Lotrului cu bătrânul Olt a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage numele comunei Mălaia, apoi la
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
a stăpânit un lotru numit Breazu de unde a venit numele actualului oraș Brezoi, mai sus altul Mălai de unde se trage numele comunei Mălaia, apoi la gura Latoriței era Ciungu de unde vine numele satului Ciunget, iar mai sus între munți era haiduc unul Voinea, ținutul său numindu-se Voineasa actuala stațiune montană. În contuinuare voi vorbi cu preponderență despre localitatea de la poalele Țurțudanului, actualmente orașul Brezoi, înconjurat de munți cu creste frumos dantelate și pinteni stâncoși ce împung uneori plapuma norilor ce
AREALUL ROMÂNESC ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI (LOTRENII) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377859_a_379188]
-
și elemente întreprinzătoare provenind din alte stări și straturi societății 5. Între aceștia chiar Tudor Vladimirescu care ridica în 1808, împreună cu unchiul său după tată Gheorghe Duncea, biserica de lemn din Prejna, satul său de origine paternă și ca excepție, haiducul Șandru, cu frații săi care se învrednicește să ctitorească o biserică de lemn în hotarului satului Broscari Mehedinți 6 pe moșia Bisericii Sf. Ilie din Craiova, lîngă drumul de olac care lega în acea perioadă(pînă în 1852)Cernețiul cu
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
zborul planat al berzelor care au cuiburi cu pui pe stâlpii înalți din drum, miresmele salcâmilor și ale teilor în floare, cântecul cucului din nucul aflat nu departe de casa noastră, chiotul nunților și al cântecelor care amintesc de voinicia haiducilor, dârzenia în muncă a țăranilor noștri, păstrată din moși-strămoși și câte alte frumuseți care îmi brodează dreapta credință și dragoste pentru pământul natalˮ. Elena Buică își scrie cărțile dând impresia că inima-i generoasă a devenit o oglindă mărginită de
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
Asociația Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici. Fiecare ediție a Festivalului Drumeții Montane a fost pentru organizatori o provocare, o încercare răsplătita de numărul tot mai
ALEXANDRU CĂNĂVOIU [Corola-blog/BlogPost/375999_a_377328]
-
Asociatia Drumeții Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea de-a treia ediție a concursului un traseu ce străbate ținutul legendelor, unde zmeii înaripați răpeau domnite suave, iar flăcăii viteji îi învingeau în lupta dreapta, un tărâm în care haiducii se întâlneau pe marginea lacului Bucură și ascundeau comorile în apele acestuia, un loc ce a fost cândva insula dinozaurilor pitici.Fiecare ediție a Festivalului Drumeții Montane a fost pentru organizatori o provocare, o încercare răsplătita de numărul tot mai
ALEXANDRU CĂNĂVOIU [Corola-blog/BlogPost/375999_a_377328]
-
Cozia”, „Fata de la Cozia”, „Legenda și istoricul bisericii de la Proieni”, „Legenda bisericii de lemn de la Brezoi”, „Legenda Schitului Cornet” etc. Deoarece în zonă circulă foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]