748 matches
-
o ”mană cerească” pentru cei care aduceau sarea, cerealele sau alte produse în portul Oltenița. Fiind un om vesel , isteț, intra repede pe sub pielea clienților, și în cel mai scurt timp i s-a dus vestea că este un bun hangiu și om de afaceri. Pe lângă aceste calități manageriale în domeniul negustoriei, Ioniță Popescu , alias Niță Olteanu, a mai avut una, este vorba de șarmul cu care cucerea femeile. A avut trei căsătorii, în urma cărora s-au născut cinci copii. Niciodată
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3143]
-
Tholomyès pe care l-a căutat ulterior cu scrisorile, dar nu a fost de găsit. Fantine a dat naștere unei fetițe Cosette pe care o iubea enorm dar de care s-a hotărât să se despartă, încredințând-o spre creștere hangiilor Thénardier. Aceștia aveau și ei două fete: Eponine și Anzelme pe care le adorau și le răsfățau. În schimb, pe Cosette o persecutau, o umileau, o puneau la munci peste puterile ei și trăiau de pe urma șantajării mamei ei, sărmana Fantine
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mulți bani iar ea ajunsese să nu-și mai poată plăti datoriile. Disperată, și-a vândut frumosu-i păr blond, cu banii obținuți a cumpărat o fustă de lână pentru fetița ei pe care a purtat-o însă una dintre fetele hangiilor. A fost nevoită, aflând că fetița ei, Cosette, este bolnavă, să-și vândă dantura pentru doi napoleoni sau patruzeci de franci. Deposedată de darurile frumuseții, Fantine cosea șaptesprezece ore pe zi și obținea tot mai puțini bani. Împotriva convingerilor ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
insultele și acuzațiile, a înțeles că este victima supraveghetoarei atelierului, a eliberat-o din detenție, cu tot protestul lui Javert, și a internat-o la o infirmerie pentru a fi îngrijită. I-a plătit datoriile, a trimis banii solicitați de hangiii Thènardier, i-a promis că-i va aduce fetița și Fantine, luptându-se cu febra și cu tusea, și-a adunat forțele să trăiască, să-și vadă fetița, pe frumoasa ei Cosette. Primarul Madeleine, alias Jean Valjean, a aflat că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că în beciurile adânci și răcoroase se păstrau la învechit vinuri de soi. Urmașul lui Toader Costache Luca, împreună cu soția sa Tinca, au întărit renumele de Hanul Trei Sarmale, pentru că hangița punea în fața fiecărui mușteriu și trei sarmale făcute gospodărește. Hangiul Costache Luca și Coana Tinca au fost contemporanii multor personalități ale vremii. Se știe că în lungile lor drumeții Eminescu și Creangă nimereau adeseori și aici. Pe timp de vară aveau masa lor, între liliecii din grădină. Costache Luca povestea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nimereau adeseori și aici. Pe timp de vară aveau masa lor, între liliecii din grădină. Costache Luca povestea că Eminescu scrisese pe scândura unei mese versurile unui cântec lăutăresc și semnase alături, dar ploile și vremea au șters totul. Când hangiul urca cu greu treptele pivniței, tăbârcind oalele pline cu vin, Eminescu, râzând îi ieșea înainte să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: „Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Hangiul Costache Luca era o fire de întreprinzător. Dovada este faptul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
semnase alături, dar ploile și vremea au șters totul. Când hangiul urca cu greu treptele pivniței, tăbârcind oalele pline cu vin, Eminescu, râzând îi ieșea înainte să-l ajute, iar Creangă, mucalit, îl sfătuia: „Ghinișor logofete să nu îmbeți păpădia”. Hangiul Costache Luca era o fire de întreprinzător. Dovada este faptul că mai în susul hanului, cam pe unde este acum intrarea în Fundacul Bucium, a făcut o cărămidărie. El a dat gratis cărămida din care a fost zidită biserica din Vișan
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
fost întâi actor elev al lui Mihai Codreanu - și apoi ofițer, ajungând la gradul de colonel, dar a căzut în primul război mondial. Constantin însă a rămas fără studii, fiind în schimb un foarte bun și chibzuit comerciant. După moartea hangiului, stăpâni ai hanului au rămas soția Ecaterina cu feciorii Constantin și Dumitru. Afacerea a mers, ea cât a mers dar pentru că Dumitru era o fire boemă și avea o sumedenie de prieteni buni de chefuri pe gratis, hanul a început
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dacă pe atunci știam măcar un vers din catrenele scrise la adresa hanului. Dă-mi voie să-ți amintesc despre faptul că Mihai Codreanu, într-una din ieșirile „de studiu” la han, împreună cu clasa în care se afla și Toderiță, fiul hangiului, a improvizat: „Către Rai mai scurtă cale Alta nu găsești mai bună, Vino drept la Trei Sarmale Și-o să meargă totul strună”. Dacă Păstorel Teodoreanu ar fi lipsit de aici, asta nu ar fi a bună. „De te simți cuprins
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Academia Civică, București, 2012. Dragomir Lucia, Une institution littéraire entre les exigences artistiques et commande politique. L'Union des Ecrivains de Roumanie à l'époque communiste, teză de doctorat susținută la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, 2005. Hangiu I., Dicționarul presei literare românești. 1790-1990, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Ioniță Marin, Kiseleff 10. Fabrica de scriitori, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Ianoși Ion, "Marin Preda, Delirul - primul volum la a II-a ediție", în Scânteia, 25 septembrie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Marin Preda de către Securitate, mai întâi într-un dosar denumit "Scriitorul", deschis la 6 ianuarie 1966 și închis șapte luni mai târziu, apoi în dosarul "Editorul", la Ioana Diaconescu, op. cit., pp. 239-249. 30 ACNSAS, loc. cit., f. 1. 31 I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești. 1790-1990, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, pp. 269-271. 32 O foarte bună analiză a câmpului literar în perioada comunistă poate fi găsită la Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, București, 2008, pp. 70-97
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sub semnul aceleiași insurgențe" revista Albatros este menționată și în articolul dedicat lui Geo Dumitrescu din Scriitori români, reflectând și ea vocația "contestatară, demistificatoare dar nu întru totul distructivă"68 a acestei generații. De remarcat și că, în 1968, I. Hangiu, în Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1948)69, amintea doar de existența unui Cadran (Literar-artistic-social) - cu o apariție lunară, la Iași, ianuarie, februarie, martie și aprilie 1934, iar, într-o lucrare ulterioară, din 1987, menționează ambele publicații
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Amarcord, Timișoara, 1994. Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne. De la mijlocul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Giurescu, Dinu C., România în al doilea război mondial: 1939-1945, Editura All, București, 1999. Hangiu, I, Dicționar al presei literare românești (1790-1982), Editura Științifică și enciclopedică, București, 1987. Herseni, Traian, Sociologia literaturii, Editura Univers, București, 1973. Hutcheon, Linda, Politica postmodernismului, Editura Univers, București, 1997. Labat, Stéphane, La poésie de l'extase et le pouvoir chamanique
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Eseuri, Editura pentru literatură, 1969. Popa, Marian, Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua revizuită și adăugită, Editura Albatros, București, 1977. *** Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1848), ediție în două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu, cu o introducere de D. Micu, vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, 1968. Rațiu, Dan-Eugen, Disputa modernism-postmodernism. O introducere în teoriile contemporane asupra artei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. *** Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
76, 77, 88, 98, 99 Gheorghiu. Mihnea Anna-Mad, 47 Epilog, 88 Jurnalul de război, 47 Primăvara în Valea Jiului, 47 Gîrboveanu, I. D., 70 Glebman, Haralambie, 73 Goethe, Johann Wolfgang, 153 Goga, Octavian, 42, 55 Gold, Michael, 76 grău, 139 H Hangiu, Ion, 58, 59, 241 hazard, 44, 151, 185, 192 Herseni, Traian, 28 Herțen, Alexandru I., 76 Horațiu, 162, 163 Hughes, Langston, 76 Husar, Al., 90 Hutcheon, Linda, 220 I Iacobescu, D., 116 Iaru, Florin, 200, 203, 211, 212, 214, 216
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Apostrof, nr. 10 (173), 2004, p. 2. 68 *** Scriitori români, coord. Mircea Zaciu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, p. 201. 69 *** Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1948), ediție în două volume, note, bibliografie, indici de I. Hangiu, cu o introducere de D. Micu, vol. II (1901-1948), Studii și documente, Editura pentru Literatură, București, 1968. 70 Emil Manu, "Albatros" în Reviste progresiste românești interbelice (coord. Marin Bucur), Editura Minerva, București, 1972, p. 435. 71 Ibidem, p. 436. 72
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reprezentanții claselor exploatatoare, pe care istoria abia îi „măturase”. Puterea populară construia blocuri pentru cei mulți, nu, cu o excepție, „palate”! O fugă de acasă Poezia „Rar” începe cu următoarea strofă: „Singur, singur, singur,/într-un han, departe - / Doarme și hangiul,/Străzile-s deșarte,/Singur, singur, singur...” 1) Sînt mai multe lucruri de remarcat aci, cel dintîi fiind prezența cuvîntului „han”. Deși „Rar” a fost publicată în 1906, el pare un anacronism. Toate dicționarele din prima jumătate a secolului XX (I.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu are nici azi așa ceva. Orice substituire am face, ea ne arată că, folosind cuvîntul „han”, poetul n-a greșit în nici un fel: „Singur, singur, singur,/într-un (h)otel sau într-o (crîșmă), departe” sună prozaic. Iar „Doarme și hangiul,/Ulițele-s deșarte” sună și mai strîmb. Dacă „hanul” e în oraș (și n-am nici o îndoială că așa a fost),3) mai rămîne de precizat ce înseamnă acel „departe” de ce, sau în raport cu ce? Neîndoielnic, acest „departe” din versul „într
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu arendașul. Ghiță era frământat de Întrebări fără răspuns. În mai puțin de jumatate de an, făcuse avere, avea porci la Îngrășat, vaci, cai și bani În ladă. Dar se temea că Lică Îl caută pe arândaș ca să pună alt hangiu la Moara cu noroc. Se simțea singur și părăsit, se Înstrăinase de Ana, acum mai veselă ca Înainte; nu mai simțea bucurie când vedea chipul frumos și o acuza că nu-l Înțelege și nu-i stă aproape. Noaptea n-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sută de bucăți, trase pe o sârmă subțire, ca să nu se poată fura din teanc fără a rupe sârma ori pecetea de la capătul ei, iar doamna În doliu luase bani de la bancă Înainte de a pleca la drum. Lică Îi dăduse hangiului banii Însemnați, ca acesta să-i schimbe prin negustorie, ca să li se piardă urma. Pintea și-a făcut un plan și Ghiță a acceptat să-1 ajute ca să-1 prindă pe Lică În flagrant, cu bani Însemnați asupra lui și ca să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bani Însemnați, spunându-i lui Ghiță că, după ce-i va schimba, jumătate sunt ai lui. Ghiță i-a dus și pe aceștia lui Pintea ca să-i schimbe pe bani buni, iar cei Însemnați să rămână ca dovezi Împotriva lui Lică. Hangiul nu i-a spus lui Pintea că jumătate din bani sunt ai lui, că așa Își recupera Întreaga sumă. Lăcomia pentru bani Îl face pe Ghiță să-și găsească scuze pentru necinstea lui, spunându-și În gând ca „așa l-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un loc neștiut de nimeni, urmând ca să-și cheme apoi și familia. În ziua de Paști, cum a fost vorba, pe la prânz, a venit Lică, dar s-a enervat că nu 1-a gasit singur pe Ghiță. I-a amintit hangiului de slăbiciunea pentru muieri. Au venit și țiganii, deși era slujba de Paști. La Moara cu noroc a Început o petrecere zgomotoasă. Lică o juca pe Ana, Ghiță și Răuț o luasera pe Uța la mijloc; Păun și Marți băteau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
han au năvălit Lică si Răuț, sfărâmând ușa, Ana era Întinsă la pământ, cu pieptul plin de sânge, iar Ghiță o ținea sub genunchi și apăsa cuțitul mai adânc spre inima ei. Răuț Își descărcă pistolul În ceafa lui Ghiță. Hangiul a căzut fără să mai poată afla cine l-a Împușcat. Cu ultimele puteri, Ana Îl mușcă pe Lică de mână și apoi Îi zgârie cu ghiarele obrajii, după care a cazut moartă lângă soțul ei. Sămădăul a dat ordin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
marginea dramaturgiei: Pribeagă, în „Manuscriptum", an. VIII, 1977, nr. 2 Fouilloux, Danielle și colab., Dicționar cultural al Bibliei, Editura Nemira, București, 1988 Grăsoiu, Liviu, Poezia lui Vasile Voiculescu, Editura Dacia, Cluj— Napoca,1977 Grăsoiu, Liviu, Voiculesciana, Editura Nouă, București, 2008 Hangiu, L, Dicționarul presei literare românești 1790—1990, ed. II—a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996 Herescu, N. L, V. Voiculescu și poezia pură, în „Gândirea", an. XXII, 1943, nr. 7/august Ionescu, Const. D., V. Voiculescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Gh.T.Chirileanu: „Eminescu cânta frumos cântece populare și avea un glas dulce de-ți dădeai și cămașa să-l asculți... ” Nenumăratele voastre drumuri nu se putea să ocolească „Hanul Trei Sarmale”, unde erați atât de bine cunoscuți de Costache Luca hangiul și de coana Tinca hangița, care a dat nume și renume hanului cu cele trei sarmale puse pe masa mușteriilor, da’ sarmale nu șagă. Hangiul pirpiriu abia tăbârcea oalele cu vin vechi din pivnițele adânci. Eminescu, râzând tare, îi ieșea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]