763 matches
-
alteori explicite, la majoritatea numelor sale exponențiale, începînd cu Sainte-Beuve. După o apropiere de orientarea romantică (episodul Hernani), acesta "operează o mișcare prudentă de retragere", în virtutea fondului clasic al educației sale. Semnificativ este omagiul pe care-l aduce lui La Harpe, care "a transmis făclia vie a tradiției și îndreptățește primul pronostic al lui Voltaire față de dînsul: Ťorice s-ar întîmpla, eu vă privesc ca pe restauratorul Literelor Frumoaseť", ca și închinarea în fața lui Boileau, în care crede a recunoaște pe
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
lied, rondo, o predilecție pentru timbru cât mai apropiat de pastoral, reconfigurând astfel atât de personal plaiurile mioritice, mereu demonstrând apartenența la spațiul spiritual românesc. Compact discul de față debutează cu Rugăciunile regelui David, op. 77 (1998), pentru bas- solo, harpă și percuție, dedicat solistului Paul Basacopol, ciclul inspirat din textul a patru psalmi davidici: 37, 85, 17, 22. Inedită prin timbralitate, lucrarea reunește alături de bas-solo, care exprimă verbul voinței lui Dumnezeu, harpa și percuția, împreună conturând mereu starea de grație
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
regelui David, op. 77 (1998), pentru bas- solo, harpă și percuție, dedicat solistului Paul Basacopol, ciclul inspirat din textul a patru psalmi davidici: 37, 85, 17, 22. Inedită prin timbralitate, lucrarea reunește alături de bas-solo, care exprimă verbul voinței lui Dumnezeu, harpa și percuția, împreună conturând mereu starea de grație Divină. Varietatea instrumentelor de percuție reunește, alături de toacă (instrument reprezentativ al cultului religios ortodox), instrumente care vin să susțină și să coloreze sugestiv substanțialitatea cuvântului biblic. Suita pentru violoncel solo, op.48
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
sale estetice, Caragiale își caută exemplificările numai în sfera muzicii. Mărturisind deosebita prețuire pe care o are pentru liră, coturn și mască, admirația față de „legiunile de talente” formate la Conservatorul de Muzică din București, Caragiale salută apariția unei clase de harpă la onorabila instituție și cere înființarea unei clase de tobe mari, de tipsii și de triangluri, deoarece „ Dacă harpa este sufletul orchestrei, toba mare este inima, iar trianglul și capacele, spiritul”7. Informându-și cititorii asupra faptului că în Europa
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
coturn și mască, admirația față de „legiunile de talente” formate la Conservatorul de Muzică din București, Caragiale salută apariția unei clase de harpă la onorabila instituție și cere înființarea unei clase de tobe mari, de tipsii și de triangluri, deoarece „ Dacă harpa este sufletul orchestrei, toba mare este inima, iar trianglul și capacele, spiritul”7. Informându-și cititorii asupra faptului că în Europa acelui timp se știa de existența a patru tobe Stradivarius, din care una în București, la care cânta cu
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
sunt știri despre sine. Expeditiva, hotărâtă, poeta găsește rapid rezolvări simple și elegante ale unor complicate probleme de exprimare, care altora li s-ar părea de nerezolvat: "Hai să ne pierdem/ an inelele părului meu despletit/ Din care cântă la harpa/ Zeițele." (Hai să ne pierdem!) Plutea pasul ei în noaptea albă/ Cum ar fi mers/ Pe apele înspumate ale gândurilor." (Mers de pasăre albă) Este o poezie a lui "zis și făcut" - în varianta "gândit și scris" - fără legătură cu
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
mai, recital de pian susținut de Georgios Konstantinou (Grecia); 16 mai, la Domul din Piața Unirii, recital de orgă, Wiltrud Fuchs (Germania); 17 mai, recital de chitară și bandoneon, Claudio Marcptulli și Mario Stefano Pietrodrachi (Italia); 18 mai, recital de harpă, Ion Ivan Roncea; 19 mai, concertul studenților; 20 mai, muzică de cameră cu Trio Triade; 22 mai, concert simfonic dirijat de maestrul Horia Andreescu, iar soliști pe Marin Cazacu, Alexandra Guțu, Olga Mănescu, Răzvan Suma; 23 mai, muzică de cameră
Agenda2004-19-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282388_a_283717]
-
Caragiale ca să descoperi un Călinescu limitat. Se amuză să scrie despre Mumuleanu cu lexicul lui Mumuleanu și ies pagini nu de critică - de altfel, ce rost ar fi avut?, ci de prozator. Pune alături versuri din Cârlova și din La Harpe. Îl prefer pe Cârlova, cu mult. Franceza ucide poezia („Le soleil, plus brillant au bout de sa carrière”), trebuie să fii mare poet ca să-i faci față. În schimb, pe Cârlova tocmai limba imatură îl face atrăgător: „P’acea plăcută
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
de Cultură a Studenților: Caricatură Radu Stoica; artă decorativă, artă fotografică cu temă liberă, Cercul Iris (9-20). Spectacole Timișoara Filarmonica „Banatul“: Concert simfonic. Solist: Ion Ivan Roncea. Dirijor: Gheorghe Costin. Program: Fr. A. Boildieu: Uvertura „Califul din Bagdad“; Concertul pentru harpă. J. Haydn: Simfonia nr. 103 în Mi bemol major; 15. 01, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul Național: Trecut-au anii, spectacol de muzică și poezie eminesciană, cu: Valeria Seciu, Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Aurelian Octav Popa; 16
Agenda2005-03-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283292_a_284621]
-
efeb spasmodic,/ venit din abis./ Atunci pe loc lipitoare mîloasă am vrut să-i fiu,/ carnea să-i mîngîi cu un cuțit argintiu,/ gura să-i scormon ca o motăneasă oarbă,/ falangele mele pricepute să cînte la torsul lui de harpă,/ uitasem de syphalos, de bolile dezmățării și ale pierzaniei,/ trupul era un palat lichefiat, zidit cu poftele gînganiei,/ cea care își decapitează amantul/ murmurîndu-i adierea litaniei" (La Cesarina șIț). Dar și un Caron feminin: "Eu însămi am ales să-mi
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
mal în cor de întreaga familie unită ca la vreme de doliu dar sufletul meu țopăie nerăbdător spre lumina zilei în placenta canadiană și mintea mea chefuiește încă în amintirea ultimului amurg în culorile lui deșănțate care-i cântă la harpă sub așternuturi Martie 2009 Aniversare la Ottawa Încă din zori bubuie o fanfară în fiecare oglindă din casă sunt singură cu gândul c-am câștigat un război în care n-aș fi vrut să fiu parte nu știu de ce pentru
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
fost să fie Ruginită, malignă Șansa pierdută De singurătate În patul nostru A închis ochii pe veci Capodopera Pe Canalul Rideau Pe luciul apei Talpa dumnezeirii Aprinde scântei Pentru că te-am iubit Surdă si chioară Vechea mea suferință Cântă la harpă În tăcerea apusului Se-aude deja La trap, în zale, vuind Ziua de mâine Despre trecerea timpului Dintr-un secundar Din zori până seara Picură sânge Odă uitării Amintirea ta Numărătoare la zid Și glonț irosit Primăvară târzie înfloresc teii
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6196_a_7521]
-
genurilor componistice - muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă și balet. Selecția miniaturilor vocal instrumentale a revelat pagini impresionante ca sensibilitate, poetică muzicală, declamație dramatică (interpreți Mihaela Stanciu, Lucian Corchiș, Vicențiu Țăranu, Paul Basacopol, Adriana Dumitriu, acompaniați de pianista Lidia Butnariu). Harpa, un instrument preferat al compozitoarei, prezentă în numeroase momente ale concertului-portret, a dialogat cu vocea ( Psalmii lui David interpretați de basul Paul Basacopol), flautul (Sonata interpretată cu flautista Luiza Cârlan) sau percuția (Denisa Vlădoianu). Moment deosebit, fragmentul din baletul “Fata
Valori O maestr? a componisticii na?ionale by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83926_a_85251]
-
în când frunzișu-i troienit de pulberi aurii pe alei cu degete flămânde umbre trec nu trec fac valuri ori pe-o clipă chiar sfârșesc pe val iată și-o caretă fără cai fără pânze fără surugiu lunecă pe strunele de harpă dinspre nefiind spre nicăieri - iată și stăpânul nesfârșitul de pe ramuri strânge câte-un omuleț Cruci de piatră cruci de piatră numai cruci de piatră stau în locul crucilor de lemn cruci de fier de fontă de inox stau în locul crucilor de
Poezii by Ion Hadârcă () [Corola-journal/Imaginative/2498_a_3823]
-
cu rouă amară pe buze ce încă iubesc vine spre noi letargia pleoape vă coasă vis spornic pentru noi în colindu-i Mesia detuna-va alchemicul ornic când străfulgerate cristalele cântă de la sine putere-n pahare nu-i pe lume o harpă ne-nfrântă de vre-un cântec atavic - îmi pare - pe un braț înfloresc tatuaje un frenetic tangaj mă izbești vino timp într-a oului coajă embrion în delir, vulturește ce clamate silabe vai câte au premers agoniei în fine pe obraz
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
covorul ce sîngera sub ele. Vru să plutească de-a dreptul. Să fie și el doar o iluzie; să se zbată de lambrisajul perețlor ori de plafoanele încrustate în oglinzi... Pleoapele i se loviră, genele se petrecură cu foșnet de harpă. Visa splendid despre abisuri și sine. Și atunci, minciuna cea frumoasă se întinse precum tămîia. Căci dacă demult, cîndva, se găsise Unul să meargă pe ape, Moștenitorul era cel care răsturna chiar văzduhul, înecînd tot și orice în marea iubirii
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
întregi, chiar fără capete, cozi sau labe 15 4301.60.00 - De vulpe, întregi, chiar fără capete, cozi sau labe 15 4301.70 - De focă, întregi, chiar fără capete, cozi sau labe 15 4301.70.10 -- De pui de focă harpa (cu mantie albă) sau pui de focă cu capișon (cu spinarea albastră) 15 4301.70.90 -- Altele 15 4301.80 - Alte blănuri, întregi, chiar fără capete, cozi sau labe: 4301.80.10 -- De lutru de mare sau de nutrii 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113601_a_114930]
-
corului Facultății de Muzică, dirijat de Gheorghe Costin. Joi, 26 mai, de la ora 19, la Sala Vidu, va avea loc un Concert extraordinar cu Orchestra Franceză de Flaute, dirijor Pierre-Alain Biget, soliști Pierre Yves Artaud (flaut) și Ion Ivan Roncea (harpă). Concertul vocal-simfonic de închidere (vineri, 27 mai, ora 19,30, Domul din Piața Unirii) va fi dirijat de Alexandru Șumski, va avea în program creații de J.S. Bach și A. Bruckner și îi va avea ca soliști pe Florin Ionescu-Galați
Agenda2005-21-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/283709_a_285038]
-
asfințitului (Ed. Cartea Românească, 25,90 lei); Anthony Stevens - Jung (Ed. Humanitas, 16 lei); Dan Stanca - Mut (Ed. Cartea Românească, 22,40 lei); Jacques Futrelle - Stăpânul diamantelor (Ed. Leda, 16 lei); Jacques Duquesne - Isus (Ed. Humanitas, 28 lei); Alejo Carpentier - Harpa și umbra (Ed. Leda, 18 lei); Michael Carrithers - Buddha (Ed. Humanitas, 13 lei); Wilkie Collins - Piatra Lunii (Ed. Leda, 27,50 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Postmodernism pe Bega O carte
Agenda2006-11-06-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284866_a_286195]
-
instrument rural - de 3, 5 sau 7 corzi întinse peste o cutie de rezonanță și acționate prin ciupire - era cât pe ce să dispară. Mișcările de reviriment cultural l-au revigorat însă, astfel încât kantele-ul finlandez s-a dezvoltat astăzi drept harpă extrem de complexă, cromatică, acustică sau electrică. Doar câteva lucrări in nenumăratele lucrări semnate Jalkanen mă opresc doar asupra câtorva, mai ales pentru motivul relației lor directe cu muzica românească. Nunta Soarelui, compusă în 2003 și având audiția absolută în 2004
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
de modalism localizează sursa de inspirație a acestei muzici atât în antica Grecie cât și în folclorul românesc. Compozitorul a mărturisit că ecouri ale qanun-ului arab și ale țambalului românesc pot fi auzite în concert, egal transferate corzilor clasice și harpei finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
corzilor clasice și harpei finlandeze kantele. Microintervalele sunt „comandate” mereu acestui instrument; modul frigian la-si-do-re diez-mi-fa-diez-sol este fundamental, dar variat cromatic, iar toate acestea în maniere dinamice, care ne amintesc chiar de George Enescu. În acest concert, compozitorul impune acordarea harpei kantele în seria cvintelor pitagoreice și în „scara” specifică armonicelor (la-mi-si-fa diez ascendent și, descendent, re-sol-do). „Kantele o reprezintă pe Gaia”, pretinde compozitorul, care a încorporat în această piesă toate ideile și visele sau fantasmele sale referitoare la rădăcinile sau
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Rauta” și „Musica Orion”, în producții teatrale sau de operă, în concerte și înregistrări. Are numeroase CD-uri, iar în afara Finlandei a cântat în SUA și Japonia, ca și în multe centre europene. Am spus deja, kantele este azi o harpă extrem de dezvoltată tehnic (35-39 de corzi), cu posibilități cromatice și mai ales de glisando mult mai ample decât sunt acelea ale harpei europene de concert, în versiunea sa acustică rămânând delicată, angelică. Eva instrumentului așternut pe orizontală) care creiază un
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
cântat în SUA și Japonia, ca și în multe centre europene. Am spus deja, kantele este azi o harpă extrem de dezvoltată tehnic (35-39 de corzi), cu posibilități cromatice și mai ales de glisando mult mai ample decât sunt acelea ale harpei europene de concert, în versiunea sa acustică rămânând delicată, angelică. Eva instrumentului așternut pe orizontală) care creiază un spectacol vizual de rafinament... angelic. În această primă prezență și evoluție în România, Eva Alkula a impresionat puternic, pentru noi fiind un
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
scrisori/ vechi - nu făr' de velinuri scumpe ;/ vechi nufăr de velinuri scumpe/ cuprinse-n șnur lila: scrisori.// Ce înger mîntuie-n ev, roza/ din coloritul nul, mai știu./ Dincolo, ritul nu-l mai știu:/ ce înger mîntuie nevroza// cînd lacrimele-n harpe, trec/ nu sînge ca de nalbe perne?/ Un sînge cade-n alb, - eterne,/ cînd lacrimile-n har, petrec?" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Cu o nostalgică dispoziție, poetul-poet acceptă a funcționa ca
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]