2,407 matches
-
în pârâul din sat sau ascunse. Uneori, porțile de la curte sunt schimbate cu cele ale altui gospodar care locuiește în altă parte a satului. Recuperarea porților, imaginea omului care trece pe ulița cu poartă în spate, este un prilej de haz general. Azi, obiceiul e mai dificil de practicat, căci multe porți sunt din metal, deci mai greu de scos din tătâni și de transportat. În cea de-a doua zi de Paști, băieții stropesc fetele cu apă de colonie și
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
LP-ului: "Probabil că acum Cheloo vrea să verse / Toate spurcăciunile nebăgate-n alte piese / Treaba refulează mai presus de interese / Cred că între timp a-ncetat să-i pese". În continuare, câteva piese conceptuale mențin ridicat interesul ascultătorului. După principiul "haz de necaz", Manifestări cronice și Propagandă iresponsabilă (cu Raku & DJ Dox) fac radiografia unei societăți bolnave guvernată de non-valoare, prostie și incultura: "Călare pe dric trasmit ritmic; e momentul critic literar / Lovesc la cap că bâta-n neolitic / Toți aleargâ-n
Sindromul Tourette (album) () [Corola-website/Science/319638_a_320967]
-
consecințe tragice: concedierea din postul de asistent universitar, interzicerea dreptului de semnătură, pierderea libertății (hărțuire, percheziții, arestare, internarea în lagăr), boala de plămâni (din fericire pleurezie și nu tuberculoză). Dezgustul față de tot ce-l înconjoară nu-l împiedică să facă haz de necaz în primele rânduri ale scrisorii adresată lui Cioran, la 17 februarie 1939: "Am ținut să-ți scriu într-o zi mare din istoria neamului nostru și am ales această dată: un an de la votarea delirantă a Constituției, prin
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
manevră") denotă orientarea democratică a tânărului scriitor, tendința de încadrare plenară în problematica vieții și atașamentul față de frământările și năzuințele oamenilor muncii spre o viață mai bună. Creația literară de după 1945, reflectată în volumele "Poezii" (1947); "Întrare în baladă" (1954); "Haz și necaz" (1957); "Meșter-faur" (1958); "Frate al pământului" (1962); "Versuri" (1962); "Legea găzduirii" (1966); "Cărțile și răbojul anilor" (1969); "Scrieri" (în 3 vol., 1973); "Gromovnic" (1973); "Magistrale" (1976); "Versuri" (1982); "Frate al pământului" (1986); "Scrieri" (în 2 vol., 2002) ș.a.
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
cunoscuta defilare a luptătorilor țigani înaintea lui Vlad Vodă: Dar cine-mi va spune cum să cade Ceata slăvită care-acum vine Musă ș^Apolloane, drăguț bade, Șoptește-mi vorbe și graiuri line, Că fără de-a ta dulce însuflare Poetul haz și priință n-are. Dublă invocare pe care rigoarea gramaticală nu o ajută, de vreme ce adresarea la plural ( muza și drăguțul bade Apolo) se continuă la singular ( șoptește-mi, a ta dulce însuflare). Poetul era perfect conștient de dificultatea versificării într-
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
românești”". Caracterul de revistă enciclopedică al "Vetrei" era asigurat și de alte rubrici redactate de G. Coșbuc, la acestea adăugându-li-se și traducerea unor "Proverbe indice" din literatura sanscrită și "Hymnuri" din "Rig-Veda". Revista a avut și un supliment, "Hazul", din care, în 1895, au apărut cinci numere. În 1897, de la nr. 21 la nr. 43, poetul acceptă conducerea publicației " Foaie interesantă", publicație presămănătoristă, revistă săptămânală ilustrată, apărută la București (12 ianuarie - 2 noiembrie 1897), devenită după ce trece "„sub îngrijirea
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Amza Pellea era atât de natural la filmări, încât nu a fost nevoie ca regizorul să-i dea indicații. "„Era personal, era natural, era firesc, era popular, stătea de vorba cu oricine îl aborda. Spunea glume, povestea întâmplări pline de haz. Avea lipici la public”", a afirmat regizorul mai târziu. Sebastian Papaiani, care a interpretat rolul lui Gogu, a afirmat că a fost ales de regizor probabil la propunerea lui Amza. Papaiani a afirmat că i-a fost greu la început
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
actual al Irakului. În timp ce armata otomană petrecea iarna lui 1633-34 la Alep, oraș aflat acum în Siria, Mustafa a fost în pelerinaj la Mecca. În limba turcă otomană un musulman care a întreprins călătoria la Mecca este denumit "hagi" (sau "haji", în transliterarea englezească). Întors la Istanbul, Mustafa bin Abdullah s-a decis, în 1635, să se consacre studiilor științifice. A renunțat și la postul său de funcționar, dar trei ani mai târziu s-a hotărât să ocupe din nou un
Kâtip Çelebi () [Corola-website/Science/304760_a_306089]
-
care a făcut carieră în Franța. , devenită prin căsătorie "contesă De Foy", a dat dovadă încă din copilărie de talente scenice: grație în mișcări, prestanta la mers, vioiciune și limpezime în grâi, un dar de imitație ascuțit și plin de haz. A absolvit cu brio Conservatorul de Artă Dramatică din București și a fost angajată la Teatrul Național, unde i s-au dat încă de la începutul carierei sale roluri principale. Întemeiază Teatrele "Mic" și "Excelsior", împreună cu actorii Ion Manolescu și respectiv
Elvira Popescu () [Corola-website/Science/297469_a_298798]
-
climatului alpin. "Caraimanul" s-a construit, este adevărat, mult mai greu decat Cabană Babele (2505 m), cu fonduri obținute prin organizarea de serate dansante, cu cotizațiile și donațiile membrilor C.C.R. și cu zgârcita finanțare din partea Oficiului Național de Turism. Stârnește haz și acum felul în care a fost obținută această sponsorizare: directorul ONT-ului a fost "captat", ademenit, ca să spunem așa, printr-o masă copioasa la restaurantul "Modern". În toamna anului 1937, cabană era aproape gata și toți doreau că, în
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
trasee și funcții încă posedând un potențial de utilizare. Asta nu împinge la epigonism, la conservatorism, la „restaurație” sonoră. Faptul de a topi în aceeași matcă virtualități aparent neconsensuale poate să iște oportunități valabile, dacă operația respectivă se întreprinde cu haz, cu meșteșug. Demersul principal vizează articularea. El se centrează pe o edificare interesantă capabilă să sugestioneze, să prezinte interes aperceptiv. Menționez că accentul se pune mai ales pe aliajul morfologie - sintaxă, dar și pe rigoare. Ori, această linie de acțiune
Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
scopul fiind același: sărutarea drept rasplată. Aveau și feciorii cântecele și jocurile lor, care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gâsca”, „puricele”, care starneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se incheia cu mâncare, băutură și joc, sârba, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei.
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
GAL GAM GAN GAO GAP GAQ GAR GAS GÂT GAU GAV GAW GAX GAY GAZ HAA HAB HAC HÂD HAE HAF HAG HAH HAI HAJ HAK HAL HÂM HAN HAO HAP HAQ HÂR HÂȘ HAT HAU HAV HAW HAX HAY HAZ
Sigle de trei litere de la EAA la HZZ () [Corola-website/Science/313616_a_314945]
-
cărămizi de sus, din cheia bolții, pe care zidarii nu l-au pus până nu s-a urcat popa Gerota, zis Haiduc, de la biserica "Sf. Ilie", cu cădelnița și busuiocul de l-a stropit cu agheazmă, spre bucuria adunării și hazul copiilor strânși. Stă ceasuri întregi cu gâtul frânt sub schelele zugravilor de la biserica "Sf. Gheorghe Nou", îi plăcea nu cum umplu arcadele și bolta cu chipuri după Erminia lui Dionisie din Furna, chinuindu-se cu fața în sus, sau când
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
unui om, unde se adunau mai multe femei pentru tors cânepă, lână sau alte munci pentru femei. La aceste adunări, se mânca de obicei grâu și porumb fiert, iar un bărbat bun de glume, era invitat pentru a se face haz. Obiceiuri vechi, care se mai păstrează și azi- „La Vulpe” „s-a izvodit dela ciuda ce o au flăcăii când un tânăr vine de aiure și le ia o fată din satul lor” . Ei se ațin și pretind vin, să
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
capacitățile regizorale în registru comic ale lui Geo Saizescu”. În voluminoasa lucrare "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că "Păcală" este „un film polemic” în care „din «ciocnirea» amnarului-baladă cu cremenea-farsă au sărit scântei de poezie și haz care au învins timpul”. Rolurile create de actori rămân în istoria filmului românesc prin hazul lor: Păcală interpretat de Sebastian Papaiani (pe care criticul îl consideră născut pentru a juca rolul lui Păcală), Păcălița interpretată de Mariella Petrescu, personajul mucalit
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că "Păcală" este „un film polemic” în care „din «ciocnirea» amnarului-baladă cu cremenea-farsă au sărit scântei de poezie și haz care au învins timpul”. Rolurile create de actori rămân în istoria filmului românesc prin hazul lor: Păcală interpretat de Sebastian Papaiani (pe care criticul îl consideră născut pentru a juca rolul lui Păcală), Păcălița interpretată de Mariella Petrescu, personajul mucalit interpretat de Cosma Brașoveanu ș.a. Căliman consideră că succesul filmului s-ar datora faptului că
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Analizând acest film, Ioan Lazăr îl considera pe cineast drept un Esop oltean, remarcându-i spiritul ludic de a se juca cu personajele și de a le desprinde de „substanța reală a patosului cotidian”. Criticul apreciază că filmul are un haz nebun, o înțelepciune jucăușă și personaje „care merg către niciunde”, "Păcală" fiind „filmul lui Saizescu cel mai încărcat de fastul snoavei”. Universul său postmodernist face ca filmul să nu pară nici astăzi desuet. Odată cu trecerea timpului, aprecierile pozitive la adresa acestui
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
urs. Mulțumim!”. Nu are un nume, dar are o privire dezarmantă, și uite-așa e primit în casa Familiei Brown, care îl ‘botează’ Paddington. Acum, ursulețul e liber să se țină de pozne oriunde merge. Aventurile lui sunt pline de haz, mai ales că de fiecare dată când încearcă să îndrepte lucrurile reușește doar să le facă și mai întortocheate. Dar toată lumea îl iubește, mai ales că este, așa cum spune chiar el, „un urs căruia i se întâmplă lucruri”! Dublajul a
Ursulețul Paddington (1989) () [Corola-website/Science/328388_a_329717]
-
Erics, III, 21 septembrie 1897. "Politica la Tulcea", semnat Erics, III, 22 septembrie 1897. "Popularitatea lui Hassan", semnat Erics, III, 24 septembrie 1897. "Desordinea progresului", semnat Erics, III, 25 septembrie 1897. "Potemkinul Universului", semnat Erics, III, 26 septembrie 1897. "Din hazul străinilor", semnat Erics, III, 27 septembrie 1897. "Enervarea „Epocei"”, semnat Erics, III, 28 septembrie 1897. "Muncitorii neamțului", semnat Erics, III, 30 septembrie 1897. "Arestarea de peste munți", semnat Senez, III, 2 octombrie 1897. "Ambițu lu Domnu Sturdza", semnat Erics, III, 2
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
lui Vasile Pogor sau acasă la Titu Maiorescu și dominate de personalitatea plină de prestigiu a acestuia din urmă, se discută probleme de ortografie și limbă, se recitesc poeții români în vederea unei antologii și se compun sumarele revistei, uneori în hazul general pentru producțiile care trebuiau respinse. "Convorbirile literare" păstrează în cea mai mare parte urma activității “Junimea”, și lectura atentă a revistei permite refacerea vieții renumitei grupări literare și a etapelor pe care le-a străbătut. Programul Junimii și cercetări
Junimea () [Corola-website/Science/298722_a_300051]
-
l-a obligat să citească mai mult, decât să-și piardă timpul cu scrisul. Vacanța de vară o petrecea la Slatina, la bunicii materni. La un moment dat rămas corigent și repetent, perioadă pe care a descris-o cu mult haz, în romanul autobiografic Corigent la limba română. Revenit în București, s-a înscris la pensionul Brânză și Arghirescu, unde, pentru a recupera timpul pierdut, a promovat într-un singur an clasa a șasea și a șaptea. A primit diploma de
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
cariera de țambalist are loc în la Scala di Milano, unde tânărul artist în vârstă de 17 ani susține un recital de 45 de minute. Abia după terminarea acestuia realizează amploarea evenimentului și importanța acestuia. Episod despre care povestește cu haz în mai multe interviuri. La 18 ani, în 1992 a cântat în deschiderea concertului Gloriei Gaynor la Palermo, iar doi ani mai târziu a în deschiderea concertului Ninei Simone la Roma. În 1998 Marius Mihalache susține alături de Paula Seling un
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
era originară din satul Fințești (aflat astăzi în județul Buzău), de unde și-a luat și numele. Numele actorului a fost dintotdeauna Ion Finteșteanu. În perioada interbelică au existat unele zvonuri despre o pretinsă origine evreiască a actorului. Finteșteanu-însuși a făcut haz pe seama faptului că era crezut evreu chiar de către evrei. El a povestit în cartea sa de memorii două anecdote în acest sens. Aflat în 1924 în turneu la Piatra Neamț cu trupa Teatrului Național din București condusă de Nicolae Soreanu, Finteșteanu
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
într-un plan poate fi recunoscută, după o „atât de îndelungată absență” de pe platouri, Adela Mărculescu), iar „carnea de tun” o formează cascadorii români care își arată limitele interpretative: „mor”, toți, scuturați de aceleași spasme epileptice care provoacă mai degrabă hazul decât spaima. Coproducătorul român pare a fi întreprinzătorul concern Media Pro care nu pierde ocazia, în cea mai tensionată secvență, de a face publicitate promptitudinii jurnalului PRO TV.”"
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]