935 matches
-
nu numai orator, profesor și recitator fără egal, ci și cozeur desăvârțit, extrem de jovial și umorist fără pereche. Șarmul lui intelectual sporea tot mai mult, când glumea (făcând și haz de necaz), spunând epigrame, bancuri și anecdote dintre cele mai hazlii. Cine avea norocul de a-i fi companion la călătorii cu trenuliar eu profitam cât puteam de asemenea prilejuri avea temeiul să se considere fericit pentru că, delectându-se din plin, nu simțea cum trece timpul, Costică fiind Întruna pus pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
era salariatul civil numit Luther), la priceperea autorului În dresarea porumbeilor și la sacrificarea mai puțin dureroasă a porcinelor (lecție practică magistrală, dată unor francezi, În Canada). Bun cunoscător al unor superstiții specifice nouă, românilor, autorul povestește și o Întâmplare hazlie În legătură cu deochiul (o englezoaică a plâns, văzând cum În România persoanele adulte scuipă În aer către un copil preafrumos ca, astfel, acesta să nu fie deocheat). De umor negru este scena În care George Sarry, aflânduse În casa din Bristol
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu pietre în vitrinele orașului. taci, îi, spun Vocii, nu vreau să mi se povestească nimic despre viața mea de dinainte. Dar Vocea nu se poate opri, îmi povestește, din interiorul creierului meu, toată viața. Chicotește, îmi amintește de lucruri hazlii, din cînd în cînd își șterge cîte o lacrimă (ceea ce mă impresionează, nu e puțin lucru să știi că vocea din interiorul creierului tău își șterge din cînd în cînd cîte o lacrimă). o ameninț cu un cocktail molotov. taci
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
i se mărturisească, să se așeze sub protecția ei, să facă întocmai ce i se ordona. - Felix, striga câteodată Otilia, cum ești de neatent! Îțicade nasturele de la haină. Vino încoace, să ți-l cos! Atenția aceasta era cu atât mai hazlie, cu cât Otilia își pierdea nasturii ei fără nici un regret, și mai degrabă arunca o rochie la gunoi, decât s-o repare. Felix venea supus și pre-gustînd voluptatea apropierii. Otilia îl trăgea spre ea cu o dulce violență, țâțâia din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
i se facă atunci când ar fi sosit epoca internatului. Vizita îndeosebi pe neurologi și psihiatri, pe doctorul Marinescu de la spitalul Colentina, savant căruia îi plăcea să fie înconjurat, și unde găsea gratis o bună instalație de baie, și pe blândul, hazliul doctor Obreja, care lăcrima pentru nebunii lui și-i chema pe rând, ca la o reprezentație. Felix și Otilia se plimbau acum des la braț la șosea, sau se așteptau pe rând la ieșirea de la cursuri. Se întîmplă ca de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
marfa în două-trei magazine excentrice, de peste hotare, și astfel plutesc. Curând însă iau apă. Într-un cadru festiv, dintr-un smocking impecabil, închiriat laolaltă cu sala de bal, domnul Ninel se desparte de o parte a colaboratorilor săi, le mulțumește hazliu, îi încotoșmănește în brațele sale subțiri și îi aruncă în stradă. Face câte ceva pentru fiecare din ei. Le dăruiește garoafe, haine purtate, scrisori de recomandare (alte ateliere de ceramică tot nu mai există în București), un braț de povețe și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vei sta niciodată față-n față cu singurătatea Lui. Teologia n-a mai păstrat pentru Dumnezeu decât respectul majusculei. E atâta noblețe cruntă și atâta artă în a-ți feri suferințele de văzul semenilor, în a juca rolul de cancer hazliu... Când azurul echivoc se topește în stropi de plictiseală și picură o imensitate de albastru și de dezolare, mă apăr de mine și de cer cu Mediteranele spiritului. De nefericire ne purificăm în accesele de ură sărbătorească și vastă, în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rădăcinile lucrurilor. Iar lumina electrică le sleiește. Amiaza este ora numelor. Dacă vreți doar porecle, n-aveți decât. — Care e diferența ? întrebase Maestrul păpușilor, mirat de aceste condiții pe cât de categorice, pe atât de ciudate. Eu credeam că e mai hazliu să dai păpușilor porecle. — Voi vreți să dau păpușilor nume potrivite. Poreclele se dau acolo unde apare nepotriveala numelui. Când ceva e mai mult sau mai puțin decât acoperă numele, răsare o poreclă. Dacă nu vreți să dați păpușilor nume
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
poate aduce numai în mod negativ. Un alt cititor, mai cu pătrundere, ar fi văzut îndată că noi avizăm la cre[a]rea unei legi pozitive care să reguleze acest raport. Al treilea act de jertfire e de o naivitate hazlie. Supărat că nu voim să-l confundăm cu d. Brociner, om cu știință de carte, adică bacalaureat și doctor în drept, zice că îl confundă pe acest domn cu împărțitorii foii sale, oameni asemenea cu știință de carte. Fericit "Curier
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pedeapsa corporală". De fapt, este vorba de combinarea unor factori individuali, locali și macrosociali într-o abordare sistemică unii ar numi-o holistică a producerii violenței în școală. Concluzie: depășirea simplismului În acest capitol am trecut de la simplismele cele mai hazlii sau mai dezolante la o complexitate tot mai mare. Dacă latura ideologică a acestor simplisme e ușor de decriptat, efectele lor concrete nu sunt mai puțin importante: conservatorismul antipedagogic, pe de o parte, sau speranța "revoluționară", pe de alta, chiar dacă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unui cataclism natural cum este ciuma, ci nevoia de explorare, de călătorie, de descoperire a sacrului, căci finalitatea unui pelerinaj nu putea fi decât încercarea apropierii de divinitate. Cu toate acestea, grupul pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury este eterogen, hazliu, plin de pitoresc uman, gălăgios și certăreț, trivial și dezinvolt. Nu mai regăsim nimic din manierele cultivate și elegante, din grația și finețea tinerilor brigatei. Personajele lui Geoffrey Chaucer provin din toate mediile sociale, sunt de cele mai multe ori oameni simpli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
operă, este un timp al irealului și al potențialului 256, durativ în același timp: „Era și-o târgoveață de la Bath”257. Personajul feminin prinde contur prin procedeul „listei”, al enumerării: „Nițel cam tare de urechi, păcat!”258 - este o remarcă hazlie a naratorului focalizator, denotând vârsta femeii, trecută se pare de prima tinerețe. „Nici Ghentul și nici Yprul nu avea/ Mai de ispravă țesător ca ea”259 - ocupația practicată, se pare la gradul superlativ, indică măiestrie, îndemânare, spirit burghez, eliberare din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
unui cataclism natural cum este ciuma, ci nevoia de explorare, de călătorie, de descoperire a sacrului, căci finalitatea unui pelerinaj nu putea fi decât încercarea apropierii de divinitate. Cu toate acestea, grupul pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury este eterogen, hazliu, plin de pitoresc uman, gălăgios și certăreț, trivial și dezinvolt. Nu mai regăsim nimic din manierele cultivate și elegante, din grația și finețea tinerilor brigatei. Personajele lui Geoffrey Chaucer provin din toate mediile sociale, sunt de cele mai multe ori oameni simpli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
operă, este un timp al irealului și al potențialului 256, durativ în același timp: „Era și-o târgoveață de la Bath”257. Personajul feminin prinde contur prin procedeul „listei”, al enumerării: „Nițel cam tare de urechi, păcat!”258 - este o remarcă hazlie a naratorului focalizator, denotând vârsta femeii, trecută se pare de prima tinerețe. „Nici Ghentul și nici Yprul nu avea/ Mai de ispravă țesător ca ea”259 - ocupația practicată, se pare la gradul superlativ, indică măiestrie, îndemânare, spirit burghez, eliberare din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dreptul pernicioase de genul „Cum îți schimbă viața primul copil”, care poate fi considerat o veritabilă pledoarie pentru avort și care e nesemnat din prudență, restul articolelor unei astfel de făcături sunt niște enormități cu, uneori, avantajul de a fi hazlii. Iată unul dintre cele „9 trucuri pentru a dormi bine”: „Fierbe un pahar de vin roșu până se evaporă alcoolul (??), toarnă un pahar de apă caldă peste el și bea amestecul cu înghițituri mici”. E sigur, adaug eu, că după ce
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Problema articolelor este că miezul lor de sens provenit de la experți este diluat de autori care sunt niște gazetari cu lexic și gramatică precare. Exprimarea e confuză, ambiguă, asezonată cu diminutive și fraze de umplutură. Ceea ce e jalnic și concomitent hazliu este că bietele cititoare care se adresează revistelor împrumută aceste șolticării stilistice. Ele nu doar strică limba, ci pervertesc sensul. În articole, ca și în scrisori e vorba de „bebelul” sau „bebeii” cititoarelor (todeauna la masculin, nu e clar de ce
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
a cincia oară în 1905. Bârladul spune Grigore Crețu în „note" la lucrarea „Tipografiile..." a fost redactat, ca organ conservator, de T. Emandi, V. Simionov, St. Drăgănescu și Grigore Negură. În Paloda XXII 48 (27 septembrie 1903), sub titlul „Cronica hazlie" se publică „O ședință a Comitetului de redacție a „Bârladului". Aceasta e dovada că ziarul a apărut și după 1902, purta numărul de ordine 2 și era tipărit la atelierul Lupașcu. Bârladul de la nr. 9, 1903, avea în comitetul de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
succes Ion Hobana (Aurel Ion Manta Roșie) elev în clasa a II-a a școlii primare nr.4 Bârlad, cu o spirituală poveste auzită de la bunici: „Sfântul Nichifor". La „Poșta redacției" i se răspundea: „Ne-a plăcut mult poezioara ta hazlie „Porecla". O vom publica în numărul viitor fiindcă ne-ai adus-o prea târziu.". „Porecla" va apare în proximul număr, continuată apoi de povestea de călătorie „La munte!". (Din volumul „Reviste literare ale elevilor (I834-1974) Istoria presei școlare românești de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Reviste pedagogice", „Acum 100 de ani", iar titlul „Să nu uităm că am fost și noi tineri", cu materialele de susținere, făcea sudura dintre generații în procesul muncii școlare. * Dragostea Dragostea apare la Bârlad la 18 noiembrie 1907 ca revistă hazlie locală în numărul de început și revistă hazlie de aventuri amoroase - numerele din 25 noiembrie și 2 decembrie 1907. S‐a editat o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția în strada Sf. Mina nr. 913 Bârlad. A apărut ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Să nu uităm că am fost și noi tineri", cu materialele de susținere, făcea sudura dintre generații în procesul muncii școlare. * Dragostea Dragostea apare la Bârlad la 18 noiembrie 1907 ca revistă hazlie locală în numărul de început și revistă hazlie de aventuri amoroase - numerele din 25 noiembrie și 2 decembrie 1907. S‐a editat o dată pe săptămână, sub conducerea unui comitet, redacția în strada Sf. Mina nr. 913 Bârlad. A apărut ca un tovarăș a celor dispuși ca în zi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
casă și la gura sobei să‐ și mai împrăștie urâtul... citind. Editorialul spunea că revista vine ca „o duduie veselă care va ști să procure distracție...” Rămânea ca cititorii să se poarte cavalerește c u dânsa... 313 După ce oferise bucăți hazlii, informații și publicitate literară, în proză ori versuri, nu numai din Bârlad,, ci și din Tecuci, Vaslui, Huși, Bacău și din toată România, revista în 8 pagini, care se înhăma la „automobilul cu scrisori”, a ... dispărut! Și avea destui cititori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cruise”, „Dick Nixon”, „Dirty Harry” sau „June Bug”. Găsește în același timp o trăsătură fizică a noii cunoștințe care să se potrivească cu porecla - de exemplu, dinții lui Tom sau nasul lui Dick, sau pur și simplu își imaginează lucruri hazlii despre persoana respectivă. Funcționează, întrucât ne aducem aminte cuvintele deosebite mai bine decât pe cele obișnuite, iar imaginile mai bine decât cuvintele (fapt ilustrat și de cunoscuta afirmție „Îmi aduc aminte de fața asta, însă nu-mi aduc aminte numele
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
o exagerare ce acționează prin anumiți "indici informaționali": presupune o "duplicitate funciară" întrucât "legitimează și subminează, în același timp, ceea ce parodiază", prefigurând, totodată, noua realitate (politice, morale sau artistice) pe care o anunță. Și, indiferent dacă ne referim la Isprăvile hazlii ale lui Francion sau la Levantul cărtărescian, parodia unește trecutul și prezentul prin intertextualitate, idei, motive, sintagme, forme prozodice ale textelor de referință (și nu numai) regăsindu-se adeseori în textul parodiant. Astfel sunt retrezite la viață valori uitate. Paradoxal
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
au apărut parodiile romanului cavaleresc ("cea dintâi parodie a romanului cavaleresc de aventuri Dit d'aventures datează din secolul al XIII-lea"), ale romanului pastoral sau sentimental (precum Păstorul extravagant al lui Sorel) ori parodii ale romanului picaresc, precum Povestea hazlie a lui Francion; astfel a fost posibil romanul celei de-a doua linii stilistice în care se înscriu, cronologic, Gargantua și Pantagruel al lui Rabelais, Don Quijote al lui Cervantes și Tristram Shandy al lui Sterne, ca să exemplificăm numai prin textele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Jauss conține și motivația succesului de care s-au bucurat primele romane pastorale ori cele picarești, ale căror personaje centrale "empatizează" cu faptul cotidian înregistrat de epoca în care sunt scrise, dar și primele parodii ale acestora, precum Isprăvile hazlii ale lui Francion, roman catalogat drept libertin și imoral. Pornind de la ideea că, de fapt, cel dintâi receptor al textului parodic este una și aceeași persoană cu autorul, Jauss vrea să descopere ce anume l-a împins pe respectivul autor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]