701 matches
-
se duce, cu automobil propriu, la dispensarul comunal ca să fie cercetată de doctor și să capete și doctorii gratuit. Glume și anecdote turcești. 29. V. Ecrene. Drumul dela Balcic spre Ecrene întăiu pe un platou pustiu și fără frumusețe, cu holde bogate. Pe urmă, pe lângă vestigiile unei dumbrăvi, cotește și înclină pe o șosea șerpuită: deodată se deschide valea circulară, împresurată de dealuri mari, a satului Tekè și a râului Batova. Toată această porțiune aer mai cald și mai liniștit parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vânturilor. Singurătate mare. (Drumul pe care am venit printr-un sat de găgăuzi, sat bogat și frumos Fântâna Creștinului ghiaur Suiuciuc înconjurat de un teren bolovănos. Enormă cantitate de bolovani împrăștiați. Cu toate acestea anu-i rodnic, din pricina ploilor și holdele-s bune în acest teren ingrat. Sunt și flori: pâlcuri de maci roșii, de nu mă uita și ici colo de spini roși, nalți, frumoși și viguroși.) Pe promontoriu, fântâni vechi, pustii și în capăt, aproape de valurile mării, cobori la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iată și eu, cu gura vorbă, și cu mâna în buzunar. Dealurile se vedeau în zare șterse, într-o fumegare de culoarea cerului. Secetă 30 Iulie. Câte-un vârtej de praf se isca, fugind, rotindu-se pe drumul cotit, prin holde. Vai! vai! când te-a vedea stăpânul îți pune mânile-n cap! Să trăiești ca banu-n punga săracului! Zarea parcă ardea, cercuită, înăbușită de ceață, de fum vânăt. (Înserare. Secetă. Câmpie) Ispol = cupa de dat afară apa din luntre Clonc = instrument
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
putut opri haosul din expansiune și a fost el însuși absorbit. Ca și în cazul defrișării, curățarea locului stăpânit de plantele inutile social o fac ajutoarele năzdrăvane: „Vezi tu acolo leasa aia de mărăcini? Până mâine s-o prefaci în holdă de grâu, iar dimineață să-mi aduci pâine caldă pe tavă. Altfel, unde-ți stau talpele o să-ți stea și capul!”. Toate însămânțările miraculoase germinează și dau în pârg pe timpul nopții, ca metaforă a lumii de dinainte de creație. Regimul nocturn
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În Maramureș, am cunoscut omul pământean al acestui spațiu de civilizațe carpatină, care respira încă viu după tiparul lui originar de la începutul lumii, așa cum am mai prins alacul, "grâul sfânt" din colinzi, Coborât-o coborât/ Dumnezeu pe-acest pământ/ Printre holde de grâu sfânt, cu bobul în trei dungi, care creștea spontan în poienele codrilor, sau mărul oarzân, timpuriu, care creștea și el în sălbăticia începutului lumii, cu dulceața lui uluitoare, pe dealuri și munți, De-aș muri primăvara/ Păsările m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
avuție multă din vistieria Împăratului și s-au dus. Unul dintre ei, ca un nebun și rău ce era, n-a cumpărat lucrurile prețioase pe care le iubea Împăratul și nici nu s-a Întors curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau Împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui nu-i aduceau. Până când a reparat casele și a lucrat grădinile și moșiile au trecut peste trei luni. Cealaltă slugă, ca un Înțelept ce era, a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
stigmatizarea vinovaților. Ea este oglinda inconștienței criminale care a adus peste capul acestei biete țări cumplitele vremuri de bejenie din toamna anului 1916, când «România Mare» se întinde de la Siret la Prut, floarea fiilor ei scuturată, prăpăd și ruină pe holdele bogate. Să te ierte Dumnezeu dacă în învălmășagul și prin mijlocirea dumitale ai fost câtuși de puțin vinovat de nenorocirea cea fără de pereche. - 25.XII.1916 - (ss) N. Lupu Costache, Victor Beldiman. O ștampilă roșie: Vertreter Staatbehörden beim Kaiserlichen Gouvernement
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Natalia Ilașcu, doamna profesoară a spus: „Sunt impresionată de gestul domnilor de peste ocean pentru că se găndesc încă la cei rămași în țară și sunt impresionată de frumoasa Moldovă, care ne întâmpină cu un aer proaspăt, după o ploaie torențială, cu holde frumos crescute, porumb, grâu, în dreapta și stânga. în momentul de față trecem pe lângă o biserică și mă gândesc că biserica și limba, deci credința și vorbirea, au fost elemente care au constituit pilonii menținerii ființei noastre naționale. Emoția mă stăpânește
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
risipește Lumea iar pe scen-apare și aleargă nebunește. Lunca fumegă alene rotocoale lucii-albe; Murmurul drăguț al apei, tacticos s-aude-n vale; Din tufișuri înverzite se ivesc pe jumătate Animalele fricoase, ce privesc în gol... departe. Muncitorul pleacă vesel cu uneltele spre holdă Aruncând privirea-n treacăt către azuria boltă Un copil în cămășuță, duce vaca la pășune, Altul merge, cu ghiozdanul să primească-nțelepciune. La răspântia din vale, gârbovit de zile grele, Un bătrân și-oprește pasul, sprijinit între proptele. Nepoțelul, ce
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o dreaptă și sinceră cinstire, așa cum e vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor să se înalțe cu semeție în lumina în veci nepieritoare a vieții.“ (Partidul Comunist Român. Omagiu 65, București, Cartea Românească, 1986) LĂZĂRESCU Traian „Annosque multos Praeses amabilis Ceaușescu vivat, qui sapiens
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
marea dumneavoastră putere de acțiune, de spiritul dumneavoastră, pe care aș îndrăzni să-l numesc genial.“ („Gânduri la sărbătoarea întregului popor“, Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 445) „Dai seamă pentru-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
când destinul nostru cu veacul se-ntretaie Rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae, L-au spus atâtea mame, atâția îl purtară, Căci egal e-n vârstă cu dragostea de țară, Și numele acesta umblă prin românime Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai robit durerea, ei ne-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a fost atestat documentar în 1473, adică acum 53o de ani, ceeace nu e la îndemâna multor așezări rurale de pe întreg întinsul patriei noastre. CAPITOLUL IV Iobagii Motto: Măria -ta! Suntem bătuți de nevoi, La noi în zadar ară plugul, Căci holdelor noastre cu spicul de aur Străinul le fură belșugul. (Octavian Goga) Pentru a ne lămuri întru-câtva asupra stării populației satului nostru în evul mediu, vom ține seama de cuvântul autorizat al istoricului Ștefan Meteș, director al Arhivelor Statului din Cluj
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
L.), Vrabie de casă (Passer domesticus L.), Vrabie de câmp (Passer montanus L.), Cireșariu (Coccothraustes vulgaris Pall), Ghimpăl (Pyrrhula rubricilla Pall) Graurul (Sturnus vulgaris L.), Corbul (Corvux corax L.), Cioara (Corvux corone L.) Cioara sură (Corvus cornix L.), Cioara de holde (Corvus frugileus L.), Ceuca (Corvus monedula L.) Țarca (Pica caudata K.Bl.) Gaița de pădure(Garrulus glandarius Vieill), Alunarița de munte (Nucifraga caryoctactes L.), Gaița de brădet (Nucifraga caryocatactes machrorhynticus), Berbecel (Lanius excubitor L.), Rândunica (Lanius collurio L., Hirundo rustica L.
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să vă arătăm cum se lucra pământulmai înainte. Era împărțit hotarul comunei în trei părți cam egale, adică trei hotare și se rânduia de venea fiecare hotar un an izlaz, adică pentru pășunat vitele satului, al doilea an era cu holdă, adică semănături de toamnă și și de primăvară ovăz, cartofi, iar după ce se secera holda și se aduna de pe câmp, să publica în comună ca toată lumea să-și adune tot ce mai are hotarul de miriște. Până Duminică punea orz
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cam egale, adică trei hotare și se rânduia de venea fiecare hotar un an izlaz, adică pentru pășunat vitele satului, al doilea an era cu holdă, adică semănături de toamnă și și de primăvară ovăz, cartofi, iar după ce se secera holda și se aduna de pe câmp, să publica în comună ca toată lumea să-și adune tot ce mai are hotarul de miriște. Până Duminică punea orz căci atunci să sloboade, adică dă drumul la ciurda de vite în hotarul de miriște
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
comună ca toată lumea să-și adune tot ce mai are hotarul de miriște. Până Duminică punea orz căci atunci să sloboade, adică dă drumul la ciurda de vite în hotarul de miriște (miriște să zice la hotarul unde au fost holde adică săcarea). Al doilea hotar oprit era cu porumb, cartofi și ovăz. Și mai era (al treilea) hotarul cu izlaz și cu fânețea pentru animale. Hotarul care termina cu porumbul, la anul următor rămânea ogor, adică pășunat pentru vitele satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
daune incomensurabile, dintre care cea mai mare este surparea principalului edificiu moral: cultul pentru muncă. Cultul pământului Trenul personal care îl ducea pe Dumitru Dascălu spre localitatea natală, situată undeva în inima Podișului Moldovei, se târa leneș printre ogoarele cu holde sărace și pipernicite, cu frunzele ofilite și răsucite de căldura arzătoare a soarelui din miez de zi și mijloc de vară. Multele suprafețe de pământ nelucrat, arse de secetă și inundate de buruieni, îi provocau profesorului suferințe sufletești și îl
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
platforme clădite cu meșteșug, cum era apărat de secătuire printr-o schimbare anuală a culturilor. Privind din alergarea trenului câmpurile cu pământul crăpat de secetă și îmburuienite, Dumitru Dascălu se nedumerește cum a fost posibil ca ogoarele, încărcate altădată de holde mândre, să ajungă într-o asemenea jalnică stare? Să fi murit oare cultul țăranului pentru pământ, pentru cea mai de preț avere a lui, pentru care era gata să-și dea și viața? Ori cei 45 de ani de silnicie
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau varianta corală a unor cântece revoluționare - sunt contribuții esențiale la dezvoltarea muzicii corale românești dar, în același timp, exprimă atitudinea angajată a compozitorului, sentimentul responsabilității sociale care a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Să vezi cum o fost... O vin't poruncă de la Vodă, ca tătă suflarea să se băjenească la codru... Și la noi o vin't porunca aiasta... Da' mai 'nainte, tăt rumânu, singur-singurel, să-și pună foc la bojdeucă, la holdă, la fâneață, la tăt, la tăt, îngână Gheorghiță cu obidă. Și la noi o vin't porunca aiasta, că, când or vini turcimea, un pustiu de scrum și cenușe să se caște 'nainte, să n-aibă nici apă după ce bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apărare. Să mă scuipe între ochi care mă ia la hărțuială, se laudă Mihail. Cale de trei zile înaintea turcilor, dăm pradă focului tot, tot, fără milă! spune cu glasul plin de durere, dar aspru, nestrămutat. Ardem tot! Târguri! Sate! Holde! Fânețe! Acareturi! Tot! Tot! Fiecare, singur, cu mâna lui să-și pună foc casei, țarinei, agonisitei! E cu durere... dar altfel nu se poate! Vom ridica alte târguri, alte sate, mai mari, mai frumoase! E poruncă! Cine nu o împlinește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
avuție multă din vistieria împăratului și s-au dus. Unul dintre ei, ca un nebun și rău ce era, n-a cumpărat lucrurile prețioase pe care le iubea împăratul și nici nu s-a întors curând, ci a cumpărat case, holde, grădini și moșii care nu-i trebuiau împăratului și nici vreun câștig plăcut Lui nu-i aduceau. Până când a reparat casele și a lucrat grădinile și moșiile au trecut peste trei luni. Cealaltă slugă, ca un înțelept ce era
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
se transmită până la a nouă generație. Ca și ceilalți români, de Paști ei vopsesc ouă. Având ca ocupație de bază agricultura, românii din ținutul Meglen au obiceiul ca În a doua zi de Paști să facă o procesiune pentru binecuvântarea holdelor. O altă mare sărbătoare este hramul bisericii din cătun cu care ocazie se face un mare panaghiur (bâlci). De asemenea fiecare casă are un sfânt protector pe care Îl serbează În familie și Între neamuri. Există și un protector al
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de 120 de case din Transilvania (Sâncrai), în care eu aveam statutul de nepoată unică. Trăiam într-o curte uriașă, înconjurată de puii altor specii. Identitatea mea timpurie s-a conturat legată de ceea ce aflasem dintru început că îmi aparține - holda de „peste vale” - și de ceea ce aflasem dintru început că îmi lipsește - caracteristica bărbăției (n-aveam acces la altar, iar preotul a despurcat clopotnița în care urcasem inocent, împreună cu alți copii cu sex just pentru un loc tabu). Singurele volume
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]