3,613 matches
-
vecine se alimentează reciproc, sub pretextul de a-și apăra propria comunitate. -Germania tolerează sau sprijină revizionismul? -Nu cred că revizionismul găsește sprijin german. Societatea germană a știu să treacă peste șocul pierderii războaielor și și-a asumat responsabilitatea pentru Holocaust într-un mod exemplar. Pentru mine, ca istoric, este însă ciudată pasivitatea instituțiilor europene față de ceea ce se întâmplă astăzi în Ungaria, dacă privim rezultatele ultimelor alegeri.
Marea Unire din 1918 - Controverse necunoscute despre constituirea României Mari by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/31868_a_33193]
-
Dacă am fi avut numai un comunism de tip Gheorghiu- Dej, adică unul care-i transforma pe oameni în victime, în roboți și în cinici bine unși, atunci s-ar fi impus un muzeu anticomunist al comunismului - așa cum unul al Holocaustului nu poate fi decât antifascist. Continuând și cu perioada Ceaușescu, e vorba de a înțelege cum ne-a stricat Partidul și altfel decât a vrut, deci nu numai transformândune în oamenii de la bloc (“silozuri de singurătate”, cum le zicea I.D.
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3187_a_4512]
-
fost primit de președintele Shimon Perez, în semn de recunoaștere a eforturilor pe care Primăria Municipiului București le-a făcut de-a lungul timpului pentru comunitatea evreiască din România. Știu că dumneavoastră, personal, ați făcut multe față de comunitatea evreiască. Memorialul Holocaustului, lucrările de refacere a Templului Coral sunt doar câteva dintre acțiunile în care v-ați implicat personal. Ați demonstrat că ați fost și sunteți un prieten al evreilor. Cred că asta spune multe despre dumneavoastră. E vorba, în cele din
Oprescu s-a întâlnit cu președintele și cu premierul din Israel - FOTO EXCLUSIV by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31387_a_32712]
-
consilier la Cancelaria Primului - Ministru și consilier al directorului general al Arhivelor Naționale ale României. A obținut mai multe burse în străinătate, dintre care amintim: Erasmus-Socrates la Universitatea Aristotel din Salonic, bursier New Europe College și bursier al United States Holocaust Memorial Museum. Coordonator al volumului Dicționarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967) (Polirom, 2008), coautor al volumului O istorie a comunismului din România, Manual pentru liceu (Polirom, 2008; ediția a II-a, 2009) și co-editor al Ghidului Arhivelor Naționale ale României
Andrei Muraru a fost numit consilier personal al lui Klaus Iohannis by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28781_a_30106]
-
Booker pentru romanul arab în 2012. Se regăsesc biografismul și autobiografismul înscrise în istoria prezentă și recentă. Limonov de Emmanuel Carrère narează traseul unui personalități controversate, din Ucraina la Moscova, din Manhattan la Paris. Povestea unei fete care a supraviețuit holocaustului este jurnalul ținut de Helga Weissová între 1938 și 1945, mărturia trecerii prin lagărele de la Terezin, Auschwitz, Feriberg și a unei supraviețuiri incredibile. Biografism și istorie domină și Neînțelegere la Moscova de Simone de Beauvoir, romanul scris în 1965, redescoperit
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
aceștia fiind cel al cuprinderii, mai degrabă decât al eliminării. Cei doi și-au asumat, în numele fidelității față de text, riscul de a lăsa în el redundanțe și abundențe pe care autorul, mai mult ca sigur, le-ar fi eliminat dacă Holocaustul l-ar fi ocolit. Împrejurările cumplite ale exterminării scriitorului explică, dar și justifică, spun ei, nedesăvârșirea textului. Chiar și Cioran, consultat asupra variantelor de editare a textului postum, a opinat ferm pentru tipărirea lui ca atare, fără amputări și fără
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
-i provincialismul și lipsa de originalitate, a convertit aici în analiză și explicație pozitivă toată revolta sa față de neajunsurile spirituale ale Europei anilor ’30- ’40, tragic ilustrate de marea conflagrație mondială în cursul căreia a fost scrisă cartea și de Holocaustul care nu avea, din nefericire, să-l ocolească pe autorul ei. Asta nu înseamnă, firește, că Baudelaire este un autor de fațadă sau un pretext pentru un discurs filosofico-moral fraudulos, camuflat sub masca unui act critic. Nicidecum: alegerea poetului din
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
Imperiul Otoman împotriva armenilor și răsfrîngerea acesteia în destinul familiei autorului ca și în propria-i ființă. Evenimentele istorice pe care le are în vedere scrierea reprezintă un concentrat de cruzime. Pot fi socotite o prefață a Gulagului și a Holocaustului, cu trista deosebire că n-au încă parte de omologarea de care beneficiază ultimele forme de genocid. Presupunem că, evocîndule, romancierul a avut senzația unui fakir care se culcă, public, pe un pat de cuie. În drumul de coșmar către
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
Cronicar Negaționiștii Cartea lui Gabriel Liiceanu despre dosarul propriu de Securitate a dat naștere unor reacții care învederează un nou tip de negaționism, referitor nu la holocaust, ci la gulag. Înțelegând prin gulag toate formele de exterminare fizică și morală practicate de regimurile comuniste. Orice comentator are, desigur, dreptul de a susține că nu i-a plăcut cartea sau că e prost scrisă. Nu și că e
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3047_a_4372]
-
vor lua parte mai multe personalități printre care Ion Iliescu, Răzvan Theodorescu, Ion Ianoși, Vasile Morar, Răzvan Voncu. Moderatorul discuției va fi Ionuț Vulpescu. "Romanul autobiografic al lui Peter Herzog mi se pare o completare de mare valoare a literaturii Holocaustului, atât din punct de vedere documentar, cât și uman. Atitudinea morală a supraviețuitorului teribilei experiențe mi se pare excepțională, și cu ea simt nevoia să închei. De vreme ce însuși SS istul Lehmann este cel care îl ajută pe Peter (împreună cu alți
Ion Iliescu iese la iveală by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30513_a_31838]
-
în care emigrează după război - este cea care șterge, cât de cât, amintirea suferințelor, ci mărturia pe care o depune acum. Pentru ca oamenii, evrei și neevrei deopotrivă, să învețe din lecțiile dure ale trecutului, iar un rău istoric de unicitatea Holocaustului să nu se mai repete", a spus Ion Iliescu. Editura Litera vă invită la acest eveniment luni, 19 mai, ora 18:30, în Librăria Bastilia (Piața Romană, nr 5, București).
Ion Iliescu iese la iveală by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30513_a_31838]
-
tratament metafizic pistonul împinge baroc atonal prin cancerul inocenței sevă în oase arse carcere sincopate un mozart bătrîn armonizînd centrii vitali ai exorcismului lupta cu îngerul și-a înverzit spinii în crahul spectral și canibalismul măștii și cutremurul cuptoarelor și holocaustul de cristal rod pînă la era de os a ființei unde victoria asupra îngerului irizează arhipelagul lupilor încoronați în sicriele autostrăzii săgetătorul îngheață între două semne deraieri suspendate în creierul meu violența sentimentului în amorf sfredel în memoria de carne
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
fie ceva mai sus, cel puțin din punctul de vedere al planning-ului. Să trec la un alt Polanski pe care l-am văzut abia recent în pofida laurilor cu care a fost întâmpinat: Pianistul. Nu mai știu cine spunea că Holocaustul e atât de exploatat încât se află în pericolul de a deveni pornografie. Ei, Pianistul îl ferește de o astfel de amenințare, chit că violența e prezentă în cantități mari, fizică și psihologică. Polanski o reconstituie foarte corect din punct
Regizori prinși în gheara violenței by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11101_a_12426]
-
și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Omul nou călare pe poneiul roz cu svastica Constantin ILAȘ 5 FASCISM ȘI COMUNISM ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Dimitrie Gusti și evitarea capcanei fasciste Antonio MOMOC 17 Memoria publică a Holocaustului în postcomunism Alexandru FLORIAN 35 După Legea Florian, Legea Oprea Marius OPREA 45 Provocări metodologice ale cercetării comunismului în România Sorin BOCANCEA 65 De la istorie națională la istorie europeană în școlile românești Emilian COLCERUMIHUL 85 "După 25 de ani. Comunismul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
http://www.cooperativag.ro/dezbatere-les-etudes-sociales-scoala-gustiana/, publicat la 24 iunie 2013. "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14 decembrie 2015. Memoria publică a Holocaustului în postcomunism* (The public memory of Holocaust în post communism) Alexandru FLORIAN Abstract. Just after 1989, the public space became, naturally, opened for the pluralistic expression of social and political messages. The official public discourse of the national-communist state is
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
24 iunie 2013. "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14 decembrie 2015. Memoria publică a Holocaustului în postcomunism* (The public memory of Holocaust în post communism) Alexandru FLORIAN Abstract. Just after 1989, the public space became, naturally, opened for the pluralistic expression of social and political messages. The official public discourse of the national-communist state is being gradually replaced with a variety of
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
are also taking part în redesigning the public space. New messages, recuperative messages and identity narratives coexist, contrast one another and produce a heterogeneous aggregation of civic values. Sometimes, the situations have aberrant results. Keywords: simboluri legionare, Ion Antonescu, Memoria Holocaustului, crime de război Revoluția din decembrie 1989 a adus în actualitatea publică și academică tema fascism-comunism. Subiectul nu era nou, grila de abordare se schimbă însă fundamental. Predominau reacțiile emoționale de negare a comunismului și de suprapunere a lui cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Ceaușescu. Prin urmare, pentru istoria noastră recentă, tema de reflecție ar putea fi reformulata în termenii legionarism vs național-comunism. Subiectul poate fi privit din perspectiva ideologiilor, a sistemului de putere, a mentalităților sau a memoriei. Disponibilitatea spațiului public față de memoria Holocaustului este parte a acestui proiect extins și complicat de autolămurire pe care il parcurgem de peste 25 de ani și care constă în revizitarea istoriei noastre politice recente: Statul Național Legionar, regimul politic din timpul lui Ion Antonescu, regimul partidului-stat al
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Andrei Pleșu (2015, 2016), Laszlo Alexandru (2016), Dan Pavel, Alină Mungiu Pippidi, Lucian Boia (2014), Cristian Pîrvulescu, Alexandru Climescu (2014, 2015), Adrian Cioroianu. Au fost dezbateri academice sau media. După 25 de ani, constat cu luciditate și amărăciune că Memoria Holocaustului rămâne una controversată. În sensul că discursul public al memoriei, simbolistică afișată în spațiul public este de tipul "una caldă, una rece". Pe o posibilă grila a interpretărilor există cel puțin trei tipuri de discurs al memoriei circumscrise între negare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
În sensul că discursul public al memoriei, simbolistică afișată în spațiul public este de tipul "una caldă, una rece". Pe o posibilă grila a interpretărilor există cel puțin trei tipuri de discurs al memoriei circumscrise între negare și recunoaștere a Holocaustului din România prin asumarea responsabilității: 1. memorizarea victimelor, 2. memoria necritica a Mișcării Legionare cu două subcategorii, eroizarea liderilor politici și a militanților și cea a elitei culturale extremiste și 3. minimalizarea memoriei victimelor prin "etnicizarea" memoriei Holocaustului. Prima categorie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
recunoaștere a Holocaustului din România prin asumarea responsabilității: 1. memorizarea victimelor, 2. memoria necritica a Mișcării Legionare cu două subcategorii, eroizarea liderilor politici și a militanților și cea a elitei culturale extremiste și 3. minimalizarea memoriei victimelor prin "etnicizarea" memoriei Holocaustului. Prima categorie este ușor recognoscibila de către majoritate. Am în vedere dezvoltările în spațiul public a manifestărilor inaugurate odată cu gestul politic simbolic al statului român de asumare a responsabilității Holocaustului. Raportul final al Comisiei "Elie Wiesel" (2004), Memorialul Victimelor Holocaustului din
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
elitei culturale extremiste și 3. minimalizarea memoriei victimelor prin "etnicizarea" memoriei Holocaustului. Prima categorie este ușor recognoscibila de către majoritate. Am în vedere dezvoltările în spațiul public a manifestărilor inaugurate odată cu gestul politic simbolic al statului român de asumare a responsabilității Holocaustului. Raportul final al Comisiei "Elie Wiesel" (2004), Memorialul Victimelor Holocaustului din România (2009), discursuri publice oficiale, plăci comemorative inițiate de autorități publice etc. Cea de a doua se referă la recunoaștere publică de tipul "personajul pozitiv", de către autorități sau organizații
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
memoriei Holocaustului. Prima categorie este ușor recognoscibila de către majoritate. Am în vedere dezvoltările în spațiul public a manifestărilor inaugurate odată cu gestul politic simbolic al statului român de asumare a responsabilității Holocaustului. Raportul final al Comisiei "Elie Wiesel" (2004), Memorialul Victimelor Holocaustului din România (2009), discursuri publice oficiale, plăci comemorative inițiate de autorități publice etc. Cea de a doua se referă la recunoaștere publică de tipul "personajul pozitiv", de către autorități sau organizații civice, a unor conducători sau militanți activi ai legionarismului: Valeriu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de altfel incompatibilă cu ierarhia valorilor unei culturi civice democrate și moderne. La limită, cănd statutul de condamnat pentru crime de război este anulat în justiția postcomunistă, așa cum s-a întâmplat cu ofițerii Gh. Dinulescu și Petrescu, un supraviețuitor al Holocaustului ajunge astăzi să se întrebe retoric: Dacă ei sunt nevinovați înseamnă că eu nici nu am trecut prin ce am trecut sau rude și vecini nu au murit în vara anului 1941..."2. La sfârșitul anilor '90, mai multe persoane
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Acesta este unul dintre riscurile promovării unei memorii publice inversate sau a uneia deformate 4. Cazul limită îl reprezintă recunoașterea în public, astăzi, a lui Ion Antonescu că pe un model al conducătorului de stat5. A treia categorie, desi recunoaște Holocaustul, victimele și responsabilii, consideră că promovarea publică a memoriei este una proprie evreilor. Mai mult, etnicizarea memoriei ar favoriza mascarea unor așa numite tare ale militanților impunerii memoriei Holocaustului, cum ar fi apetenta pentru marxism, (neo)comunism și alte derivate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]