3,545 matches
-
M. N. Rusu, Prof. Dr. Doru Tsaganea și Prof. Artemiza Damian (din România). A urmat un recital de poezie din poeți clasici și contemporani sustiniut de M. N. Rusu, Valentina Ciaprazi, Adina Dabija, Maria Ralee, Ion Burcin. S-a dansat Hora Unirii și alte dansuri populare românești în paralel cu recepția oferită de Comitetul de doamne al Bisericii. Conferințe, referate, lucrări literare Pe langă referatele legate de sărbătorile menționate mai sus, Pr. Th. Damian a organizat evenimente academice și culturale unde
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
sâmbătă, 9 iulie, peste 70 de km, pe traseul Bolintin Vale - Bucșani - Clejani-Bulbucata, descoperind frumusețea comunităților giurgiuvene. Participanții au vizitat obiective istorice și culturale, au avut parte de pauze culinare, au cunoscut meșteri din zonă și s-au prins în horă pe muzica unui taraf din Clejani. “Prin acest eveniment, am dorit să promovăm cicloturismul în zone rurale din apropierea Capitalei mai puțin cunoscute de către bucureșteni. Ne bucurăm că au participat atât de mulți cicloturiști și că împreună am reușit să creăm
100 cicloturiști au descălecat la Bulbucata și Clejani [Corola-blog/BlogPost/92522_a_93814]
-
film Corneliu Leu înregistrează aproape 30 de inițiative, dintre care amintim: 1. ctitorirea Casei de Editură și Producție Audio, Video, Film Realitatea; 2. înființarea Fundației Episcopul Grigorie Leu - Mișcare pentru progresul satului românesc; 3. spectacolele radio-Tv cu public Cabaret politic, Hora tranziției, Nu trageți în guvern, Bomba tranziției, Noi și Europa, S-a schimbat schimbarea...; 4. rubrica În gura leului; 5. Consfătuirea Națională a Intelectualilor de la Sate; 6. Institutul Național de Personalism; 7. Asociația Fundațiilor pentru Dezvoltare Rurală; 8. lansează, la
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
a tristeții generale; focuri rituale; respectarea strictă a postului; interdicția unor importante lucrări casnice; îngrijirea locuințelor; curățenia prin curți; întreruperea provizorie a lucrărilor principale în câmp; confecționarea hainelor noi pentru sărbătoare; tăierea vitelor și păsărilor pentru sărbători; tocmirea lăutarilor pentru hora satului; împărtășirea la biserică; iertarea reciprocă între oameni Numită și Săptămâna Neagră în Bihor și Maramureș, Săptămâna Mare găsește pe toată lumea ocupată, toți se pregătesc să întâmpine marea zi a Învierii Domnului. În această săptămână se face curățenie generală în
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
petrece în liniște, fără muzică și gălăgie. Bătrânii ies apoi la porțile caselor și vorbesc, povestesc. În Maramureș și Bihor se fac vizite în sat la alte familii, a doua și a treia zi de Paști, când se organizează și hora satului sau higheghe. Se angajează lăutari, și acolo, în mijlocul satului, se adună toți, tineri și bătrâni, și petrec. Un obicei, în zona Bihorului este Ruga pentru ploaie. Se face după Paști, aproape de Rusalii, cănd vremea e secetoasa și holda de
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș” Joi, 15 august 2013 - Aniversarea de 15 ani a Ansamblului „Săpânțana” 16.00-20.00 - Ateliere de meșteșuguri, muzică și dans 16.00-21.00 - Spectacol de muzică tradițională maramureșeană 21.00-după miezul nopții - Horă pe pajiște Muzicieni din toate zonele Maramureșului sunt invitați să participe la concertul aniversar al Ansamblului „Săpânțana” care împlinește 15 ani de la înființare. Ansamblul este format din copii și tineri de la 8 la 25 de ani. De la înființare, peste 300
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
au pierdut ,,mândria de a fi român”, - cel mai frumos și profund sentiment de românitate pe care nici un om de pe pământul României nu trebuie să-l piardă vreodată. La Roma, buna mea prietenă, Mariana Mihăilă din Olanda, când cu toții jucam ,,Hora Unirii” în Piazza di Popolo a strigat cu voce tare: ,,România-i țara mea, și eu mă mândresc cu ea”, la care m-am alăturat și eu, apoi și alții până când a răsunat strigătura noastră, ieșită din suflet, peste întreaga
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
apoi și alții până când a răsunat strigătura noastră, ieșită din suflet, peste întreaga Romă. Iar, Cornel se bucura văzând această mare înfăptuire a unirii românilor cu întreaga lume pe pământul lui Traian, căci am înconjurat și Columna lui Traian cu hora noastră românească. Când l-am cunoscut pe Cornel nu știam că era și regizor și scenarist și producător de filme. Dar, în curând mi-am dat seama de ampla sa activitate cinematografică de filme și scurtmetraje, de emisiuni și spectacole
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
lui Teodor Mommsen care, calificându-i truda de epigrafist și mai ales cea de copist i-a zis - ,,de o exactitate marmoreană”. Este primul autor ne-roman care vorbește în termeni elogioși de poporul transilvan, de asuprirea lui, și descrie hora - care are și sens de țară - cum o descrisese și Aristofan în corul dansant din „Thesmophoriile”‘ și cum o va descrie apoi și George Coșbuc în Nunta Zamfirei. Melania FOROSIGAN, Tudor PONORAN, Zlatna ( Va urma )
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
atestă înființarea actualei Filarmonici. La început, Filarmonica s-a afirmat prin ceea ce organizatorii numeau “serate” (bilunare și cu caracter cameral), organizate în incinta Salonului „Minerva” și la Băile Comerciale. În luna decembrie a anului 1904 s-a constituit Cercul muzical-coregrafic “Hora”, reorganizat și transformat, din anul 1906, în societatea muzicală cu același nume, societate care grupa în jurul său numeroși cunoscători și iubitori ai muzicii, în frunte cu marele artist Grigore Gabrielescu; La data de 17 aprilie 1947, Camera Deputaților a adoptat
“Zilele Muzicale Aniversare – 66” [Corola-blog/BlogPost/93517_a_94809]
-
și întocmită pe basa melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria mamă; nu sunt uitate Hora Curcanilor (pentru cor mixt) pe versuri de V. Alecsandri și Hora Nouă (pentru cor bărbătesc) versuri și muzică de Nicolae Ștefu. Ca muzician, Nicolae Ștefu era cunoscut și apreciat de cele mai importante personalități din lumea muzicală a acelui timp
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
minți ne spun cum că-n Moldova Trăiesc hibrizi, românii nu-s români, Că-n zecile de ani de plagă rusă Confrații au uitat de Mușatini. Când limba românească-i umilită Pe daco-getic, aspru plai străbun, Noi vom cânta mereu Hora Unirii, Vom aștepta să vină Ceasul Bun. Nu ne mai amăgiți cu baliverne, Nu vrem poduri de flori... Unire vrem! Astăzi ne este scris, prin suferință, Să izbăvim al neamului blestem. Vom aștepta... Cândva vom trece Prutul, Capul de lup
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
Dunărea, din nou. Covorul alb de zăpadă începuse să strălucească pe alocuri, în timp ce viscolul se dezmorțea ușor din ațipeală și începea să alunge neaua în aer, de pe crengile pomilor. Gerul se ascuți și el o dată cu el, și începură să joace hora iernii într-o veselie, așa că cei care veneau acum acasă, simțeau pișcătura anotimpului alb în obraji și prin hainele groase, în timp ce Mioara, Săndel și părinții lor mergeau în vizită la Mălina, pentru a servi din delicioasa prăjitură Cocosana, făcută de
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > TEMPI PASSATI Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017 Toate Articolele Autorului În copilărie dansam Hora Unirii, în casa noastră, în curtea școlii... Cântam „Pe-al nostru steag e scris unire” într-o limbă dulce, în care am strigat prima oară părinții. A fost locul în care am deschis pentru prima oară ochii și am privit
TEMPI PASSATI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383308_a_384637]
-
apoi au izbucnit în urale. Dezmeticită brusc, mulțimea a răspuns ca un ecou. Vocea ei, timidă la început, a acoperit Piața. Stațiunea. Nimeni și nimic nu mai putea opri entuziasmul, căciulile zburau prin aer, în mijloc s-a încins o horă; în interiorul acesteia, Comandorul dansa cu nevasta unui postăvar. Apoi, spre el, în semn de prețuire, a fost împinsă cea mai frumoasă fată din Stațiune, un fel de Regină a Revoluției. § Urât destin i-ai hărăzit Stațiunii. Mai bine aluneca în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
treia sunt deja două, perechea inițială născând o pereche. În a patra vom avea trei: cele două din luna precedentă plus o pereche născută de perechea inițială. În luna a cincea, din nou perechea inițială Își face datoria, intră În horă și perechea născută În luna a treia, deci avem de două ori câte două perechi, la care se adaugă perechea născută În luna a patra - În total cinci. Și tot așa, această progresie, numită șirul lui Fibonacci, putând continua la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ea. Avea dreptate, cred. În orice caz, vorbea ca și când ar fi avut. În ceea ce mă privește, plaja de opțiuni individuale se Îngustase până la reiterarea șanselor omologului meu biblic căruia Dumnezeu i-a spus: Adame, alege-ți o nevastă. Intrasem În horă, trebuia să joc până la capăt. Sau până la epuizare. Norocul meu a fost că am ajuns la capăt Înainte de a ajunge la epuizare, deși am impresia că distanța dintre ele Începuse să se numere deja În minute. Și nu foarte multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Încordează trupul Înalt ciolănos se apleacă iar se Îndreaptă Își freacă palmele cămașa albă i s-a lipit de piept și de spate are fața Îmbujorată nădușită mustața blondă Îi dă un aer tineresc parcă-i un flăcău ieșit la horă femeia pirpirie Îmbrăcată În negru văruiește pietrele din jurul copacilor mută și adunată În munca ei o cochilie de melc mai mare pripășită printre rădăcini și frunze „ce să facem doamnă ne bucurăm și noi de primăvară cum putem“). — E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Cristian, probabil că nu degeaba te-au ales zeii. Știau ei ce fac, te-au blagoslovit cu de toate, ca să zic așa. Sincer să-ți spun, nu cred că-i o mare fericire pentru tine, însă din moment ce ai intrat în horă, trebuie să joci. Ce vrea să însemne asta? Am mai discutat despre acest lucru, însă văd că trebuie să-ți mai spun odată. Nu poți să fii paznic numai din când în când. N-ai cum să veghezi de la distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu vizorul spart, de la marginea drumului. Și din nou nume, biografii. Întîlnirea văduvului Marko cu viitoarea lui nevastă, Sofia Rebrać originară din Komogovina, alaiul nunții, În chiuituri, În goana cailor, cu fîlfîit de steaguri și cocarde colorate, ceremonialul schimbării verighetelor, hora și cîntul În bătătura bisericii, băiețelul e acum În costum de sărbătoare, cu cămașă albă și cu o crenguță de rozmarin la rever. Aici, În carnetul meu, scrie doar „Kraljevčani“, dar de fapt este o perioadă căreia Enciclopedia i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
amintim pe Gheorghe (Ghiță) Boghiu și soția sa, Niculina Boghiu, de la Gheorghe Antip (81 de ani), de la Ioana Lungu, de la mai tinerii Cristina și Vasile Boghiu din Slobozia - Filipeni, de la familia Maria și Mircea Ignătescu (despre dansuri, clacă, nuntă, botez, horă, strigături, costum popular, nume de locuri și oameni), care, cu multă amabilitate, m-au găzduit, cât timp am făcut investigații în Lunca și Fruntești. Cu vărul Mircea Ignătescu am mers în Lunca pe la oamenii bătrâni: Romedea Gheorghe, Pintilescu Vasile, Cucu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fel ca cei din Slobozia), dar și ca port și grai. în deceniul al patrulea al secolului XX, după cum ne informează Vasile Ignătescu, luncașii „își poartă încă portul național, în duminici și sărbători, la hramuri, iar flăcăii și fetele joacă hora cu strigături ca la Părhăuți.” Au fost menționate și legăturile de rudenie între frații bejenari și cei rămași în Bucovina. Când în Bucovina a fost mare foamete în 1866, despre care s-a vorbit și s-a scris mult, locuitorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a numit „Părhăuceni”, iar pentru cei veniți din Chetroasa (Todirești) s-a numit „Chetroșenii” iar dealurile, de asemenea, au luat numele de „Dealul Părhăucenilor” și „Dealul Chetroșenilor”. Deosebirile de nume și de origine au pătruns și în creația populară. La hora satului, din zilele de sărbătoare, flăcăii aruncau câte o „răutate”, o strigătură cu versuri satirice: „Fetele din Chetroșeni îs iernate cu strujeni i-s vărate cu tărâțe Le curg ochii ca la mâțe” Tot în această zonă, în apropierea Șipotelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după forma piciorului. Dintre clăcașii mai înstăriți, unii au început a purta cizme (ciubote), iar femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și cizmarilor, care au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi, sandale și papuci. Dintre meșterii mai cunoscuți amintim pe Vasile și Grigore Trandafir (Ciubotaru), Ilie Rusu, Costică Cucu, Vasile Bârgăoanu și Ilie Știrbu. Când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]