1,133 matches
-
analitic, I, 46-48, 83-85, 219-220, 329-331, II, 56-58, IV, 17-20; Glodeanu, Poetica, 169-184; Hortensia Papadat-Bengescu, DCS, 21-25; Dicț. esențial, 605-610; Ghițulescu, Istoria, 147-150; Sorescu, Lumea, 119-127; Ion Bogdan Lefter, Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2001; Eugenia Tudor-Anton, Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană, București, 2001; Liana Cozea, Exerciții de admirație și reproș - Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2002. F.M.
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Hortensia Papadat-Bengescu, DCS, 21-25; Dicț. esențial, 605-610; Ghițulescu, Istoria, 147-150; Sorescu, Lumea, 119-127; Ion Bogdan Lefter, Doi nuveliști: Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2001; Eugenia Tudor-Anton, Hortensia Papadat-Bengescu, marea europeană, București, 2001; Liana Cozea, Exerciții de admirație și reproș - Hortensia Papadat-Bengescu, Pitești, 2002. F.M.
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
principal la Biblioteca Academiei, P. ajunge în cele din urmă cercetător științific la Institutul de Istorie Literară și Folclor, condus de G. Călinescu. Debutează în 1956, la „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, cu un eseu despre opera Hortensiei Papadat-Bengescu, în care urmărește evoluția scriitoarei de la „psihologism, senzualism, lirism” la „realismul social”. Colaborează la „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Viața românească”. Deprinzând de timpuriu - la îndemnul și după modelul lui G. Călinescu
PIRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]
-
apărută la Constanța, lunar, din octombrie 1926 până în aprilie 1927. Redactor: Constantin Muche Blond. Cei mai mulți colaboratori sunt profesori de liceu, magistrați și funcționari, majoritatea din Dobrogea, câțiva din Suceava sau Chișinău. Alături de aceștia este de înregistrat prezența în sumar a Hortensiei Papadat-Bengescu, cu fragmentul Cheiul (1/1926). Revista publică traduceri din Ovidiu, Heine, Selma Lagerlöf. Aici D. Stoicescu glosează pe marginea unei epistole a lui Cezar Bolliac către Alexandru Sutzu și trimite comentariul intitulat Ultima operă a lui Delavrancea, iar Zoe
PLAIURI DOBROGENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288836_a_290165]
-
preocupă de religiile extrem orientale, după ce se stabilește definitiv în Occident” (Virgil Ierunca). Debutează sub auspiciile lui E. Lovinescu, pentru care, de exemplu, Omul gol (1936) e „o strălucită culegere de nuvele [...] ce-l situează [...] printre continuatorii literaturii psihologice a Hortensiei Papadat-Bengescu, cea mai mare ce există în românește”, iar în romanul Monstrul (1937) criticul remarca „influența rusească și îndeosebi dostoievskiană”, benefică „în sânul unei literaturi gospodărite geometric”, și îi prevedea autorului „un destin literar ce se va impune curând evidenței
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
temele fundamentale și la viziunea fiecăruia dintre autorii abordați. Suita de eseuri din Realitate și romanesc este, de fapt, un studiu sistematic în care se examinează „problema realității”, a realității „interioare”, în romanul românesc, de la Duiliu Zamfirescu la Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu I. Caragiale, Camil Petrescu, Gib I. Mihăescu și Anton Holban. Aparent limitată la un obiectiv strict precizat, cercetarea se vădește a fi complementară perspectivei consacrate din exegeza anterioară și, simultan, înnoitoare până la a fi polemică, prin modalitatea de
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
în atenție opere reprezentative ale modernității, aparținând unor scriitori ca Dostoievski, Marcel Proust, Lev Tolstoi, Thomas Mann, James Joyce, André Malraux, Albert Camus, Franz Kafka, Jean-Paul Sartre. În demonstrație sunt cuprinse și opere literare românești, de la Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu la Al. Ivasiuc ș.a. Un corolar al specializării în problematica romanului îl reprezintă studiul de „poetică istorică” Vârstele romanului, reluat, cu informația actualizată, în Poetica postmodernismului (două ediții: 1996 și 1998). P. examinează constituirea poeticii romanului modern într-o
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
un „cânt să fie, de pastori”, și ale cărei palate, biserici, morminte au „zămislit neștiutoru-mi suflet”. În țara are un public fidel, „mii de gingașe lectrițe române” (Paul Zarifopol), iar critică o indică drept reper pentru fizionomii literare autohtone că Hortensia Papadat-Bengescu sau Lucian Blaga. Considerată mesager al spiritului românesc, un titlu de glorie este triada feminină în care, alături de verișoarele ei, Elenă Văcărescu și Martha Bibescu, a captivat lumea literară franceză antebelica și a adus notorietate României. În vastă bibliografie
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Între titlurile alese spre a fi propuse ca o carte de vizită pentru ansamblul literaturii române, se numără Mara de Ioan Slavici, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Ion și Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Adela de G. Ibrăileanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu ș.a. În Proza comportamentului (1992) P. face anatomia behaviorismului în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
mare număr de cărți (La curțile dorului de Lucian Blaga, Sonete de G. Tutoveanu, Cântecul destinului de G.M. Zamfirescu, Hore de Ț. Arghezi, Moartea nimănui de Petru Manoliu, Pasărea paradisului de Mircea Pavelescu ș.a.), în timp ce Al. Piru comentează Rădăcini de Hortensia Papadat-Bengescu, Argint de G. Lesnea, Suzana, român de Maria S. Palade, Două chemări de Octav Dessila, Morminte de Mihail Sadoveanu, iar Adrian Marino scrie despre H. Sanielevici. La rubrică „Eseuri” își aduc contribuția Viorel Alecu (Vasile Conta), Virgiliu Angelli, adică
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
literară”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Steaua”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Caiete critice”, „Orizont”, „Argeș”, „Transilvania”, „Revue roumaine”, „Limbă și literatură” ș.a. Debutează editorial cu lucrarea E. Lovinescu și antinomiile criticii (1972). După cercetarea aplicată Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu (1975), în care unii comentatori au întrevăzut o tentativă de completare a unei dimensiuni ce lipsea operei lovinesciene, M. se dedică sintezei Conceptul de critică literară în România (I-II, 1976-1979), istoric și încercare de valorificare a gândirii critice
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
mai armonioase, de teorie, dar și de aplicație critică riguroasă, continuă să mobilizeze eforturile acestui spirit eminamente reflexiv. SCRIERI: E. Lovinescu și antinomiile criticii, București, 1972; Analize și interpretări literare (în colaborare cu G.G. Ursu), București, 1975; Introducere în opera Hortensiei Papadat Bengescu, București, 1975; Conceptul de critică literară în România, I-II, București, 1976-1979; Introducere în opera lui Mihai Ralea, București, 1997; Extemporale critice, București, 1998; Critice și metacritice, București, 1999. Antologii: E. Lovinescu interpretat de..., pref. edit., București, 1973
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
, Alexandru (pseudonim al lui Mircea Alexandru Pop; 1.X.1926, Deda, j. Mureș), poet și traducător. Este fiul Hortensiei (n. Suciu) și al lui Traian Pop, medic. Învață la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș (1937-1940) și la Colegiul Național „Sf. Sava” din București, absolvit în 1945, și urmează Facultatea de Medicină bucureșteană, luându-și licența în 1951. Funcționează
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
Protopopescu, Emil Riegler. Proza cunoaște același tratament: selecțiuni din volumele comentate, dar și titluri noi, printre semnatari fiind N. Davidescu, Mateiu I. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Lucia Mantu, Gh. Brăescu, Ion Minulescu, George Cornea, Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movilă, Jean Bart, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Dongorozi, Sărmanul Klopștock, Emanoil Bucuța, Adrian Hurmuz. Ca ilustrare a unui comentariu critic, apare și un fragment din piesa lui Camil Petrescu Suflete tari. Criticii literare îi este acordat un spațiu generos, pe măsura remarcabilelor condeie care o
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
iar sub condeiul celui de-al doilea rubrica va fi consacrată unor autori precum Ștefan Petică, Ovid Densusianu, Camil Baltazar, Emanoil Bucuța, Ion Pillat, V. Demetrius, G.M. Zamfirescu, Mihail Sadoveanu, Corneliu Moldovanu, Camil Petrescu, Al. Iacobescu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, Hortensia Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, Dragoș Protopopescu, George Voevidca, Emil Gârleanu, George Vâlsan, Eugeniu Ștefănescu-Est, Al. T. Stamatiad. Alte colaborări importante: Lucian Blaga cu fragmente din Filosofia stilului, C. Rădulescu-Motru - Ideologia revoluționară în cultura română, Ion Sân-Giorgiu - Expresionismul literar, Ion Marin Sadoveanu
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Alte colaborări importante: Lucian Blaga cu fragmente din Filosofia stilului, C. Rădulescu-Motru - Ideologia revoluționară în cultura română, Ion Sân-Giorgiu - Expresionismul literar, Ion Marin Sadoveanu - Dualismul dramei. Sub genericul „Figurine” Anton Holban se ocupă de Calistrat Hogaș, Camil Petrescu, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu. Numărul 42-43/1925 omagiază personalitatea lui Ioan Slavici prin intermediul contribuțiilor lui Mihail Dragomirescu, Scarlat Struțeanu, Gala Galaction, Perpessicius, Pamfil Șeicaru, Vasile Savel. Semnatarii altor rubrici: cronica plastică - Tudor Vianu, Liviu Rebreanu, cronica dramatică - A. Dominic, F. Aderca, cronica muzicală
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
De vorbă cu...”, F. Aderca chestionează personalități din diverse domenii ale culturii românești: C. Rădulescu-Motru, E. Lovinescu, O. Goga, Mihail Dragomirescu, Gala Galaction, Lucian Blaga, I. Al. Brătescu-Voinești, Camil Petrescu, Ion Minulescu, Ioan Slavici, N. Davidescu, Maria Ventura, Mihail Sorbul, Hortensia Papadat-Bengescu, Cincinat Pavelescu, Elena Farago, Ion Vinea, Gh. Brăescu, G. Murnu, Gr. Tăușan, Marcu Beza, Ludovic Dauș, Corneliu Moldovanu. Literaturii străine i se acordă un spațiu mai restrâns. Sub genericul „Portrete streine” sau „Siluete streine”, A. Dominic discută despre Gerhart
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
maximă, în detrimentul perfecțiunii artistice - teoretizat ori cultivat în diferite formule de Gide, Proust, Sartre, Malraux, de corifeii Noului Roman francez etc., criticul consacră studiul În căutarea autenticității (I-II, 1992-1994) manifestărilor similare din proza românească interbelică. Sunt cercetate scrieri de Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian, C. Fântâneru, M. Blecher, Octav Șuluțiu, H. Bonciu, Ion Biberi, Mihail Celarianu și Anișoara Odeanu. Se depistează și comentează omologii și filiații cu demersuri similare din literatura universală modernă. Urmărind diferitele
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
1900-1918, îi apare în 1983. Publică cronici teatrale, recenzii și eseuri în „Steaua”, „România literară”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cronica”, „Teatrul azi” ș.a. Îngrijește o ediție din dramaturgia lui Adrian Maniu și postfațează volume din teatrul lui Barbu Delavrancea și din romanele Hortensiei Papadat-Bengescu. Scrie studii de poetică și semiotică în volume colective: Studii de stilistică, poetică, semiotică (1980), Semiotică și poetică (I, 1984). Farmecul personalității critice vine la M. din iscusința oralității, debitul intens și persuasiv al ideilor, gradul de implicare subiectivă
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
în teritoriul propriu: exprimarea inefabilului stărilor sufletești, a eului liric. În proză, legea sincronismului impunea depășirea universului rural și obiectivarea, adică înfățișarea lumii citadine, emancipată de sechela romantică a lirismului (abundent la autorii sămănătoriști). Exemplară în acest sens era opera Hortensiei Papadat-Bengescu. Cu alte cuvinte, în virtutea sincronizării operate de „spiritul veacului”, proza evolua de la subiect la obiect; poezia, invers, de la obiect la subiect. Cartea rezuma circulația, mai ales în spațiul publicistic, a termenului m., folosit de - sau relativ la - Al. Macedonski și
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
poeți precum D. Anghel, Arghezi, Minulescu, N. Davidescu, Adrian Maniu, I. Vinea, Mateiu I. Caragiale. Fantezismul, rafinarea estetică, urbanismul „decadent” al acestei tendințe e însă recuzat în favoarea opțiunii ferme pentru epica obiectivă, promovată la „Sburătorul”, prin Gh. Brăescu, Ticu Archip, Hortensia Papadat- Bengescu, dar ilustrată și de Liviu Rebreanu. Momentul 1937 se prezintă, în cea de-a a doua versiune a Istoriei literaturii române contemporane, ca unul de bilanț triumfal pentru m., ale cărui valori „bine stabilite și necontestate” de critica
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
de noblețe etc., care preced sau urmează numelui autorului” (p. 21). Toate precizările făcute la „intrările” din cadrul indicelui de nume sunt valabile și la Întocmirea bibliografiei; când avem nume compuse și unite prin cratimă, le ordonăm după primul cuvânt: Papadat-Bengescu, Hortensia; numele autorilor francezi care au particula de noblețe La sau Le vor fi trecuți la litera L: La Rochefoucauld, François; Le Bon, Gustave ș.a. Unele edituri impun ca, la Întocmirea bibliografiei, anul de apariție să fie trecut, Între paranteze rotunde
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
soția lui Matei Corvin. • Dacă numele de familie este format dintr-o combinație de două nume, vom proceda În funcție de prezența sau absența cratimei Între ele. Astfel, dacă există o cratimă, vom inventaria persoana respectivă În funcție de primul nume de familie: Papadat-Bengescu, Hortensia; Brunea-Fox, Filip; Dumitrescu-Bușulenga, Zoe; Dobrogeanu-Gherea, Constantin (și nu Gherea-Dobrogeanu, cum se scrie În indicele de la Istoria lumii În date). Dacă lipsește cratima, vom inventaria numele În funcție de al doilea nume de familie: Dindelegan, Gabriela Pană. Această regulă se aplică și persoanelor
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
na Meissner, prezidenta Asoc. pentru emanciparea civilă și politică a femeii; d-na Baiulescu, prezidenta Uniunii femeilor din Ardeal; d-na Calypso Botez, prezidenta Consiliului Național al femeilor; d-na Ella Negruzzi, prezidenta societății juridice a Consiliului Național; d-na Hortensia Satmary, prezidenta Asoc. pentru emanciparea femeii; d-na Maria-Pop (Craiova), prezidenta grupării din Oltenia; d-na Ianculescu-Reuss, prezidenta Ligii pentru drepturile femeii; d-na Paximade-Ghelmegeanu, membră în comitetul Consiliului Național al femeilor; d-na Micaela Catargi, d-ra Florica Georgescu, d-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Dr. G. Banu, Secretară Generală și Organizatoare: D-na Valentina Focșa Casier General: D-na Eugenia G-ral Atanasiu Cenzori: D-na Margareta Bendorf și D-l Colonel C. Dragomirescu. COMITETUL DE DIRECȚIE D-nele: Valentina Argetoianu, Valentina Focșa, Maria I. Petrovici, Hortensia Cosma, Eugenia G-ral Atanasiu, Dr. G. Banu, D. R. Ioanițescu, V. V. Haneș și Avocat Aurel Millea. Secția Asistenței 1. D-l Dr. G. Banu 2. D-na Maria I. Petrovici 3. „ Meni Marinescu 4. „ Viola Popovici 5. „ Margareta Bendorf 6
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]