14,015 matches
-
o temă? E contaminare muzicală? Poate. Ești un pictor cu o cotă bună în țară. De altfel, primul tău album monografic apărea, la Meridiane, încă în 1985. Dar aceeași cotă și în străinătate. Ai participat la numeroase expoziții românești peste hotare. Ai avut și "personale", la Paris și la Veneția. Am aici o listă absolut impresionantă. Numai și pronunțarea numelor de orașe e frapantă: Berlin, Barcelona, Moscova, Ankara, New Delhi, Amsterdam, Lisabona, Dublin, Cairo, Nicosia, Buenos Aires, Viena, Roma, Paris... Sună bine
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
de serviciile pe care le făcea/ și încă le face Uniunea, care o fi fiind ea organizație de tip sovietic - cum se spune și în cazul Uniunii Scriitorilor - dar a fost și încă rămîne eficientă (și) în privința trimiterii artei peste hotare. Acuma, dacă nu-s indiscret, pentru că nu știu cît le place pictorilor să vorbească despre partea comercială: ai vîndut în străinătate" Nu. Cu prilejul expozițiilor de-acolo n-am vîndut și îți voi spune îndată de ce. În schimb, am vîndut
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Să poposim pe marginea acestor interviuri, pentru că ele, aici, sînt compartimentul cel mai important, fără a neglija deloc și răspunsurile la anchetele literare. În februarie 1925 declara o opinie perfect valabilă și astăzi. Întrebat de ce nu pătrunde literatura română peste hotare, Rebreanu răspundea prompt și fără ocolișuri: "Înainte de-a trece dincolo de hotare, literatura ar trebui să pătrundă mai în adîncime, aici la noi. Statul, care cheltuiește atîtea milioane pentru cîțiva actori privilegiați (e vorba de subvenționarea teatrelor particulare, n.m.), ar
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
mai important, fără a neglija deloc și răspunsurile la anchetele literare. În februarie 1925 declara o opinie perfect valabilă și astăzi. Întrebat de ce nu pătrunde literatura română peste hotare, Rebreanu răspundea prompt și fără ocolișuri: "Înainte de-a trece dincolo de hotare, literatura ar trebui să pătrundă mai în adîncime, aici la noi. Statul, care cheltuiește atîtea milioane pentru cîțiva actori privilegiați (e vorba de subvenționarea teatrelor particulare, n.m.), ar putea cheltui măcar pe jumătate pentru literatură, înmulțind bibliotecile și stimulînd gustul
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
artele nu pot trăi din produsul lor, statul nu se sfiește a înscrie capitole speciale pentru scriitorii și artiștii creatori. La noi, artistul, care nu e și agent electoral, nu poate ajunge nici în anticamera d-lui Vintilă Brătianu... Trecerea hotarelor, în materie literară, nu se poate forța. În privința aceasta nu există export, ci numai import. Ibsen nu s-a oferit germanilor, ci germanii l-au cerut... Deși nu putem forța interesul străinilor pentru literatura românească, avem posibilități să-l deșteptăm
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
Est, România apare nu o dată în ochii apusenilor ca o feudă a lui Iliescu, acesta, la rîndul său, fiind perceput ca un fidel discipol al lui Miloșevici. Și încă un adevăr trist: literatura și arta noastră interesează prea puțin peste hotare, atîta vreme cît nu am izbutit a cîștiga politic, social și moral încrederea pe care Occidentul ne-a acordat-o îndată după decembrie 1989. E un lanț de pierderi ce pornește din faptul dramatic al falsei întemeieri. Sub pretextul înălțării
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
căruia este folosită, statutul ei fiind cel de limbă neoficială (chiar dacă este acceptată și, eventual, sprijinită sub diverse forme în efortul de conservare a identității etnice a populației române minoritare). Avem a face deci în cazul limbii române vorbite "dincolo de hotarele" României, cu două situații distincte: problemele protejării limbii române în Republica Moldova sînt diferite de cele pe care le ridică utilizarea ei în alte state. În calitate de limbă de stat, româna - ca și oricare alta - presupune prezența, între numeroasele ipostaze prin care
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
de stat, limba română literară constituie o preocupare culturală majoră în Republica Moldova, ca și în România. Dar problemele cu care se confruntă limba română literară (în special) dincolo de Prut nu coincid cu cele pe care le cunoaște uzul ei între hotarele României. În România, activitatea de "cultivare a limbii", expresie a grijii pentru buna cunoaștere și întrebuințare a variantei literare, a limbii oficiale, se manifestă azi ca apărare, ca protecție și își găsește expresia în lucrări de precizare și explicitare a
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
obiect și finalitate "cultivarea limbii" în Basarabia, se încadrează și recentul Dicționar de dificultăți ale limbii române alcătuit de Andrei Crijanovschi și publicat în anul 2000 (Editurile Arc și Museum), cu sprijinul Guvernului României (Departamentul pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare) și al Fundației Soros-Moldova. Bun cunoscător "din interior" al problemelor cu care se confruntă limba română literară din Republica Moldova în condițiile concrete ale comunicării, autorul și-a conceput lucrarea ca instrument pus la îndemîna tuturor basarabenilor aspirînd la o bună
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
fi înțeles. Se introduce în limba suedeză un roman important dintr-o bogată și originală creație literară." Pot da asemenea citate și din alte articole apărute în străinătate. În septembrie voi participa la o primă lansare a Recviem-ului peste hotare, urmând ca în anul ce vine să mai aibă loc încă două. În octombrie, la New York, la celebra librărie Rizzoli îmi voi lansa Orgoliile. În străinătate, în nici o împrejurare de acest fel, și cei care m-au însoțit pot depune
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
e bine reprezentată în străinătate. Să nu ne mire, prin urmare, grav distorsionatele imagini, uneori strident unilaterale, pe care le produc occidentalii înșiși. Fundația Culturală Română, care după știința mea are în program îngrijirea unei arhive culturale adresate publicului de peste hotare, are o grea sarcină de care e încă departe de a se fi achitat. Cartea pe care o comentez aici, recomandată de cineva, nu descoperită de mine, m-a pus pe gînduri. Am ezitat mult înainte de a mă hotărî să
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
asemenea opțiuni. Dar n-am cîtuși de puțin senzația de-a mă afla într-o fundătură. Deoarece literatura română posedă o valoare intrinsecă, de nivel european, de care se cuvine a ține seama neapărat, chiar dacă ea nu se bucură peste hotare decît de o circulație încă restrînsă și aleatorie. Nu trebuie să ne inhibe această circumstanță, oricum neesențială, căci, așa cum specifica G. Călinescu, valorile artei au o semnificație în sine. Chiar dacă nesatisfăcător cunoscute la un moment dat, ele sînt, dacă vreți
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
eforturi reale de analiză lucidă a istoriei tulburi a acelor vremuri, precum și a calibrului - intelectual și politic - a unor nume celebre precum Mircea Eliade, Nae Ionescu, sau Emil Cioran. Ne-ar prinde bine ca ele să fie mai cunoscute peste hotare. Dar tot în momentul de față, România a revenit în atenția Occidentului ca fiind țara în care extrema dreaptă a lui Corneliu Vadim Tudor a cîștigat un procentaj considerabil la alegeri (Bailey face această precizare în cronică). Și e de
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
eclatant în textele având ca obiect literatura propriu-zisă, în speță aceea a unor scriitori precum Paul Miron, Grigore Cugler sau Peter Neagoe. Paul Miron - filolog eminent, istoric literar și scriitor de mare rafinament, susținător neobosit al valorilor noastre culturale peste hotare, figură de prim plan a diasporei românești - e un prozator foarte apreciat astăzi, un memorialist cu ochi de estet al cărui scris indică o propensiune aparte către vocabula rară, parfumată, către vorba de duh, către anecdotă. Cărțile lui Paul Miron
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
neamurile. Prin cuvânt, cateheză, cult, Sfinte Taine, agape, corespondență, tratate variate și mai ales prin puterea irezistibilă a dragostei, Părinții au câștigat progresiv, prin stăruință, majoritatea populațiilor așa de variate ale Imperiului Roman, inclusiv o bună parte din barbarii de la hotare: goți, huni, gepizi etc., pe care de fapt, credința și viața creștină i-a civilizat. În interior, misiunea se îndreaptă a e predicatorială și scrisă de înalt nivel, care exercită și astăzi o deosebită atracție 47. Părinții, uneori luptători din
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dl Rusu, presupunînd că mi-a citit (eventual, cu mai mare atenție decît am făcut-o eu în ce-l privește!) editorialele. Nu cred bunăoară că e datoria criticii literare să "promoveze" (cum se spune acum) imaginea scriitorilor români peste hotare, închizînd ochii la anumite aspecte ale operelor, indiferent de faptul că scriitorii cu pricina sînt Eminescu sau Eliade. Premisa iritării d-lui Rusu e complet falsă. Nu-i înțeleg nici răfuiala cu instituția criticii literare. Ce vrea să însemne că
Ecouri și aberații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16479_a_17804]
-
pentru isihasmul ortodoxiei noastre. Ceea ce nu înseamnă că părintele Stăniloae n-a apreciat harul preoților de mir, cum ar fi părintele Vișoiu de la Biserica Răzvan, devenit duhovnicul familiei. Din 1967, când părintele Stăniloae a putut din nou să călătorească peste hotare, recunoașterea sa internațională s-a produs definitiv, mai ales prin reputația lucrărilor sale de dogmatică și impunătoarea Filocalie. Casa sa din București este deschisă multor artiști, fețe bisericești, literați ce nu prididesc să-l viziteze, cum ar fi Aurel Dragoș
Credința trăită by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16484_a_17809]
-
trimis epistole de mulțumire). Doar o postură nu i se prea potrivește: cea de victimă, exceptînd nefericita aventură a amînării editării unui Dicționar, fapt care, totuși, nu l-a exclus din învățămîntul universitar, nu i-a interzis multiplele deplasări peste hotare, nu i-a impus un domiciliu forțat și, cu atît mai puțin, nu l-a condus la temniță. De ce să utilizăm o notă inutilă, cînd celelalte sună, în pofida micilor supralicitări circumstanțiale, atît de armonios? * Ultimul cuvînt pe care am fost
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
metodologiei specifice unei discipline, împrumuturile sînt firești, chiar necesare. Interdisciplinaritatea devine o problemă atunci cînd pune în circulație obiecte de studiu, pentru că ele nu există decît ca produse ale unei discipline anume. Nu pot circula, pentru că odată ce au trecut dincolo de hotarele unei discipline ele se evaporă, sau în cel mai bun caz se reîntrupează, dar preluînd o înfățișare complet diferită. O asemenea viziune asupra interdisciplinarității îl separă pe Fish de Sokal. Primul se simte liber să preia concepte, dar devine brusc
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
confesiune ori terapie - pentru mine asta nu e posibil, oricum. Când și când, mai folosesc câte ceva din viața mea reală, dar o fac cu totală obiectivitate, iar ceea ce rezultă e de nerecunoscut. L.V.: Puneți preț pe sensibilitatea romancierului? Unde vedeți hotarul dintre melodramă și inovația narativă dezlănțuită? J.B.: Sensibilitatea romancierului e ființa lui specială, ceea ce-l deosebește de alții; e bătaia inimii lui, e setul lui de amprente. Cred că sensibilitatea mea implică o gamă destul de largă de tonalități, după cum ați
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
comunică, și dorința sufletului crește, căci „pururea Izvorul bunătăților atrage spre Sine pe cei ce însetează, precum zice Izvorul în Evanghelie: «De însetează cineva, să vină la Mine să bea» (In. 7, 37). Căci în aceasta nu a dat un hotar nici setei, nici pornirii spre El, nici plăcerii de a bea, ci cu întinderea poruncii în veci, unește și îndemnul de a înseta, și de a bea și de a avea pornirea spre El. Iar celor ce au apucat să
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
doritor de astfel de Norme de redactare sărutări, rugându-se să vadă obiectul tânjirii sale, de parcă nu l-ar fi întrezărit niciodată”74. Tu, Cel pe Care L-a iubit sufletul meu Drumul celor ce urcă spre Dumnezeu e fără hotar și ceea ce cunoaște sufletul se face început spre ceea ce e „deasupra”, fără nădejdea unei opriri din urcușul cunoașterii celor înalte, căci, într adevăr, „ce-ar mai căuta cineva după ce i se recunoaște desăvârșirea? O vedem (pe mireasă - n.n.) aflându-se
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Song of Songs ..., p. 529-530. Norme de redactare țâșnește, ar fi pururea la începutul vederii apei75. Căci nu încetează apa de a curge pururea și de a începe să țâșnească. La fel, cel ce privește frumusețea cea dumnezeiască și fără hotar, fiindcă ceea ce află mereu se arată mai nou și mai minunat, decât ceea ce a cuprins înainte, se minunează de ceea ce apare necontenit, dar niciodată nu se oprește din dorința de a vedea, pentru faptul că ceea ce așteaptă e mai măreț
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
29, p. 259-260). 76 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 258-260. Norme de redactare text, scrie: „Urcușul spre Dumnezeu nu se isprăvește niciodată; el nu ajunge la un hotar, pentru că Dumnezeu însuși nu are hotar în ființa Lui, în iubirea Lui. De altfel, chiar înaintarea în unirea cu o persoană omenească nu are hotar. Iubirea crește din ea însăși în măsura în care se afirmă, întrucât este o relație de la persoană la
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia a XI-a, în PSB, vol. 29, p. 258-260. Norme de redactare text, scrie: „Urcușul spre Dumnezeu nu se isprăvește niciodată; el nu ajunge la un hotar, pentru că Dumnezeu însuși nu are hotar în ființa Lui, în iubirea Lui. De altfel, chiar înaintarea în unirea cu o persoană omenească nu are hotar. Iubirea crește din ea însăși în măsura în care se afirmă, întrucât este o relație de la persoană la persoană, apropierea unei persoane de alta
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]