723 matches
-
etc.) nu poate fi procesată imediat ea este păstrată în memoria senzorială până când sistemul senzorial respectiv se poate ocupa de informația stocată. Cele mai frecvent studiate tipuri de memorii senzoriale sunt: memoria vizuală, iconică, și memoria auditivă, ecoică. Memoria senzorială iconică a fost studiată de către Sperlig 1960. Experimentul său s-a desfășurat în două faze. În prima fază li s-a prezentat subiecților la tahistoscop pentru un timp foarte scurt 50 milisec, matrice de litere ce conțineau fie 9 fie 12
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
ne ocupa de comunicare, un fel de complement al teoriilor existente, ci o adevărată schimbare de regim. Începe printr-o schimbare de regim senzorial: cu reprezentarea eram în registrul vizibilului. Imaginea ocupă primul loc și mașina este concepută după stilul iconic. Cu expresia, iată-ne de partea audibilului: nu poate exista expresie audiovizuală de autoreferință, a ceea ce se învăluie de la sine. Vizibilitatea nu depinde de imaginea formată pe care noi am percepe-o, ci de simplul șoc al undei luminoase, lipsită
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
altă temă frecventă în cărțile lui Marius Chelaru este imersiunea într-un trecut învestit cu atribute soteriologice. Eul liric nu își refuză niciodată voluptatea rememorării și a recompunerii unor figuri hieratice (mama, tatăl, bunicul, mamaia, Cavalerul Trac), înțelese ca noduri iconice ale unei pânze menite a păstra inefabilul, esența universului: "sufletul meu și cu mine am stat cale de-o noapte/ alături de timp/ privind prin ochii tatălui meu mort/ realitatea ce se ascunde dincolo. Acest gen de rostire de sine, practicat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întreg. Am definit mai devreme secvența ca o suită de propoziții legate între ele ce progresează către un final (un final material, desigur, dar care depășește în (15) ca și mai departe în (16), limitele enunțului lingvistic, orientîndu-se către informațiile iconice co-textuale și articolele care îi urmează, și acestea cu final pragmatic: scopul, ținta textului care stabilește coerența-pertinența contextuală). Pentru a putea analiza formarea reprezentării descriptive, și, mai ales, dinamica acestei reprezentări, este absolut necesar să utilizăm instrucțiunile tipografice furnizate de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de plăci tectonice ale carapacei planetare. Skivah înțelese atunci că imensul crater era cauza acelor vibrații pe care le simțiră și a bucăților de piatră ce cădeau pe solul cenușiu... EXERCIȚIUL B.12. Construirea unei descrieri plecînd de la un suport iconic (fotografie, carte poștală, pictură...) sau invers, schematizarea (cu ajutorul unui plan sau al unui desen) a unei descrieri dintr-un roman. Comentariu Utilizarea unei imagini pentru a face o descriere sau, invers, punerea în desen a unei descrieri este utilă deoarece
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Reconstrucționismul 199 15. CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 202 15.1. Învățarea ca proces de elaborare a unor structuri operaționale 203 15.2. Învățarea ca proces de formare a "acțiunilor mintale" 207 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică 211 15.4. Instrucția ca organizare a relațiilor de întărire 215 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză 217 16. CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN MACRO- ȘI MICRO-PEDAGOGIE 225 16.1. Relația
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dovedi utilitatea; mai ales pentru perioada de început a instruirii, cînd se impune îndrumarea îndeaproape a activității elevului. Utilizarea acestui model, în exclusivitate, ar conduce însă la o anumită schematizare a activității didactice. 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică Dacă J. Piaget aprecia că dezvoltarea are loc potrivit unei anume legități, căreia trebuie să i se subordoneze învățarea, JEROME BRUNER susține că aceasta este dependentă direct de acțiunea educației, că deci se poate grăbi momentul apariției unei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
necesar să se ofere elevilor posibilitatea de a începe învățarea cu ceva ce poate fi "făcut", construit în adevăratul înțeles al cuvîntului. (Procedeul este utilizabil chiar cînd se predau ecuațiile de gradul al doilea). Se trece apoi la o reprezentare iconică, fie și foarte limitată, în cursul căreia se elaborează un sistem de notare care, ulterior, cu ajutorul unor noi operații logice, se transformă într-un sistem simbolic (14, pp. 69-85). Procedîndu-se astfel, crede J. Bruner, elevul ia parte la procesul de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o teorie a învățării originală. După expresia sa, "înclină să creadă" că prima formă de reprezentare cea activă ar putea foarte bine să fie explicată prin teoria "stimul-răspuns" sau învățarea prin încercare și eroare. Cel de-al doilea moment reprezentarea iconică ar putea fi explicat prin teoria gestaltistă. În ceea ce privește cea de-a treia modalitate de reprezentare simbolică aceasta relevă rolul important pe care Bruner îl acordă limbajului. Primele două modalități nu sînt decît momente care conduc către formarea de relații semnificative
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
orelor de clasă - curriculum nonformal: vizita la Muzeul de Științe ale Naturii - Iași; minilecții - realizarea unor postere tematice, investigarea atlaselor zoologice, a unei bibliografii minimale referitoare la viața animalelor; pregătirea și realizarea unui interviu cu un specialist; realizarea unor scheme iconice, cu referiri la mediul de viață al unor animale. 2. Etapa desfășurării proiectului - faza administrării factorului experimental - proiectarea unității tematice: aplicarea probei inițiale ambelor colective implicate în experiment; predarea interdisciplinară a unității tematice „Animalele” pe eșantionul experimental (clasa a III
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
exprimă credința în explorare, în libertatea individuală și în misiunea specială a Americii este și imaginea extrem de populară a navei Enterprise din serialul științifico-fantastic de mare succes Starship Enterprise. Potrivit lui Nachbar și Lause, "nava Enterprise reprezintă în continuare un model iconic al Americii exact cum se vede pe sine pură, imaculată pe fundalul întunecat al spațiului, nobilă și aducătoare de pace cu puterea de a-și sprijini credințele cu acțiuni, deschizând mereu calea cu un pas înaintea noastră 15". Alte iconuri
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
individuală, se transformă la un moment dat în sclavie", deoarece "tirania crește în mod natural din democrație, iar cele mai grave forme de tiranie și sclavie din formele extreme de libertate"30. Ceea ce descria Socrate era mai mult decât imaginea iconică a individului în lanțuri, sclavia fizică, și mai degrabă supunerea spirituală sau manipularea minții, care ar fi una dintre consecințele libertății excesive. Desigur, opiniile lui Socrate pot fi discutate, iar suporteri și contestatari au existat dintotdeauna, însă una dintre concluziile
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
personaje-actori cu figuri computerizate sau digitale. Este evident o încercare de redare a legendei prin menținerea ei la nivel mitologic (personaje fantastice, efecte inedite), dar și de traducere a ei în cultura populară contemporană (eroii mitici sunt interpretați de figuri iconice ale cinematografiei americane). Posterul filmului Beowulf (2007) Un "urmaș" de seamă al lui Beowulf este "cavalerul" din ciclul legendelor arthuriene. Apărută în secolul al XI-lea, după cucerirea normandă, literatura arthuriană este reprezentată de o serie de texte de factură
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
primului etaj cu "eroii și celebritățile", cele-lalte două categorii majore din clasa artefactelor. În capitolele anterioare, am discutat despre dezvoltarea eroului și antieroului modern pornind de la arhetipuri culturale populare, în special de la cele medievale. În Evul Mediu apar și reprezentări iconice feminine, majoritatea religioase, modele de viață pentru tinerele creștine, cu un puternic impact asupra unei categorii de populație. Aceste reprezentări au constituit obiectul de studiu al cercetătorilor culturii populare și nu numai care au descris, comparat și sortat iconurile feminine
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cele din urmă martirizate (de obicei decapitate). Deși culoarea părului sau a ochilor poate varia întrucâtva, fecioa-rele-martir au în comun nenumărate alte trăsături, cum ar fi "frumusețea curtenească", părul lung, blond sau auriu și o coroană pe cap116. În reprezentarea iconică a acestor fecioare există elemente comune cu imaginea Fecioarei Maria. După cum arată Kim Philips, deși Fecioara Maria a murit la șaizeci sau la șaptezeci și doi de ani, după diferiți autori, ea este înfățișată ca femeie tânără în iconografia reprezentând adormirea și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
viața oamenilor, ca și când personajele ar aparține lumii reale. Poate cu scopul de a șterge granița dintre realitate și hiperrealitate, ,,zeii" din spatele politicii de creare a starurilor au transformat personajele digitale în personaje reale, ceea ce a adăugat o nouă di-mensiune imaginii iconice. Lara Croft Printre aceste iconuri digitale, Lara Croft se distinge ca fenomen surprinzător care, creat inițial de computer, depășește spațiul electronic, narativ al jocului și devine personaj real, însuflețit de un alt icon cinematografic: Angelina Jolie. Lara Croft este unul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pieței ficționale. Concepută ca figură plină de mister (în jocul video Lara nu-și privește niciodată adversarul în ochi), a fost creată, după cum afirmă Mike Ward, să existe undeva dincolo de vizibil, să fie măiastră în mișcări, dar intangibilă. Imaginea ei iconică "devine mai difuză și în același timp oferă o nouă dimensiune mitică 136". Imensa celebritate pe care Lara Croft a do-bândit-o de curând, după lansarea filmului Tomb Raider, în care rolul protagonistei este jucat de superstarul Angelina Jolie, demonstrează încă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de steagul american din fundal. Numele, Rosie the Riveter, este o însușire a titlului unui cântec popular din 1942, referitor la femei în salopete, cu unelte industriale. Contribuția lui Rockwell la această nouă imagine a femeii-bărbat este combinația de referiri iconice din portretul postmodern al androginului. După cum afirmă autoarea biografiei lui Rockwell, Laura Claridge: ,,Mare, puternică și musculoasă, cu mașina de nituit așezată provocator pe pantalonii jeans albaștri și grei, Rosie arată ca Statuia Libertății adusă la viață. [ ...] Rosie dobândește o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să-l etichetezi ca femeie sau bărbat. Ea pare mai degrabă o reprezentare umoristică a androginului, o caricatură a combinației femeie-bărbat, decât întruchiparea muncitoarei se-rioase, hotărâte să preia sarcinile de serviciu ale bărbatului. În acest sens, Rosie funcționează ca reprezentarea iconică a opozițiilor binare masculin / feminin, muncitor / soldat, ceea ce ar explica succesul imens de care se bucură și în prezent în America. Asemenea păpușii Barbie și Madonnei, Rosie a devenit un icon popular celebru, care ne "trimite" totuși, prin simbolistica sa
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și femei elegante, a fost Flamingo, construit în 1945 și aflat în proprietatea lui Bugsie Siegel. Deși Bugsie a avut din cauza hotelului probleme care, i-au provocat în cele din urmă moartea, acesta și-a păstrat intrarea strălucitoare și imaginea iconică de sit imaginar, în care se poate găsi orice: jocuri, distracție, spectacol, chiar și adăpost pentru păsări și pinguini în mijlocul deșertului. Hotel Flamingo (Las Vegas) În ciuda faptului că majoritatea cărților despre Las Vegas sunt foarte măgulitoare, concentrându-se asupra unicității
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lampa lui Aladdin din O mie și una de nopți (cazinoul Aladdin). Cele trei teme sunt reprezentative pentru maniera în care americanii au importat și exploatat miturile europene și asiatice, ca să compenseze astfel absența miturilor proprii în cultura americană. Imaginea iconică a curții arthuriene, a comorilor ascunse și a lămpilor magice se suprapune pe alte iconuri celebre, cum ar fi Marele Canal venețian sau Turnul Eiffel, care ilustrează tema "orașului turistic" sau a "orașului care trebuie văzut" în cadrul unui tur european
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Eco într-una din primele dispute despre semiotica știință sau metodă), apt să legitimeze și goana după scheme și revolta împotriva lor (Cesare Serge). De fapt, semiotica își propune să abordeze corelativ structura abstractă a sistemelor de semnificare (codurile grafice, iconice, limba naturală etc.) și procesul prin care utilizatorii aplică regulile acestor sisteme pentru a comunica. Dacă cele trei provincii sau dimensiuni ale semioticii (sintaxa studiul combinării semnelor, semantica raportul semn-realitatea denotată și pragmatica relația dintre semne și utilizatorii lor) ar
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sine înțeles ca eschimoșii să rafineze distinciile privind zăpada, iar coreenii pe cele privitoare la orez" (J.M. Klinkenberg, 1996:152). Este esențial să remarcăm faptul că cele două categorii (motivarea și arbitrariul) se intersectează:un același semn poate fi codificat (iconic) după reguli diferite (în funcție de cultură) și va apărea mai mult sau mai puțin realist, mai mult sau mai puțin motivat. Un semn per definitionem arbitrar (semnul lingvistic) comportă o componentă iconică: astfel ordinea verbelor în frază desemnează or-dinea în care
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
arbitrariul) se intersectează:un același semn poate fi codificat (iconic) după reguli diferite (în funcție de cultură) și va apărea mai mult sau mai puțin realist, mai mult sau mai puțin motivat. Un semn per definitionem arbitrar (semnul lingvistic) comportă o componentă iconică: astfel ordinea verbelor în frază desemnează or-dinea în care s-au produs evenimentele (Veni, vidi, vici, " Pe locuri! Fiți gata! Start!" sau "Petre și Maria s-au căsătorit și au avut un copil", propoziție radical diferită de "Petre și Maria
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
222). 3.4. Trăsături caracteristice ale limbajului În cele ce urmează vom discuta trăsăturile fundamentale ale limbajului formulate explicit (Hockett apud J. Lyons, 1977) și/sau implicit (supra F. de Saussure). i) Arbitrarul în opoziție cu iconicitatea (cf. infra semnele iconice); ii) Dualitatea (ceea ce Hockett numește dualitate este cunoscut în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate, adică structurate de două ori: prima articulare este
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]