753 matches
-
primei sale expoziții în străinătate (după plecarea din țară), expoziție care va fi urmată de alte manifestări de anvergură. Structura sa de arhitect este ușor descifrabilă în lucrările sale pe pânză, prin rigoarea extraordinară a desenului. Pânzele organizate pe cicluri iconografice tratează de multe ori elemente arhitectonice arhetipale, precum porți, temple, piramide, construcții, capiteluri, frontoane, etc. A avut numeroase expoziții de pictură și sculptură în America de Nord și Europa și a participat la Bienala de la Veneția și la cea de la Săo Paolo
Horia Damian () [Corola-website/Science/307387_a_308716]
-
-urile oferite arhiepiscopilor. Această ceremonie are loc în Biserica Sfintei Agnesa, bazilică construită pe Calea Nomentană de Constantina, fiica lui Constantin, în anul 345. Sărbătorită, în Biserica Catolică, la 21 ianuarie. Începând din Evul Mediu, Sf. Agneza a fost reprezentată iconografic însoțită de un miel, simbol al nevinovăției ei. La sărbătoarea ei, în biserica Sf. Agneza din Roma se binecuvântează doi miei, din a căror lână se fac pallium-urile trimise de papă arhiepiscopilor, ca simbol al funcției lor de păstori
Agnesa () [Corola-website/Science/303158_a_304487]
-
fost asimilat Pavel în rândul apostolilor; probabil datorită neobositei sale activități de organizare desfășurate în comunitățile creștine primare. Din Faptele Apostolilor (18,3) reiese că el își câștiga existența confecționând corturi, motiv pentru care sfoara este prezentă printre atributele sale iconografice, așa cum sunt și coșul (amintind de fuga lui din Damasc) și sabia (amintind de moartea sa de martir). Reformatorii secolului al XVI-lea au văzut în Pavel opozantul lui Petru, venerat de catolici. Această preferință a avut urmări destul de însemnate
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
episod păstrat în arta creștină, în care Saul apare ca persecutor al creștinilor este, bineînțeles, scena lapidării protomartirului Ștefan (cf. Fap 7, 58-60). Convertirea lui Saul pe drumul Damascului este - cum, de altfel, e și normal - obiectul a nenumărate reprezentări iconografice, care, însă, pot fi împărțite în două categorii, în funcție de tradiția exegetică urmată: Prima tradiție, și cea mai veche, îl prezintă pa Saul lovit sau învăluit de un halou de lumină, ceea ce spune că Isus cel înviat i se revelează. Din
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
și de săracii din Roma. După moartea lui Lorenzo (1436) a intrat în mănăstirea Oblatelor Benedictine de la Tor de Specchi, întemeiată de ea. Ar fi urmat să preia funcția de stareță, dar a murit la 9 martie 1440. Este reprezentată iconografic împreună cu un înger, deoarece își vedea adesea îngerul păzitor, ce o însoțea pretutindeni. Sărbătorită în Biserica Catolică la 9 martie.
Francisca Romana () [Corola-website/Science/303193_a_304522]
-
fiind destinat numai în reprezentările zeilor și faraonilor. Albul—simbol al purității și bucuriei era culoarea coroanei Egiptului de Jos. Vechii egipteni au produs obiecte de artă pentru a servi în scopuri funcționale.Artiștii au aderat la forme artistice și iconografice, care au fost dezvoltate în Vechiul Regat, în urma unui set strict de principii care au rezistat influenței străine și schimbării interne. Standardele artistice presupuneau linii simple, forme și zone plate de culoare combinate cu proiecția plană caracteristică figurilor fără indicări
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
pământului sprijinind cu tărie universul; este arborele vieții plantat pe Golgota pentru a desăvârși actul esențial al noii Teologii: prin moarte mântuirea omenirii, biruința vieții asupra morții și a păcatului, câștigarea nemuririi. Așadar, cultul cavalerului, prin conținutul lui teologic și iconografic, a vehiculat idei și valori inclusiv privitoare la valorile vieții apropiate sau compatibile cu doctrina creștină, făcând posibilă înțelegerea și însușirea mai rapidă a acesteia de către populația locală. În ultimă instanță, comuniunea ideilor și simbolurilor a reprezintă, după cum am văzut
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
decât ultimii doi Suverani, Yao și Suen. Si-ma T'ien, care a scris prima mare complicare de istorie generală (memorii istorice) vorbește, în capitolul întâi, de cei Cinci Suverani, menționându-l pe Huang-ti ca prim Suveran. Într-o tradiție iconografica, probabil din epoca Han, rezultă că cei Trei Auguști ar fi domnit înaintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua și Sen-nong. Erudiții chinezi și-au propus să realizeze tabloul unei epoci fericite în care Suveranii și Auguștii, domnind
China antică () [Corola-website/Science/302706_a_304035]
-
generică. Rămân constante trăsăturile morale ale lui Habacuc, chiar și atunci când trăsăturile fizionomiei suferă variații sau inovații (de ex. Donatello - celebra statuie a lui Habacuc din turnul Domului din Firenze - imaginea morală a profetului rămâne conformă spiritului tradițional). Nici atributele iconografice ale lui Habacuc nu se referă la un aspect precis al activității sau personalității sale. O excepție, totuși, face reprezentarea lui purtat sau călăuzit de un înger la Daniel în groapa cu lei..., dar e o confuzie de personaj (cf.
Habacuc () [Corola-website/Science/303396_a_304725]
-
mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui Radu de la Afumați (1529), care îl înfățișează pe viteazul domnitor călare și cu sceptrul în mână. Vechea tâmplă din sec. al XVII-lea, de o reală originalitate ornamentală și iconografică - adăpostită temporar în biserica de sat din Valea Danului - se află acum în Colecția de obiecte de artă bisericească din Mănăstirea Curtea de Argeș. Această catapeteasmă a fost, împreună cu câteva icoane, datată stilistic în timpul domnului Șerban Cantacuzino (1678-1688), care în 1682, precum
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
în anii maturității s-a întors câteodată la prima sa dragoste. La bătrânețe, a publicat "Cato censorius" (1591) și a revizuit "Poemata", din care a eliminat excentricitățile tinereții. Dintre lucrările sale istoriografice, dincolo de "Icones" (1580), care are numai o valoare iconografică, pot fi menționate faimoasa sa "Histoire ecclesiastique des Eglises reformes au Royaume de France" (1580) și biografia lui Calvin, așa cum poate fi numită ediția sa de "Epistolae et responsa" (1575) ale lui Calvin. Toate aceste studii umaniste și istorice sunt
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
pictată în capela Sixtină de Fra Diamante și de alți pictori angajați de maestru să decoreze capela Palatină la cererea papei Sixt al IV-lea. În pofida cantității mari de reprezentări, nu s-a format totuși o adevărată și proprie tradiție iconografică de atribute; așa că nu s-a determinat nicio caracteristică particulară a sf. Alexandru I, papă.
Papa Alexandru I () [Corola-website/Science/303750_a_305079]
-
lasă pe orizontală să se întrevadă șase desene care înfățișează peisaje din cele șase localități menționate mai sus (vezi capitolul Controverse, incertitudini - Apărătorii naționalității române în Transilvania). Efigia eroului transilvănean este de mici dimensiuni și prezintă mici modificări ale izvodului iconografic cunoscut în sensul că, personajul a fost desenat într-o poziție aproape similară cu portretul în ulei, diferența făcând-o poziția cotului sprijită pe țeava unui tun și pumnul stâng ține garda unei spade. Începând din iarna anul 1847 și
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
oferit ofrandă pentru cauza libertății sociale și naționale, o viață care are valoare de blazon al avântului revoluționar de care a dat dovadă participanții la mișcarea de emanicipare națională de la 1848. Imaginea conducătorilor revoluției își are originea în vechile izvoade iconografice pornite pe de o parte de la niște realități înfățișate cu procedee portretistice corespunzătoare și pe de altă parte acestea au fost înzestrate cu sensurile morale cu ajutorul cărora o națiune își structurează și își fortifică conștiința de sine. Imaginile conducătorilor revoluției
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
XX-lea. Din cauza condițiilor vitrege prin care a trecut biserica de-a lungul veacurilor, chiar și picturile din naos și altar au suferit degradări, scene întregi sau numai detalii fiind șterse. În această situație, este destul de dificilă reconstituirea tuturor înțelesurilor iconografice și judecarea completă a stilului picturii. Printre scenele care atrag atenția sunt de menționat următoarele: Iisus în grădina Ghetsimani, Prinderea lui Iisus, Judecata, Răstignirea, Coborârea de pe cruce etc. În calota turlei este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în conca absidei altarului
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
conșiință, eliberată de întuneric, prin lumină pură a Spiritului (Atman-Shiva). Siddhidatri, este cel de-al nouălea avatar al lui Durga. Reprezentat cu patru brațe, acest avatar al lui Durga stă pe un lotus în inima universului sau în unele reprezentări iconografice își păstrează leul că vechicol. Sub acest aspect, zeița este înfățișata în forma sa completă de Mama a Universului, a zeilor și a oamenilor deopotrivă ce acorda toate puterile divine. În culegerea de texte religioase Devi Bhagvata Purana, se spune
Durga () [Corola-website/Science/303955_a_305284]
-
la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
de colț. Pictura a fost executată în anul 1811 de Ștefan Zugravul din Șișești și se păstrează fragmentar pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol, inscripție ce atestă
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
foarte deteriorată - a fost atribuit pictorului lugojan Petru Nicolici. Aceasta, mai ales datorită analogiilor cu biserica din Poieni, unde artistul se va semna, dar și unei însemnări păstrate pe icoana Maicii Domnului de pe iconostas: Petre Zugrav. Artistul respectă doar schema iconografică tradițională și adoptă și elemente baroce și chiar neoclasice uneori prea încărcate. Cercetătoarea dr. Rodica Vârtaciu consideră că, prin lucrarea de la Curtea, Petru Nicolici este primul zugrav ce rupe canoanele tradiționale aducând în prim plan noutățile artistice ale epocii. Pe
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
încumete a continua ideea predecesorului. Rămâne importantă înscrierea de pe ancadramentul superior al ușii, care indică expres anul realizării bisericii: „ANO 1809”. Vrând parcă să compenseze dimensiunile bisericii, interiorul acesteia a fost conceput ca o frescă murală în care, „...bogăția temelor iconografice, compunerea acestora, dezvăluie fără greutate, mâna unui harnic artist țăran, înzestrat cu fantezie, cu darul povestirii, cu dragoste pentru flori, pe care le adună în glastre, le presară pe veșminte, le anină de arcade și în părul fetelor înțelepte”. Acest
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
colaterală a picturii brâncovenești transilvănene. Asemănător celorlalți pictori care au activat în Transilvania, precum Toader Zugravul, Coman Zugrav, Gavril Zugrav și alții, Stențel Condrat nu este de formație brâncovenească, dar în compozițiile sale întâlnim numeroase elemente din ornamentica muntenească. Tabloul iconografic al bolții pronaosului, remarcabil prin compunerea și culoarea acestuia, este rezervat ciclului de povestiri ale patimilor apostolilor, ale căror scene sunt repartizate pe două registre suprapuse. Sunt înfățișate scene din viața și martirajul unor sfinți, ca ,Tăierea capului lui Zevedia
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
va dăinui sfîntul locaș. Cea mai costisitoare și anevoioasă problemă a fost construcția bisericii. Biserica este în stil ortodox autentic, în plan treflat, cu elemente arhitecturale bizantine și brîncovenești, cu pridvor și fronton trilobat și acoperiș boltit, arhitectura și programul iconografic fiind în grija părintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, din 1998 duhovnicul mânăstirii, cel care a condus și lucrările de execuție. De altfel, întregul ansamblu monahal este opera obștei de maici viețuitoare aici, în prezent sub conducerea a maicii starețe Siluana. Mânăstirea
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
mai putut lămuri și alte aspecte ale biografiei sale creatoare. Astfel, arată Marius Porumb, ,începând cu primul deceniu al secolului al XIX-lea a avut colaboratori pe Ștefan și Ursul, iar mai târziu pe fiul său Ioan". În legătură cu programele sale iconografice, etnografii și istoricii de artă înclină să îl încadreze în curentul de factură populară. ,În general, ansamblurile murale realizate de pictorul din Gilău se înscriu pe linia tradiției, fiind perceptibile uneori chiar și ecouri ale artei brâncovenești. Realizările sale au
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
de un zugrav anonim, iar 1772 a fost rezugrăvită complet așa cum rezultă din inscripția de pe tâmplă. Repictarea iconostasului și a altarului a însemnat o retușare a chipurilor, mâinilor, nimburilor și cutelor de la veșminte, fără alterarea poziției inițiale a scenelor. Sistemul iconografic urmat de primul zugrav este foarte interesant, al cărui rezonanțe foarte vechi le-a transmis până în secolul al XVIII-lea. Pe lângă tradiția iconografică româno-bizantină, el a suferit influența apuseană în reprezentarea Sf. Petru pe tâmplă cu cheile cerului și pământului
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
o retușare a chipurilor, mâinilor, nimburilor și cutelor de la veșminte, fără alterarea poziției inițiale a scenelor. Sistemul iconografic urmat de primul zugrav este foarte interesant, al cărui rezonanțe foarte vechi le-a transmis până în secolul al XVIII-lea. Pe lângă tradiția iconografică româno-bizantină, el a suferit influența apuseană în reprezentarea Sf. Petru pe tâmplă cu cheile cerului și pământului în mâna stângă. Paleta cromatică este restrânsă (brun șters și gri) folosind culori stinse, reci, care dau un efect de reținere, de solemnitate
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]