770 matches
-
registru reprezentarea Maicii Domnului a Întrupării, care-l poartă pe Iisus copil într-un medalion pe piept . La Desești, același spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
spațiu este ocupat de reprezentarea lui Dumnezeu-Tatăl. Toate tâmplele conțin reprezentările proorocilor pe laturile acestui registru. Desfășurarea iconografică a tuturor iconostaselor lui Alexandru Ponehalschi, prezintă în registrul al treilea scena Deisis și reprezentările celor doisprezece apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În prezent, patrimoniul mobil al bisericii de lemn din Desești
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
distingându-se parțial medalioanele cu prooroci, iar în partea mediană a fost probabil pictată Maica Domnului. Prin compararea decorației iconostaselor pictate de Alexandru Ponehalschi se constată o complicare a formelor: decorația cea mai simplă este prezentă la cel mai vechi iconostas, de la Călinești-Căeni, motivele decorative complicându-se la cele ulterioare. În prezent, patrimoniul mobil al bisericii de lemn din Desești, este constituit din patrusprezece icoane, toate pictate în aceeași tehnică, tempera pe suport de lemn. O icoană - care îl reprezintă pe
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
fost pictate în anul 1752, conform inscripției de pe prima icoană: „[acea]sta Sfântă icoană au cumpărat Pop Ștefan și cu soața sa Todora...Să fie pomană în veci de veci amin 1752 luna...”. Probabil aceste lucrări au făcut parte din iconostasul vechii biserici. Alexandru Ponehalschi pictează și cealaltă pereche de icoane împărătești în anul 1778: Iisus Pantocrator și Maica Domnului cu Pruncul. Nici aceste lucrări nu sunt semnate, dar icoana Iisus Pantocrator prezintă o importantă inscripție ce consemnează anul execuției: „1778
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
lui Avraam, (pe timpanul de vest), sfinți părinți, monahii Eftimie cel Mare, Cosma, Sf. Sava, ce amintesc tradiția mănăstirii. Tot în Sfântul Altar se găsesc două inscripții, în litere chirilice, cu numele unor credincioși din Ponor care au plătit pictura. Iconostasul este tot din lemn și pictat în întregime. Ușile împărătești sunt simple, din lemn, pictate , se poate vedea și anul picturii, 1844. Pictura ușilor împărătești reprezintă pe apostolii Petru și Pavel, arhidiaconii Laurențiu și Ștefan, a căror realizare dezvăluie penelul
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
de lemn asemănătoare din Oltenia de nord, precum cele de la Cetățeaua, Rugetu-Valea Babei sau Sohodol. Trebuie remarcate semnele de mutare sau refacere, încă vizibile pe pereții exteriori. Toate acestea par a da substanță datelor istorice cunoscute despre această biserică. Pictura iconostasului poate fi datată de anul erei bizantine "„7349”" înscris pe ușile împărătești, care se traduce prin anii 1840-1841 ai erei noastre. Pe o cruce de mână păstrată în biserică este incizat anul 7346, ceea ce întărește presupunerea că întrega biserică a
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
anii 1840-1841 ai erei noastre. Pe o cruce de mână păstrată în biserică este incizat anul 7346, ceea ce întărește presupunerea că întrega biserică a fost înzestrată cu cele necesare cultului înainte de mijlocul secolului 19, cel mai probabil între anii 1837-1841. Iconostasul a fost vitregit de iconele sale din registrele inferioare în anii din urmă. Recent, acoperișul bisericii a fost refăcut de primărie, asigurând protecția bisericii de intemperii. Biserica prezintă o succesiune de încăperi specifică zonei Olteniei, cu pridvor, tindă, naos și
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
fragmente, s-a păstrat intact anul construirii bisericii - 1744. Pronaosul tăvănit, naosul cu boltă semicilindrică și altarul de asemenea boltit semicilindric, dar ceva mai scund, au fost pictate, ca dovadă fiind cele câteva resturi de pânză fixate pe pereți. Din iconostas se mai păstrează ușile împărătești, el având o formă arhaică, doar cu două uși de acces în altar.
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
în timpul războiului ruso-turc din 1769-1774, chiliile au fost arse și zidurile prăbușite. În anul 1785 s-au efectuat lucrări de reparație a lăcașului de cult, sub îngrijirea egumenului Anania, mitropolit al Sevastiei. Cu acest prilej, au fost refăcute zugrăvelile și iconostasul de către zugravul grec Veniamin din Troada și s-a adăugat o tâmplă, importantă din punct de vedere artistic. Mitropolitul Anania a înființat aici și o școală de catiheți, care a funcționat până la desființarea mănăstirii. La această școală a studiat în
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
patimile Lui Iisus. Altarul este cu 5 laturi și absida decroșată; ansamblul mural datează din a doua jumătate a sec.XVIII-lea; sccenele pictate sunt însoțite de inscripții în chirilică; ușile de la intrare, arcadele ce împart bolțile naosului și ușile iconostasului sunt bogat ornamentate cu motivul funiei, al soarelui, butoane din lemn, romburi, denticole. În timpul în care a funcționat ca parohie, adică până în anul 1970, în localitatea Bungard, timp de 230-235 ani, au slujit din tată în fiu familia preotului Cheresteșiu
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
iar la fereastra de pe latura de sud „s-au zugrăvit cu cheltuiala lui Moga”. În naos, pictura pereților laterali a fost acoperită cu placaj. Pe bolta semicilindrică a naosului au fost pictate scene din ciclul minunilor și patimilor lui Iisus. Iconostasul este format din reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele trei uși pictate și sculptate aparțin stilistic secolului al XVIII-lea. Pe bolta semicilindrică a altarului sunt pictați zece îngeri, iar pe pereții laterali Jertfa lui Avraam și sfinți episcopi. Cele
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
pictură până atunci, biserica a fost pictată de prof. univ. Ion Grigore. S-au mai realizat o icoană în mozaic a hramului, amplasată deasupra ușii de la intrare (autor fiind pictorul Gheorghe Răducanu), vitralii (executate de pictorul bucovinean Dan Broscăuțeanu), un iconostas și un nou mobilier de stejar (confecționate de sculptorul Petru Ungureanu). Odată terminate lucrările de restaurare, biserica a fost resfințită la 8 octombrie 1989 de către episcopul Pimen Zainea, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. După Revoluția din decembrie 1989 au
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
de metri. Fiind cea mai înaltă clădire din oraș, turnul a îndeplinit funcțiunea de punct de observație al pompierilor. Violentul incendiu din 1854 a pustiit întregul oraș Suceava, fiind distruse atunci acoperișul bisericii, cu acel turn fals plasat pe pridvor, iconostasul pictat în 1788 și pictura murală interioară. Acoperișul a fost refăcut de Mendel Eisenberg din tablă de calitate inferioară și a fost construit un fronton în partea de vest a bisericii. Iconostasul a fost înlocuit în anul 1876, cu un
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
bisericii, cu acel turn fals plasat pe pridvor, iconostasul pictat în 1788 și pictura murală interioară. Acoperișul a fost refăcut de Mendel Eisenberg din tablă de calitate inferioară și a fost construit un fronton în partea de vest a bisericii. Iconostasul a fost înlocuit în anul 1876, cu un altul pictat în parte de pictorul Epaminonda Bucevschi. În perioada 1850-1855, ca urmare a scăderii populației ortodoxe a orașului Suceava și a reducerii veniturilor acesteia, numărul parohiilor existente în oraș a fost
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Pe acoperiș mai apar mici turle de formă bulb cu cruci de fier. Stilul bisericii este baroc. Lângă clădire se găsește cimitirul, un turn clopotniță din secolul 19 și ziduri de piatră. Se păstrează câteva fragmente murale din secolul 18, iconostasul, precum și icoane din același secol. Două din turnuri au fost avariate în timpul primului război mondial, fiind reconstruite în 1920. Între 1968 și 1990 biserica a fost folosită atât de greco-catolici cât și de comunitatea ortodoxă. În prezent aparține comunității greco-catolice
Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei () [Corola-website/Science/316676_a_318005]
-
câteva valențe caracteristice lăcașurilor de lemn oltenești, distinse aici în bolta comună peste navă și tindă, absența turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare. Se remarcă de asemenea prin calitatea execuției în piesele pictate rămase în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn a fost ridicată în cătunul Dealul Ocii, astăzi cuprins în localitatea Pojogeni, suburbie a orășelului Târgu Cărbunești. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o pisanie pe
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 237, având codul de clasificare . El este format din trei obiective: a fost construită în jurul anului 1800 pe temelia unei bisericuțe vechi de la care se păstrează iconostasul. Ctitorul bisericii este preotul protoiereu Gavril Ciupercovici (Ciupercă), trecut la cele veșnice și înmormântat în curtea lăcașului de cult. Pe crucea sa se află următoarea inscripție: "„Aici odihnesc trupurile robilor lui Dumnezeu protopresviterul Gavril Ciupercovici cu vârsta vieții de 58
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
datorează lărgirea spațiului interior (a fost intercalată o travee), supraînălțarea turnului, înzestrat cu un foișor în console și cu o elegantă poală de ,prăștilă”, adosarea a două laturi suplimentare la nivelul absidei, precum și tencuirea interioară a bârnelor, însoțită de pictarea iconostasului și a întregii suprafețe murale; în 1800, zugravii ,ereu Mihail și Nicolae” primul identificat cu autorul picturii de la Certeju de Jos, iar celălalt cu Nicolae, artistul originar din Lupșa Mare) au executat împodobirea dulapului proscomidiar. În anul 1888, de-a
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
a fost pictată de Nicolae de la Lupșa Mare având și un ajutor al cărui nume nu se cunoaște și căruia îi aparține o parte din pictura naosului. Se remarcă mai ales prin frumoasele picturi care acoperă zidurile, tavanul boltit și iconostasul, opere ale unor pictori populari, cel mai important fiind cel mai sus-menționat: Nicolae Zugravul din Lupșa Mare, care a lucrat și la biserica din Julița. Biserica necesită reparații; din păcate eforturile singulare ale unor preoți tineri sunt subminate tocmai de
Biserica de lemn din Corbești, Arad () [Corola-website/Science/316774_a_318103]
-
dispărute) din Luguzău si Iermata. Pictura În “fișa de monument” întocmită în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele: Nașterea Domnului, Botezul, Învierea, Cina cea de taină, Înălțarea la cer, Adormirea Maicii Domnului. Din motive de simetrie nu se respectă cursul normal al vieții lui Isus. Altarul are pe pereții laterali reprezentate figurile a
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]