1,611 matches
-
a omenirii în general, în istoria ideilor și credințelor religioase în particular, Lessing percepe și relevă o mișcare treptată, dar irezistibilă, spre desăvârșire, spre absolut. Prin acest motiv fundamental al gândirii sale, el a fost socotit, pe drept cuvânt, precursorul idealismului german. Dezvoltarea conștiinței religioase are loc, pentru Lessing, prin depășirea conținutului istoric limitat al religiilor pozitive. Acestea nu sunt decât forme imperfecte, trecătoare, care marchează progresul conștiinței religioase spre termenul său final care este religia naturală, înțeleasă drept religie a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
punct de vedere, romantismul și cavalerismul lui Chandler sunt cât se poate de prost plasate. De aici nu rezultă că aceste trăsături sunt mai puțin reale și că n-ar face parte din profilul său psihologic și moral. Faptul că idealismul sună dogit, că lumea în care trăiește respinge cu violență valorile vechi nu înseamnă, pentru Marlowe, nimic. Textele teoretice ale lui Raymond Chandler - și îndeosebi „arta sa poetică”, eseul The Simple Art of Murder - au direcționat lecturile înspre acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
în care eroul iese învingător de fiecare dată, oricât de dificile ar fi obstacolele ce-i stau în cale. Marlowe nu participă decât la turniruri simbolice, ținta sa fiind eminamente abstractă: aflarea adevărului, dezlegarea misterului, triumful onoarei. O doză de idealism romantic n-a dăunat niciodată literaturii. Prin Philip Marlowe, autorul s-a îngrijit să pună în pagină chiar mai mult decât era suficient. Filiația cavaleresc-romantică n-ar explica însă enormul succes al personajului, devenit mai mult decât un simplu detectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
există o incompatibilitate structurală între „valoarea de producție” și „valoarea estetică” a scenariului. Orice scriitor decent ar arunca, pur și simplu, la coș scenariul considerat bun de filmat de magii Hollywoodului. Dacă literatura păstrează, prin ea însăși, un dram de idealism și indiferență față de câștigul material, industria filmului nu are astfel de scrupule. Forța ei de acțiune se bazează pe talentul vedetei feminine „ce se îmbracă de optsprezece ori pe minut și posedă doar două expresii” și pe idolii aflați într-
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nesfârșit. Că teroriștii posesori de scaune pe care au scris propriul nume vor ajunge la concluzia că scenariile sunt scrise de „scriitori mândri și independenți” și că amatorismul reprezintă modalitatea cea mai sigură de a trimite la cimitir întreaga industrie. Idealismul din care s-a născut detectivul Marlowe a dat la iveală și astfel de considerații de un optimism pe care prea puțini dintre oamenii cu bani de la Hollywood l-au împărtășit vreodată. Mai realistă pare cealaltă soluție: ca scenariștii înșiși
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fost binevenită - a spus d-l Dem. Dobrescu - convocarea de față deoarece chestiunea feminină este oarecum amenințată. Adresându-se femeilor, d-l Dobrescu spune: Ca să ajungeți în câștigarea drepturilor nu trebuie să așteptați să fiți ajutate numai din devotament pentru idealismul ideii șde egalitateț, ci să realizați aceste drepturi trebuie să vă faceți utile. Să nu socotiți că politicienii vă vor susține drepturile, ci ca să le câștigați ajutorul căutați să deveniți o forță politică. În numele comitetelor cetățenești cer drepturi pentru femeie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
thracică”, figură matricială a spiritualității naționale, a „preformat” elementele frumosului românesc, imprimându-i „stilul pământului”, în timp ce ideea romană și cea bizantină, selectate prin afinitate, i-au determinat și precizat caracterele. Expresie a „sufletului colectiv”, definit prin sentiment cosmic, ataraxie și idealism, creația autohtonă manifestă echilibrul senin în care se rezolvă, sub semnul melancoliei, tensiunea dintre „un mit ceresc” și „un mit al pământului”, ambele întrunite în cultul lui Dionysos, imagine a lumii în eterna unduire între teluric și uranic. Prin această
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
dintr-un roman al formării. Protagonistul, Ion Borcea, om „de la Dunăre”, trece, la cei optsprezece ani ai săi, prin experiențe întinse pe toată gama trăirilor (de la cea erotică la cea, traumatică, a morții tatălui), păstrându-și însă o notă de idealism care îl face vulnerabil - mai ales la începutul anilor ’50, când e plasată acțiunea cărții. Romanul câștigă însă mai puțin din acest idealism infuzat unor pagini („corabia nevăzută” este chiar idealul, reperul eroului) și devine semnificativ mai mult prin descripția
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
gama trăirilor (de la cea erotică la cea, traumatică, a morții tatălui), păstrându-și însă o notă de idealism care îl face vulnerabil - mai ales la începutul anilor ’50, când e plasată acțiunea cărții. Romanul câștigă însă mai puțin din acest idealism infuzat unor pagini („corabia nevăzută” este chiar idealul, reperul eroului) și devine semnificativ mai mult prin descripția atentă a zonei de contact între diversele etnii și obiceiurile lor, pe care o reprezintă un oraș-port. În general, scenele în care oamenii
CALAÏS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286011_a_287340]
-
intervenția a chiar tovarășului I.V. Stalin. Când nu este conflict antagonist, dăinuie totuși unul neantagonist, lupta dintre entuziasm și inerție, încredere și scepticism etc. Observarea e tot atât de valabilă în proză și roman unde întotdeauna unui erou desăvârșit ar duce la idealismul cel mai regretabil (...). Tovarășul Malencov a pus degetul exact pe nervul problemei. Avem nevoie de satiră, adică în general de o ținută mai virilă față de viață, mai combativă, trebuie să zugrăvim pe răi sau pe șovăielnici și să evităm serafismul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viața maselor populare, sunt și ele nemuritoare. Ele nu pot fi legate numai de condițiile sociale în care au apărut, deși ele nu pot fi înțelese fără să se țină seama de aceste condiții (...)». Cu toate astea, nu păcătuim de idealism când descoperim relații stabilite între fenomene, raporturi necesare. Natural, stabilitatea este și aici relativă, comandată de legea mai generală a devenirii prin contradicție. Știința și literatura sunt «cunoaștere» numai în măsura în care există o ordine în lumea relativă a fenomenelor (...). Fiindcă a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nici industria de cercetare militară a Statelor Unite, nici o mulțime de alte elemente care, după părerea mea, justifică accentul pe o relație specială cu Washington-ul. De aceea, cred că a fost un gest de Înțelepciune și realism politic, nu de idealism sau mărunt-oportunism, faptul că În a doua fază președintele Iliescu a semnat scrisoarea de susținere a operației militare menite să ducă la căderea dictaturii lui Saddam Hussein. Mircea Mihăieș: Înainte de asta s-a mai Întâmplat un lucru, cred eu, bun
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe care o menționai mai devreme, cea a proiectului. Tony Blair are un proiect. Mircea Mihăieș: Care nu e Împărtășit nici În propria lui țară. Vladimir Tismăneanu: Nici măcar În propriul lui partid. Fără Îndoială, Tony Blair are o doză de idealism. Este un excepțional om al manevrelor politice spectaculoase, de aici și longevitatea sa politică nu mai puțin spectaculoasă. În mod paradoxal, În această privință l-aș asemăna cu adversara sa politică de o viață, Lady Margaret Thatcher. Se poate spune
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
se situează și apariția A. l. și a. Un an va avea ca redactor-șef pe publicistul Emil D. Fagure, colaborator al vechii serii a revistei, de unde împrumută și principalele idei directoare: deschiderea spre toate școlile literare (în fapt, eclectismul), „idealismul”, criteriul unic al valorii, fără a pretinde să impună o estetică proprie: „Ceea ce ținem înainte de toate este ca «Adevărul literar» să fie o publicație fără idei preconcepute, fără înjugare la școli și doctrine, lipsită de piedica particularismului și fanatismului, primitoare
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
dintre reprezentanții istorismului pașoptist din centrul și răsăritul continentului scriu despre trecut, având ca punct de plecare o perspectivă filosofică de sorginte herderiană. Nu este mai puțin adevărat că universul de idei răspândit de Herder, având valoare de model, provoacă idealismul popoarelor aflate în căutarea asigurării propriei lor existențe. Să specificăm însă că luminile propagate astfel și având drept model operele campionilor epocii nu diminuează eforturile personale. Dimpotrivă, stimulează creațiile în cuprinsul cărora regăsim particularitățile de limbă, tradiție, religie, mentalitate. Alexandru
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
slăbiciunea sa (în caz contrar); scoarța are un simbolism echivalent cu pielea, adică o funcție de protecție și de mediator între interior și exterior; - crengile: prelungirile spiritului, fie îndreptat spre idealuri nobile (când sunt înalte), fie lipsite de ambiție și de idealism (dacă sunt aplecate spre pământ). Creșterea și căderea imuabilă a frunzelor ilustrează ciclul anotimpurilor, eternul început, alternanța nașterii și a morții. Când posedă un frunziș abundent, este simbolul eternității și se găsește deseori în cimitire, ca mod de reamintire a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
puterii ca mecanism de controlare (conducere) a instabilității Într-un mediu internațional anarhic. În acest context, Kissinger afirma: Nixon a căutat să se ghideze conform unui concept de interes național american, oricât de respingătoare ar putea fi ideea majorității susținătorilor idealismului șliberalismuluiț tradițional. Dacă marile puteri, inclusiv SUA, urmăreau propriile interese În mod rațional și predictibil, Nixon credea, În spiritul Iluminismului secolului al XVIII-lea că din conflictul intereselor aflate În competiție se poate naște un echilibru. Ca și Theodore Roosevelt
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
consacrate teatrului lui Shakespeare, B. se afirmă ca un prim și deosebit de competent shakespearolog român. În atenția sa stau în primul rând caracterele, dar observațiile, de finețe, se extind și asupra viziunii dramatice. Hamlet este văzut ca un reprezentant al idealismului în luptă cu constrângerile realității, anticipând, prin dimensiunea intelectuală a crizei sale, pe eroul tragic al timpurilor moderne. Asupra abisurilor interioare ale personajelor se fac deducții subtile, cu substrat psihanalitic; în Hamlet, supune discuției caracterul obsesional al aparițiilor supranaturale iar
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
destin de romancier istoric. Un studiu mustind de sugestii, presărat cu sintagme care au făcut carieră, este acela consacrat lui C. Hogaș. Despre romanul Ion al lui Rebreanu, tot așa, emite opinii bine gândite. La Ion Agârbiceanu relevă suflul de idealism etic. Epicul Hortensiei Papadat-Bengescu îl consideră a fi, în ciuda acuității privirii auctoriale, minat de psihologia falsă, efect al unei viziuni intens subiective. Un „suflu tragic de mister și sombră pasiune” îl frapează în proza febrilă a lui Gib I. Mihăescu
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
Și apoi ajungea la Întrebările neplăcute. Cândva fusese atât de sigură spre ce țintea ajutându-i pe ceilalți. Wendy ar fi vrut ca Tibetul să fie din nou al tibetanilor. Iar Vera contraargumentase că ar trebui să se renunțe la idealism și tibetanii se Învețe să fie autonomi. Trebuiau create locuri de muncă pentru ei. Intenția ei era de a-i face mai puternici. Organizația ei se ocupa de probleme sociale În același fel. Dar de unde să știi dacă intențiile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe inteligența mea, mă ofensează esteticește, este unul din acele lucruri care aș dori să fie șterse din trecut. Dar, trecând peste aceasta, și luând în bloc activitatea de publicist din acea vară, ce semn de viață, de putere, de idealism a fost acea manifestare literară! Credeam cu tărie în bine, în adevăr, simțeam că ființa mea e un mijloc pentru realizarea fericirii omenești și a triumfului adevărului. Cred că scepticismul ironic încă nu apăruse în mine. Eram mai naiv, dar
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
năvală în incinta vieții tale. Omul găsește întotdeauna inconștient motive înalte pentru acțiunile sale egoiste. Antropofagul, care-și mănâncă părinții din lipsă de altă carne, e convins că face un act moral, că-și îndeplinește o datorie religioasă. Aceasta dovedește idealismul omului, adică neputința lui de a-și recunoaște mobile egoiste și josnice. Sunt oameni care trag toate învățămintele posibile din experiențele vieții, numai cât, pe toate, le trag cu un moment mai târziu decât le trebuie. Aceștia sunt mai nenorociți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
poruncește să iubim - dacă în adevăr moartea este ultimul sfârșit, după care nu vafi nici o întîlnire. 7. În lupta vieții nu toți pleacă de la același punct și nu li-idat tuturora de a avea aceleași mijloace de luptă. 8. Lipsa de idealism e fatal să ducă la concepția că viața numai are nimic bun decât plăcerea fizică și anume, cea mai puternică, cea sexuală. Și cine pune tot prețul pe simțuri, se teme grozav de moarte. 9. De la Marc Aurelian și până
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mut. Ce putea face "maestrul"? Să-i cadă la picioare și să-și dezmierde fața cu marginea rochiei ei, singurul răspuns cu putință? ...Cu toată hipertrofia mea cerebrală, încep să simt limpede că voința are margini. Și, la urma urmei, idealism, platonism, estetică - morală și moralină - ce are de făcut natura cu toate aceste halucinații și fantome, pe care și le creează omul, ca se le opună sie însuși?!.. Dar fără aceste fantome, fără acest fum pe creier, ți-ar fi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
viața ne refuză. Ambivalența firii omului, necesitatea ascunderii, a teatralității fac obiectul unui număr de circa douăzeci de aforisme, pe care le includem în relația om - lume. O subdiviziune se referă la raporturile omului superior, inteligent cu lumea, cu proștii. Idealismul, spiritul, capacitatea de a juca mai multe roluri, pentru că inteligentul are și imaginația, judecată morală, sobrietatea și disprețul cabotinismului, iată câteva coordonate ce definesc omul superior. Care, în fața lumii, nu trebuie să-și dezvăluie incertitudinile, autoexigențele, deoarece lumea va denutura
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]