744 matches
-
de a proceda că un purist, ca un abstractor adică. Cu alte cuvinte, momentul Edgar Poe este marcat de preocupări metodologice și de o nevoie de rigoare tehnică, profund diferite de această căutare modernă a unui "catharsis liric" [s.n.]. Soluția idealista pe care o dă Poe problemei spațiului poetic, într-un anume suflet total ne apare astăzi naivă și provizorie. [...] Poziția singulară a lui Edgar Poe printre poeți se datoreaza credem, tocmai acestei facultăți de a-si apropria o problemă născânda
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
termeni de prozodii și de-a o rezolvă în felul lui11. Deși comentariul barbian este cât se poate de elocvent și de clar, dorim să subliniem că respingerea conceptului poesc de poezie, al cărui domeniu ar fi Sufletul total, ca "idealista", reia, de fapt, critică bergsoniana 12, din "L'évolution créatrice", a conceptului kantian de unitate a cunoașterii și naturii, - căruia Poe îi datorează atât de mult - ipostaziată, în ceea ce filozoful francez numește "un Dumnezeu formal, ceva care nu este încă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
conținuturi. Este important să reținem că, în locul unei metode de colaborare perfecte, este mai indicată o metodă care reflectă nevoile elevilor. Astfel, există un motiv de a crede că alegerea trebuie făcută pe baza unor criterii mai curând pragmatice decât idealiste. în calea unei colaborări de succes, atât între persoane, cât și între instituții, există numeroase bariere , deși acest mod de lucru prezintă multe avantaje. Friend și Cook (1992) identifică șapte caracteristici distinctive ale colaborării, fiecare dintre acestea antrenând anumite provocări
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
proiect al „noii ordini sociale―, al „societății multilateral dezvoltate―. Partea II Situația actuală a cercetării Proiectul inițial propunea o abordare multicriterială și interdisciplinară foarte extinsă, care deși foarte tentantă, s-a dovedit pe parcursul acestui an a fi mai mult decât idealistă, chiar irealizabilă. Astfel, am considerat necesară o autolimitare a subiectului propus cercetării și o delimitare foarte exactă a modalității de cercetare. Mă voi limita așadar, la o direcție principală de cercetare, pe care voi Încerca să o tratez exhaustiv, urmând
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
linguistica lui Schleicher decum era linguistica lui Schleicher de linguistica lui Bopp" (Hașdeu 1881/1984, p. 13). Există și o mare deosebire, de concepție, între cei doi. În pofida unor afinități de ordin filozofic, baza teoriei lui Coșeriu este una preponderent idealista, cu solide rădăcini în filozofia lui Aristotel, în timp ce baza teoriei lui Hașdeu este una preponderent pozitivista, ancorată în gândirea lui Herbert Spencer, pentru care Hașdeu nutrea o mare admirație 11. Or, Coșeriu nu împărtășea ideologia pozitivista, care întorsese spatele moștenirii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
apoi pârghie către puterea politică: capitalul cultural era astfel pasibil de (re)convertire. De fapt, așa cum arată Sorin Antohi, "De la Republica lui Platon până la planurile din ziua de azi de a construi sau reconstrui societăți deschise, de la paideia elinilor până la idealista Bildung a germanilor, și de la declarațiile-program ale celor mai puțin filozofice proiecte educative contemporane, școala și cetatea, educația și puterea sunt inseparabile"8. Înregimentarea intelectualului în politică - cu sau fără deținerea efectivă a puterii - nu a avut de regulă consecințe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care avea, cum observa și Călinescu, organ. Apoi nu au fost receptate, în sensul și intenționalitatea lor, decît cu una sau două excepții, textele (în ghinda cărora, ar zice Hegel, se pot întrezări stejarii de mai tîrziu): Încercare de metafizică idealistă a raporturilor constante în mișcarea eternă (probabil o replică la creația din epocă a lui Vasile Conta: Încercări de metafizică materialistă) și Despre nemurirea sufletului și a formei individuale, unde avem o abordare filosofică a relației formă-fond (un fel de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Acesta este scopul acestui capitol, să pună în lumină felul în care văd democrația cetățenii fostelor țări comuniste și să determine în ce măsură sunt ei dispuși să-i împărtășească valorile și să-i susțină instituțiile. 2.1.1 Măsurarea democrației. Definiții idealiste vs. definiții realiste Testarea atașamentului pentru valorile democratice nu s-a dovedit o sarcină prea ușoară pentru cercetători, mai ales în societățile în tranziție de la totalitarism sau autoritarism. O problemă fundamentală era tocmai întrebarea relevantă pentru evaluarea democrației. Toți respondenții
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
înregistrăm la o astfel de întrebare într-o astfel de țară. Alți autori au încercat să evite astfel de capcane. Mishler și Rose (2001a) au remarcat că cele mai frecvente măsuri ale atașamentului pentru democrație se bazează pe o abordare idealistă, anume pe aderența cetățenilor la principii abstracte. Dacă în democrațiile consolidate răspunsurile la întrebările despre democrație pot avea ca bază funcționarea efectivă a regimurilor, opțiunile fiind între un sistem bun și un efort de a îmbunătăți acest sistem, în societățile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
incompletă. Aici putem estima importanța sprijinului politic. Pentru ca un regim incomplet să reușească democratizarea completă, el are nevoie de suficient sprijin pentru a supraviețui și pentru a promova democrația de-a lungul tranziției. Testarea celor două tipuri de definiții cea idealistă și cea realistă pe baza World Values Survey (WVS) confirmă inadaptarea primei definiții la realitățile noilor democrații: proporția celor care îmbrățișează democrația ca ideal nu diferă semnificativ în democrațiile consolidate de cea din democrațiile parțiale, așa cum sunt catalogate conform indexului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
primei definiții la realitățile noilor democrații: proporția celor care îmbrățișează democrația ca ideal nu diferă semnificativ în democrațiile consolidate de cea din democrațiile parțiale, așa cum sunt catalogate conform indexului Freedom House. La rezultate asemănătoare conduce și răspunsul la altă întrebare idealistă folosită de WVS, anume cea referitoare la mulțumirea față de felul în care funcționează democrația în țara respectivă. Mai mult, răspunsul la această întrebare produce confuzii, din moment ce în unele țări precum Serbia și Azerbaidjan cetățenii se declară mulțumiți de evoluția democrației
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
comparație cu vechiul regim nedemocratic. În loc să facă referire la termeni abstracți, această măsură a sprijinului politic cere cetățenilor intervievați să judece regimurile pe baza experienței pe care ei o au. Această măsură se dovedește validă, pentru că ea reușește ceea ce măsura idealistă nu reușea: să diferențieze regimurile în funcție de ierarhia Freedom House privind libertățile politice și civile. Astfel, sprijinul pentru democrațiile stabile (cotate ca libere de către Indexul Freedom House și care nu au fost marcate de o schimbare de regim în ultimii 20
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ani) este totuși mai aproape de cel pentru democrațiile stabile decât sprijinul pentru regimurile în tranziție (cotate ca nelibere sau doar parțial libere de către Indexul Freedom House și care au fost marcate de o schimbare majoră de regim). O altă abordare idealistă este cultura civică. Ea nu măsoară direct sprijinul pentru democrație, ci indirect. Există presupunerea că o democrație necesită o cultură politică participativă și valori răspândite precum toleranța și încrederea. Societățile în care aceste valori nu sunt prezente ar fi inadaptate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
democratic și îl vom folosi ca atare în analiză. Vom preciza de fiecare dată logica și construcția acestui indicator democratic pentru a evita orice confuzie privind definiția susținerii democrației. 2.2 Cultura politică și susținerea democrației Deși considerată o măsură idealistă a democrației de către Rose și Mishler, cultura civică ca tip de cultură politică este o explicație a predispozițiilor cetățenești în susținerea democrației. Abordată în anii '60 de Almond și Verba (1996), paradigma culturii civice s-a dovedit fructuoasă în discuția
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
NRB New Russia Barometer) pentru a surprinde influența capitalului social asupra valorilor democratice într-o democrație recentă și incompletă cum este Rusia. Pentru a evita întrebările despre democrație folosite de Klingemann care nu fac distincție între evaluarea realistă și cea idealistă a democrației Rose și Weller folosesc aceeași strategie utilizată înainte de Rose, Mishler și Haerpfer (2003). În loc să întrebe doar despre democrație ca ideal, autorii compară atașamentul pentru democrație cu preferința pentru alternative nedemocratice, anume întoarcerea la comunism, un guvern militar sau
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
seama cât de represivă avea să devină țara sub noul regim". Cetățenii români nu sunt dintre cei care nu au avut niciodată parte de libertățile democratice. Din contră, ei au experiența istorică care să le permită o evaluare mai puțin idealistă a regimurilor politice. Evaluarea democrației de către cetățeni ai unor cvasi-democrații (cel mult democrații electorale), așa cum o folosește Klingemann (1999), și atașamentul comuniștilor vest-europeni pentru comunismul real existent înainte (și chiar după 1989) sunt similare. Nici unii, nici alții, nu au experiența
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
considerat susținerea regimului democratic din partea cetățenilor săi drept condiție esențială pentru supraviețuirea și pentru funcționarea sa viitoare. Și aici vorbim nu doar de un atașament idealist față de un regim supraevaluat, în cele mai multe cazuri. Adică nu facem apel la o definiție idealistă a democrației, ca cel mai bun regim politic. Vedem din măsurarea democrației ca ideal că ea este mai apreciată probabil tocmai acolo unde ea funcționează mai prost sau chiar foarte prost, în țări care cu greu se pot numi cvasi-democrații
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
32 1.2.3.3. Efectele sociale / 34 1.2.4. Operaționalizări ale capitalului social în diverse anchete / 44 Capitolul 2. Democratizare, valori democratice și cultură politică 39 2.1. Democrație și democratizare / 49 2.1.1. Măsurarea democrației. Definiții idealiste vs. definiții realiste / 50 2.1.2. Atașamentul față de regimul democratic în România / 59 2.1.2.1. New Democracies Barometer / 61 2.1.2.2. World Values Surveys / 63 2.1.2.3. Barometrul de Opinie Publică / 64 2
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lumii reale, ajustează malformațiile întocmai cum creierul reface imaginile răsturnate ale obiectelor. Poate că și în mintea lui Gleb acționează permanent corecții în numele unei închipuite ortopraxii ori de câte ori el întâlnește povești zguduitoare despre o lume inumană, imposibilă, crudă, bicisnică. În mintea idealistă a lui Gleb, se instalează frenetic dorința de a fi înrolat în armată, chemat la arme: „Și tot mai tare îl trăgea ața încolo, să se ducă și el la bătălie! Toată această luptă în numele Revoluției Mondiale era atât de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
orice caz, de reflecție literară personală. Ea a fost pur și simplu desființată, putem spune chiar asasinată, de invazia și introducerea prin forță și dictat a esteticii literare marxist-leniniste. Ea arunca practic la coș întreaga gândire literară europeană declarată ca idealistă. Deci, peste lipsa de tradiție internă, s-a adăugat o a doua cauză: instaurarea dogmatismului feroce marxist-leninist impus prin traduceri de penibile, simpliste și primitive manuale sovietice. Totul pus sub semnul antologiei de tipul: Marx-Engels-Lenin despre literatură și artă 3
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pot fi supuși altei specializări sau unui nou transfer metaforic" (D. Slușanschi, 1971: 588-589). Sub aspect conceptual-semantic, nucleul dur al limbajului filozofic cuprinde termeni monoreferențiali ce concurează la univocitatea interpretării. Abstracție este funcțional în contexte specifice: abstracție empirică, abstracție constructivă (idealistă, sintetică), abstracție logico-matematică, abstracție fizică. Sintagmele terminologice întăresc caracterul științific, realizează distincțiile necesare la nivelul contextelor specializate. Numeroase alte sintagme fixe au caracter diagnostic: logică în sintagmele monoreferențiale - logică simbolică (matematică), logica probabilistică etc; subiect în asociere cu conținuturi conceptuale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
evoluției ireversibile sau continue în timp a universului" (idem). Există termeni care au migrat dinspre limbajul filozofiei spre alte domenii de specializare: emergent (lat. emergere "a ieși, a se arăta") era utilizat ab initio în filozofie, cu sensul de teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, creată în deceniul al treilea al secolului XX, de filozofii englezi S. Alexander și C.L. Morgan. Termenul este folosit astăzi în limbajul fizicii, în matematică, în științele naturii, cu statut de metaforă conceptuală etc. Entitate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nici un recurs nu pare posibil pentru micile state ale Europei amenințate de cinismul marilor puteri. Numai Franța a jucat în America sau în Polonia rolul puțin naiv al apărătorului micilor națiuni. Și aceasta din cauză că este asediată de concepții noi și idealiste. Ieșite din principiile filosofice, acestea pregătesc furtuna revoluționară care va mătura Europa și care, după douăzeci și cinci de ani de tulburări, va da naștere unei situații cu totul noi. Partea a IV-a (1789-1815) Furtuna revoluționară și nașterea unei noi Europe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Filosoful Louis Althusser joac? rol decisiv �n aceast? promovare; lectură pe care el face lui Marx (1965) l-a condus la eviden?ierea unei �rupturi epistemologice� ce permitea analizei �n termenii domină?iei structurilor socio-economice s? o ia �naintea filosofiei idealiste: �n societatea capitalist?, indivizii nu mai s�nt subiec?îi istoriei, nici st?p�nii alian?elor �n materie de rudenie; ei s�nt �supor?i� ai �structurilor�, conduitele individuale nef?c�nd altceva dec�ț s? actualizeze procesul autonom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
plânge mai apoi pe ruinele viciilor și a necredinței lor; - în sfârșit aplicarea faptelor bune, a rugăciunilor, a posturilor, a suferințelor pentru unirea tuturor românilor în aceiași credință a lui Hristos e pentru membrii Ordinului cea mai înaltă și mai idealistă datorie față de neam, conlucrând astfel la cel mai de seamă bine obștesc de unde izvorăsc toate celelalte bunuri sociale, pacea, progresul, cultura și civilizația. Din cele de mai sus se vede cum membrii Ordinului al treilea franciscan român, îmbrățișând această asociație
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]