1,864 matches
-
s-a constituit in final în marea tragedie a Bizanțului( ). S-a dovedit ca "simfonia" gândită de Împăratul Justinian a fost o utopie, Bizanțul nereușind să devină un imperiu creștin universal așa cum s-a dorit de aceea, dacă în planul ideatic cel puțin, Biserica și societatea se puteau identifica, în plan real ele au fost și au rămas realități separate între care s-au dezvoltat de-a lungul timpului o seamă de raporturi. Atât societatea civilă cât și Biserica, luată ca
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
și acțiune socială, un Viitor Testament după care să funcționeze acel Stat Civic al legii- iată ce ne oferă, prin Deoumanismul său Al. Oblu, OMUL. Din aceste câteva motive autorul se consideră îndreptățit să numească demersul său generos, acest complex ideatic care este Deoumanismul, AL PATRULEA VAL! „O mișcare pentru o civilizație a păcii”. Frumoasă rostire! Ca și aceasta: „Axa lumii deoumaniste și izvorul său dintâi este Dumnezeul Unic Curcubeu, Autor suprem și singur liant al Totului... (p. 30) Principiile și
UN SUBIECT DE CERCETARE INTER- ŞI MULTI DISCIPLINARĂ de NICOLAE POSTOLACHE în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359071_a_360400]
-
și aprecieri. Se impune prin seriozitate și inteligență literară. Prin puterea de a crea caractere, prin culoare stilistică proprie, prin arta de a pătrunde în vâltori psihologice, orientându-și lectorul subtil și eficient, spre înțelegerea și aderarea la mesajul său ideatic. Numeroși cititori și-au exprimat deja, prin presa culturală americană, păreri cu aprecieri dintre cele mai bune. Iată însă și păreri ale unor lectori de prestigiu. Mai întâi, opinia unui cronicar de la LIBRARY JOURNAL, STARRED REVIEW: „Uneori amuzant, dar mai
„ACESTA NU ESTE UN SIMŢĂMÂNT” – UN ROMAN DE SUCCES AL SCRIITORULUI NEWYORKEZ DAN JOSEFSON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359265_a_360594]
-
Adrian Alui Gheorghe. Și la Cluj descoperim o paletă diversă de abordare a stări poetice.De la șaizeciștii Aurel Rău, Aurel Gurghianu, la optzecișii Ion Mureșan, Ion Cristofor și până la milenariștii Ionuț Țene, Flavia Teoc, MihaI Bumb, etc, toți au îmbogățit ideatica și structura poeziei prin felul de exprimare a ideilor. Fiecare zonă a țării își are grupul ei de poeți, din păcate puțini cunoscuți, chiar dacă poezia lor dezvăluie talente autentice.Vina o are felul de distribuire și difuzare a cărților și
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
nici măcar pentru lectura tomurilor groase care făceau odinioară deliciul cititorilor cuminți și răbdători, care dispuneau de timp și de alte resurse necesare parcurgerii cărților de mii de pagini). Sau poate că autoarea consideră că explicația, cheia stă chiar în multul ideatic concentrat în câteva vocabule, înșiruite ca mărgelele pe un fir, sub o singură copertă:atragerea prin vivacitatea neobositelor povestioare, istorisiri de viață, de sat, de copilărie, de adolescență, de maturitate, de senectute, în umbra anotimpurilor vieții. Proze scurte, care se
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem tendința postmodernă) și se reorientează către semiotică și lingvistică, autoarea referindu-se la teoria semnelor, a lui Ferdinand
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
Ultimul om” dar și „Chipuri de apă” sau „Formula matematică a iubirii” captivează printr-o originară arhitectură meditativă. Tematica este orientată prin valoarea intuiției de cunoaștere. Deschiderea romanescă este marcată de caracterul polemic, tensional al cuplului, aflat în plină confruntare ideatică, care se justifică printr-un pronunțat flux erotic. Autoarea nu a ales întâmplător acest procedeu inaugural, fiindcă instrumentarea sa psihologică urmărește în profunzime terțetul gând, cuvânt, faptă. Acțiunea cuprinde un vast teritoriu intelectual, realizat prin multiple rețele de gândire, unde
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
profundă a Înaltpreasfinției Sale Ioan Selejan, arhiepiscop al Covasnei și Harghitei. Dacă poetului cu cititori mulți” i-a fost dovedită credibilitatea rostirii poetice - reîntemeiere a limbii române prin Dumnezeu și jertfa neamului - de reputați critici, nu este lipsită de interes ideatica pe care o aduc cei care îi simt opera ca pe o carte de învățătură. În cuprinsul volumului de față vin dascălii să scrie exegeză viereană: prof. Dr. Lidia Carmen Pircă de la Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu, prof. Dr.
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Adrian Alui Gheorghe. Și la Cluj descoperim o paletă diversă de abordare a stări poetice.De la șaizeciștii Aurel Rău, Aurel Gurghianu, la optzecișii Ion Mureșan, Ion Cristofor și până la milenariștii Ionuț Țene, Flavia Teoc, MihaI Bumb, etc, toți au îmbogățit ideatica și structura poeziei prin felul de exprimare a ideilor. Fiecare zonă a țării își are grupul ei de poeți, din păcate puțini cunoscuți, chiar dacă poezia lor dezvăluie talente autentice.Vina o are felul de distribuire și difuzare a cărților și
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
Un vis trecător). În alt plan, configurări cu scene și vedenii, cu tablouri, în care elementele naturii picurate într-un limbaj abstract, clădesc tonuri apocaliptice. Iubirile și durerea se îngemănează („hățișul cuvintelor”, „false cochete-n baston”) sper să întrunească perspectivele ideatice („Gaj”). Volumul „Paralelism vizionar” este viabil. El se impune prin ineditul trăirilor, prin imaginație ponderată, prin vrajă și reflecție. Marinela Preoteasa este o poetă cu aleasă vocație, capabilă să oficieze benefic și solemn în Templul Muzelor. (George Sorescu, 16 decembrie
LIRA DE PE OLT de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340438_a_341767]
-
adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem tendința postmodernă) și se reorientează către semiotică și lingvistică, autoarea referindu-se la teoria semnelor, a lui Ferdinand
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
au curs în fiecare 2 și 16 ale lunii, ani de zile, cănd numai el oferea mai ales cafea - în ultimul timp, la Nestor. Intrasem în atmosferă cărților noi, aveam impresia că începusem să fiu martor la zidirea unor construcții ideatice, de la rostire la intru, via Eminescu. Chiar și presocraticii sau Corydaleu îmi erau familiari prin auz și citit, măcar și din lămuriri la curiozități că din întâmplare. Portretul i-l văd, din profil, cu pipa stinsa (?) în gură, a la
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
recurs la memoria culturală” (București, Editura Tritonic, 2010). Preliminar se poate spune că volumul este o reușită sub aspectul tuturor celor trei mize ale sale: miza zetetică (de cercetare teoretică), miza de ilustrare practică și miza didactică. I. În ordinea ideaticii, prinsă în capitolele „Interviul - recurs la memoria culturală” și „Argumentum”, se dezbat principalele poziții și opinii exprimate în legătură cu interviul și se delimitează un concept operațional flexibil și productiv. Elementelor acestuia li se dă convergență în raport cu o „gândire comunicațională” și în interiorul
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
conținut să fie diseminate on-line și prin rețele de telefonie mobilă; dintre microblog-uri cel mai cunoscut este Twitter, de recunoaștere bucurându-se și Plurk, Identi-ca, Pownce etc.); - comunitățile de conținut (zone de organizare, diseminare și comunicare cu diferite specializări tematice, ideatice, problematice și de conținut; sunt binecunoscute Flickr și Picaso, axate pe fotografii; este notoriu YouTube, centrat pe videoclipuri; de recunoaștere se mai bucură FriendFeed, Propeller, Mixx și Digg). Deși există controverse pe tema integrării email-ului cu social media, aceasta
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339298_a_340627]
-
noastre pentru a analiza, evalua și lua decizii potrivite în ontologia vieții, a da sens existenței, a trecerii prin această lume. Cartea, prin conținut, este remarcabilă atât prin radiografierea tematicii, cât și prin abordarea problematicii și punerea în evidență a ideaticii realității contemporane. Cartea constituie o plăcere și sub aspectul elevat al tratarii subiectelor, cât și sub aspectul trăirilor estetice. Scrisă concis și concentrat, ea este un model pentru cum literatura merge în pas cu viața. Stilul este unul agreabil și
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
considerând că de multe ori, din necesități de rimă, se pierde o parte din valoarea intrinsecă a ideii poetice. De aceea poeta, dintr-o dorință legitimă de a se elibera și de a se arăta așa cum este, își desfășoară conținutul ideatic, forța de sugestie și puterea de transmitere a emoției, folosind versul clasic căruia i-a slăbit unele chingi ale canoanelor. Oscilând între dorința de a se sincroniza cu poezia occidentală, practicând uneori versul liber și tendința de a păstra specificul
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
conținut să fie diseminate on-line și prin rețele de telefonie mobilă; dintre microblog-uri cel mai cunoscut este Twitter, de recunoaștere bucurându-se și Plurk, Identi-ca, Pownce etc.); - comunitățile de conținut (zone de organizare, diseminare și comunicare cu diferite specializări tematice, ideatice, problematice și de conținut; sunt binecunoscute Flickr și Picaso, axate pe fotografii; este notoriu YouTube, centrat pe videoclipuri; de recunoaștere se mai bucură FriendFeed, Propeller, Mixx și Digg). Deși există controverse pe tema integrării email-ului cu social media, aceasta
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339463_a_340792]
-
adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem tendința postmodernă) și se reorientează către semiotică și lingvistică, autoarea referindu-se la teoria semnelor, a lui Ferdinand
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
Înainte de caracteristica ultimativă de dehiscență, mesajul prezintă o trăsătură de întârziere. Imediat ce, târziu, se instaurează mesajul se deschide ca o floare în mod instantaneu. Pe cât de târziu, pe atât de rapid se înființează mesajul. Numim dehiscența mesajului această calitate a ideaticii discursive de a se structura spontan și irepresibil. Mesajul estetic vine de două ori târziu: o dată ca mesaj și, în al doilea rând, ca frumusețe înțeleasă. Ceea ce cauta criticul literar Vlăduțescu in textul literar, este valoarea, calitatea, mesajul către ceilalți
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. Discursul filosofic este în totalitate „zicere”, „spusă”, „locuție”, căci este de neimaginat exprimarea gândirii filosofice prin mimică, gestică, kinezică, proxemică sau prin orice alt limbaj decât limba. Materialul de construcție specific filosofic este cuvântul, mai exact conceptele și categoriile
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
științifică a profesoarei Odile Riondet în domeniul comunicării. Se constată că standardul R. Ț. Craig, al celor „seven major traditions” din „communication theory field”, este inaplicabil. Metodă la care se recurge este aceea a axelor de segregare a problematicii după ideatica exprimată. Reiese că Odile Riondet, ca adeptă a SIC (Sciences de l’information et communication), se poziționează implicit în “communication science”. Rezultă că are contribuții meritorii în epistemologia comunicării, în etică comunicării, în filosofia comunicării și în antropologia comunicării. Se
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
se radiografiază și “éthique”: aceasta se înscrie în communication ethics axis. Sintagma “să finalité” ne conduce către aspectul practic al comunicării: communication praxeology axis. Interpretăm “communauté” drept comunitatea științifică a comunicării: instanță care autentifica, legitimează și acreditează. Alături de problematica (tematica, ideatica, metode de rezolvare), comunitatea stabilește sistemul de coordonate al paradigmei actuale a comunicării: Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3. Există o știință a comunicării și “sciences de l’information”, spune Riondet (Riondet O., 2007a). Propensiunea evidență a lui Odile Riondet este, dintre
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
a nu fi sincer, ai o problemă cu adevărul. Niciodată sinceritatea nu se întreabă despre adevăr. Ea îl spune pur și simplu. Sinceritatea este profesarea unui adevăr relativ. Prin opoziție, arată Flaviu George Predescu, „cel mai mult mă doare prefăcătoria”. Ideatica eseurilor este întărită prin citarea de argumente ale unor mari scriitori sau oameni de știință: Basil Bernstein, Blaga, Baudelaire, Borges, T. S. Eliot, Eminescu, M. Nedelciu, N. Stănescu, Z. Stancu, Tucidide ș. a. Un personaj conceptual conturat în eseuri este Profesorul
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
pe care am pierdut-o iubind?”, „Copiii perfecți ai părinților defecți”, „Să nu murim înainte de moarte”, „Cum am devenit realist fără să fi visat”. Cartea evidențiază o viziune clară asupra fundamentelor axiologice ale personalității. Developând experiențe contingente, se revelează o ideatică de o înaltă altitudine morală. Flaviu George Predescu observă că realitatea subîntinde o armătură ce permite accesul la libertate. Pilonii armăturii sunt comunicarea și curajul. Atitudinea promovată este una de sinceritate, onestitate, în linia generică a „comunicării nelimitate” promovată de
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]