863 matches
-
i se va reproșa inconsecvența, de vreme ce, analizând peste câțiva ani anecdotele lui Th. D. Speranția, va abdica de la principiile susținute anterior. S-a ocupat și de istoria și cultura poporului evreu, a alcătuit o bogată colecție de folclor în limba idiș, a scris studii de etnopsihologie comparată, cu privire specială asupra creației folclorice evreiești, precum și numeroase articole, unele polemice, privitoare la situația comunității evreiești din România. SCRIERI: Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică, București, 1889; Poeziile populare colecția Alecsandri (1866
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
populare colecția Alecsandri”, „Românul”, 1889, 5 aprilie; A. Cozma, Schwarzfeld și Alecsandri. Ochire critică, CL, 1889, 2; D. Wertenstein, Moses Schwarzfeld (1857-1943), pref. A. Axelrad, București, 1944; L. Fink, M. Schwarzfeld, RCM, 1962, 86; Savin Solomon, O colecție de proverbe idiș culese de Moses Schwarzfeld, RCM, 1965, 113; Chițimia, Folcloriști, 24-33; Dicț. lit.1900, 770-771; Datcu, Dicț. etnolog., II, 205-206. L. Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
un călător ca F. nu a scris decât un inconsistent volum intitulat Priveliști și impresii din fuga trenului (1926). Publicate în toamna anului 1925, în ziarul „Lumea”, memoriile de călătorie nu trec de un prim nivel descriptiv, banal. Cunoscător de idiș, ebraică, germană, poetul încearcă să intre în spațiul dificil al traducerilor încă de pe băncile liceului, când se ostenea cu Uhland și Goethe. În atenția sa au stat, de asemenea, Heine, Adelbert von Chamisso, R.M. Rilke, Bialik, Uriel Birnbaum și îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
cu sclipici, lipici și celofan colorat. Mama a fost profesoară de arte. Le lipim pe geam ca să semene cu vitraliile evreiești. Sînt priceput la asta, dar mama pare îngrijorată. Văd asta în ochii ei. Figura 2 "Keynahora", spune ea în idiș, ceea ce înseamnă: Ochiul Rău să te ferească. "Ai mîini de chirurg, Keinahora, iar la sfîrșit de săptămînă poți fi artist". Această povestire, ca și pictura din care face parte, va fi discutată în următoarele capitole, al căror conținut este anticipat
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mamei care renunță la propria carieră, situație similară cu ceea ce nu va accepta pentru copilul ei. Iar acea carieră este oglindită cu precizie în lucrarea lui Boucher. Din nou, acest lucru depășește pura subiectivitate a experienței personale. Referința la limba idiș din textul înrămat, rostit de mama, ca o trimitere la evreii din Europa, cu o celulă de familie atît de complexă și specifică, modifică această autobiografie într-o istorie personală care explică și justifică, făcînd-o totodată cu atît mai dureroasă
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
-și singur filosofia vieții, învățând din contactul cu oamenii și faptele lor. Seize the Day (Trăiește-ți clipa), al patrulea roman al lui Bellow, scris pe când locuia la New York, conține unul dintre cele mai reușite portrete ale unui șlemil. Cuvântul idiș desemnează un personaj nefericit, nenorocos, stângaci, credul, pe scurt, fraier. Evreul new-yorkez Wilhelm Adler, antieroul mai degrabă decât protagonistul scurtului roman, a devenit Tommy Wilhelm, dar noul nume nu a fost suficient pentru a conferi o nouă identitate și pentru
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fundamental al alterității constitutive în raport cu care se definesc. Simțul limbii engleze și gustul rafinat pentru marile opere clasice ale canonului european și american pot fi socotite surprinzătoare pentru cineva născut și crescut într-o comunitate evreiască în care a învățat idiș și ebraică înainte de a-i descoperi pe poeții care i-au marcat anii de formare, americanul Hart Crane și romanticul britanic William Blake. Drumul spre marii romantici englezi i l-a pregătit și netezit, în bună măsură, mentorul său de la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
răspîndire dintre limbile germanice cu aproximativ 120 milioane de vorbitori, în Germania, Austria, nordul Elveției, la care se adaugă comunități importante în numeroase alte state europene și americane. Cunoaște o variantă bazată pe o formă veche vorbită de evrei, numită idiș. Cu o mare fărîmițare dialectală (cuprinzînd și dialectul luxemburghez, pe baza căruia s-a încercat formarea unei limbi literare), datorată în principal numeroaselor formații statale separate din epoca medievală, germana este apreciată de obicei ca reunind două grupuri mari de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
preteritul și participiul perfect, ci prin afixe). Sub aspect lexical, limba afrikaans este un amestec de elemente din neerlandeză, engleză, portugheză și din hotentotă, bantu și malaeziană, încît s-a îndepărtat mult de baza originară. O nouă limbă este și idiș, care a pornit de la un dialect german, dar care se prezintă ca un amestec de elemente germane, ebraice și slave, încît are suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germane, ebraice și slave, încît are suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției ordi-nea este verb-predicat subiect obiect, adică diferită de cea obișnuită la acest tip. În sfîrșit, limba idiș are o scriere proprie, cu alfabetul ebraic și cu ordinea de la dreapta la stînga. Potrivit unor specialiști, statut de limbă ar avea și sefarda (sau iudeo-spaniola), însă, în general, aceasta este apreciată ca rămînînd la statutul de dialect spaniol. S-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Zamfir C. Arbore, Axente Frunză ș.a.), examenele de bacalaureat etc. A tradus în presă din Lenau, Pușkin, Lermontov, Cehov, Kuprin, Rainer Maria Rilke, Molnar Ferenc, Frank Crane, Jíři Walker, Bjørnstjerne Bjørnson, August Strindberg, Rabindranath Tagore sau din scriitorii de limbă idiș: S. S. Frug, Hugo Zukerman, M. Spektor, I. L. Peretz, D. Pinski ș.a. În volum i-au apărut, în transpuneri corecte, Inima de Heinrich Mann, Seducătorul de Franz Wedekind, Păianjenul de H. H. Ewers, poeme de Rabindranath Tagore (prin intermediar german). SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
de noroc și câștig. Am încercat să-l ridic, dar nu mai sufla. Unul din băieții de prăvălie a fugit și i-a anunțat nevasta. Aceasta a început să țipe și să strige ceva ce nu înțelegeam, căci vorbea în idiș. Erau, deci, evrei. Au apărut ca din pământ șapte-opt bărbați care m-au prins imediat, mi-au rupt sutana și m-au dus în lovituri la Poliție: „Iată, oameni buni, popii omoară oameni pe stradă. Iată, popii este fasciști, legionari
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Eu alerg după voi prin toată lumea ca să vă trimit în Israel și voi vă duceți să luptați pentru goimi? Nenorocitule!, l-a apostrofat Litman. Dându-și seama că a sărit peste cal, stăpânindu-se, i-a șoptit o întrebare în idiș. Domnul Rozin privea și el atent de pe marginea priciului fără să schițeze vreun gest. După ce cei doi s-au retras pe priciul de jos, vorbind în șoaptă, s-a retras și el exclamând cu glas de superioritate și scârbă: „Jidani
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
va fi lucrat ca vechil, administrator sau contabil la moșia bucovineanului, mai ales că, potrivit celor consemnate de „vigilentul” comisar-ajutor, personajul principal al „cercetărilor” sale a fost ulterior și comerciant, o meserie mult mai credibilă pentru un etnic de limbă idiș sau ivrit. Concluzionând cu faptul că Meier este întreținut din contribuțiile bănești ale rubedeniilor stabilite în Paraguay (oare cum ajungeau banii tocmai din celălalt capăt al lumii la Vaslui în anul de grație 1948?!?), C. Badiu a trântit la urmă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Iscălită „Ștrulică”, prima scrisoare 1 datează din 23 septembrie 1951. Coleg de clasă la „Nicu Gane”, Ștrul Ștrulovici era fiul unui croitor din Fălticeni. Roșcovan și pistruiat, băiatul avea ochii verzi și părul creț; se remarca printr-un pronunțat accent idiș. În mai, înainte de a încheia anul școlar, a emigrat în Israel - primul dintre colegii evrei de la Fălticeni. Din scrisoare reiese că s-a stabilit la Jafa unde învață limba ivrit (ebraica) și dorește să se aboneze la biblioteca română. Informațiile
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de preot <endnote id="(63, pp. 125 și 152)"/>. Chiar și la evrei, „omului roșu” i se atribuiau puteri deosebite, pentru că doar unul la fel Îi putea veni de hac. „Pentru un evreu roșu [= a roitin Jid] - spune un proverb idiș - e de trebuință un evreu roșu” <endnote id=" (300)"/>. Într-o nuvelă a lui I.L. Caragiale (La conac, 1900), protagonistul se Întâlnește pe drum cu o Întrupare a Diavolului (În final, dispare la semnul crucii). „După chip și port”, duhul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și murdari <endnote id="(905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci și românul (büdös
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și-i frumoasă fata astălaltă a mea, Hudel, ce să-ți spun ! Întocmai așa cum scrie la cartea Esterei. Sclipește ca o bucată de aur. Și i-a mai dat Dumnezeu și un cap... că scrie și citește și rusește, și idiș, și cărți” ; sau : „Fetelor lui Tevi le merge vestea În lume că sunt niște frumuseți Între frumuseți” <endnote id="(217)"/>. În 1840, Alecu Russo folosea În cazul evreicelor din Iași același tip de retorică utilizată În privința bărbaților evrei : o virtute
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar mai maltrata pe evrei sub orice pretext și se văzu chiar silită a reține armata În cazarmă timp de câteva zile.” În 1860, ministrul reformator s-a văzut nevoit să reformuleze termenii documentului și - tradus În ebraică și În idiș - să-l retrimită tuturor rabinilor. De data aceasta, cu mai mult succes <endnote id="(322, pp. 222-223 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Adolphe Stern Își aduce aminte cum atunci, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, tatăl său - giuvaergiu evreu din București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meșteșugari trebuiau să fie vândute. Locurile predilecte erau bâlciurile. Cele organizate În stetl- urile din regiunea respectivă s-au adăugat bâlciurilor tradiționale, care aveau loc la anumite sărbători păgâne sau creștine (din magh. búlczú = „hram”). Este probabil că, prin limba idiș, evreii și-au adus aportul la pătrunderea În lexicul ucrainean și românesc a termenului „iarmaroc” (din germ. Jahrmarkt = „târg anual”). Unii meșteșugari evrei Își transportau singuri marfa la târg. Acolo o vindeau și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
călare și grec verde dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba română din germană, prin dialectul evreo-german (cf. idiș șufar, germ. Schäfer, „păstor [de cai]”) <endnote id=" (171, p. 290)"/> <endnote id="(726)"/>. Alți evrei s-au specializat În confecționarea și repararea căruțelor și roților, dar și a șeilor, hamurilor și tapițeriei de piele a birjelor. Vezi, de pildă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din târgurile regiunii : „I-am Întâlnit În Maramureș la toate altitudinile, adaptați, intercalați printre oameni [...] Am dat peste el [= evreul maramureșean] mai sus, la 500 de metri [deasupra mării], pe capra cotiugii cu doi cai, cărând butucii la fabrică, glumind idiș cu țărani [români] descendenți din voievozi, mânuind biciușca și suduind animalele, opintindu-se la roată sau săltând un lemn rebel cu o forță necostisitoare, naturală. Și mai sus, la 1.000 de metri, În inima codrilor seculari, ciocănind cunoscător, ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 151)"/>. Chiar și În folclorul evreiesc se pot decela unele urme. Bun cunoscător al folclorului muzical, Abraham Goldfaden Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea lăutarii evrei din România interpretau În idiș un cântec popular evreiesc intitulat „Eu, biet cioban” <endnote id="(201)"/>. În Basarabia și Dobrogea Experimentul habsburgic al Împroprietăririi evreilor cu pământ a fost repetat În Basarabia, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, de țarii Rusiei. În 1804
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alean,/ Tu mori plângând, privind peste ocean” (poezia Ebreia, scrisă de George Bacovia În 1924 ; <endnote id="cf. 779, p. 314"/>). Un alt cântec al evreilor care emigrau din România se intitulează chiar Rumanye, Rumanye și a fost scris În idiș și compus pe la Începutul secolului XX de compozitorul Aaron Lebedeff (1873-1960), originar din Rusia. România este prezentată ca un ținut legendar („A fost odată o țară dulce și frumoasă”), În care viața este „o desfătare”, ca un paradis culinar În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de genul „Deștept ovreiu’ !” sau „Cap de jidan !” <endnote id="(3, p. 44)"/> erau atât de obișnuite printre neevrei, Încât au fost preluate de evreii Înșiși, În Încercarea de a-și defini propria identitate. Este drept că expresia echivalentă În idiș sau În ladino - A Jidischer Kop („Cap de evreu”) sau Mioiu de judio („Minte de evreu”) - nu exprimă atât inteligența evreului, cât caracterul speculativ al minții sale, un anume fel, specific, de a aborda și de a rezolva o problemă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]