858 matches
-
în localitatea Kozelets, gubernia Chernigov (Ucraina de astăzi), în familia rabinului Moishe Khayim Tsirelson. La vârsta de 19 ani a devenit rabin, titlu primit de la Seminarul Rabinic din Priluki. Din acea perioadă, a început să scrie articole în limbile ebraică, idiș și rusă în diferite periodice ale vremii în care prezenta ideea năzuinței evreilor de a avea un stat în Palestina. În anul 1898 a participat la prima conferință a tuturor sioniștilor ruși, organizată la Varșovia. Inițial a suportat mișcarea Mizrahi
Yehuda Leib Tsirelson () [Corola-website/Science/310462_a_311791]
-
gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe și uraniu. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 11.079 locuitori, dintre care 3.722 evrei, 3.616 români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ș.a. Ca limbă maternă predomina limba idiș, declarată ca atare de 3.681 locuitori, urmată de română și de germană. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.734 mozaici, 3.638 greco-catolici, 3.316 romano-catolici, 298 ortodocși ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Vișeu
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
(în limba idiș:מאַרקולעשט) este o localitate cu statut de oraș în Republica Moldova, în Raionul Florești. Populația lui număra 2.100 locuitori în anul 2014. Orașul este așezat pe malul sting al râului Răut, pe traseul Florești-Bălți, la o distanță de
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
676 bărbați și 735 femei, și 344 de case. Componența etnică era alcătuită din români - 1357 persoane, ruși - 38 persoane și evrei - 13 persoane. Limba română a fost declarată ca limbă maternă de 1358 locuitori, limba rusă - 37 locuitori, limba idiș - limba rromă - 13 locuitori, 3 locuitori. În 1933 în cataloagele școlii primare erau înscirși 185 de elevi. Profesori arua: Constantin Stoian, Ecaterina Stoian, Vasile Acamenițoaiei și S. Cveatcovschi. În 1940 URSS-ul anexează Basarabia. 1941 - 446 clădiri La recensământului general
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
1930, desfășurat în toată România, în Corjeuți au fost înregistrați 4371 de locuitori, inclusiv: 4117 români, 44 ruși, 5 ucraineni, un polonez și 204 evrei. Limba româna era ca limbă maternă pentru 4105 persoane, rusa - 49 persoane, ucraineana - 8 persoane, idiș - 209 persoane. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică în vara anului 1940, județul Hotin, inclusiv satul Corjeuți, este inclus în componența RSS Ucraineană. În luna noiembrie aceluiași an, hotarele dintre RSSMși RSSU sunt revizuite și teritoriul de sud al județul
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
coexistă alături de limba poloneză. Literatura poloneză este tradiția literară a Poloniei. Literatura poloneză a fost scrisă în limba poloneză, deși alte limbi, folosite în Polonia de-a lungul secolelor au contribuit, de asemenea, la tradiții literare poloneze, inclusiv limbile latină, idiș, lituaniană, ucraineană, belarusă, germană și esperanto. Cei mai mulți polonezi sunt creștini, majoritatea aparținând Bisericii Romano-Catolice.
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
fi acordat dreptul de vot dor acelor cetățeni considerați loiali statului democratic și evreiesc Israel și legilor Israelului. Proiectul a căzut la vot cu 45-17. Zvi Hendel este căsătorit și are patru copii. Pe lângă limba ebraică, vorbește limbile maghiară și idiș. Hendel nu mai vorbește limba română. Zvi Hendel a deținut următoarele funcții publice:
Zvi Hendel () [Corola-website/Science/306035_a_307364]
-
și are doi copii. Fiica sa, dr. Simona Sharoni, lucrează ca Director Executiv al COPRED-PSA, Consorțiul pentru Cercetări asupra Păcii, Educației și Dezvoltării și al Asociației de Studii asupra Păcii. Pe langă limba ebraică, Moshe Sharoni mai vorbește fluent limba idiș și limba română. În prezent, locuiește în orașul Haifa. Moshe Sharoni a deținut următoarele funcții publice:
Moshe Sharoni () [Corola-website/Science/306036_a_307365]
-
20 iulie 1967) a fost un lingvist și antropolog din Statele Unite ale Americii, cunoscut mai ales pentru lista Swadesh. s-a născut în localitatea Holyoke din statul Massachusetts, într-o familie de evrei originari din Rusia. Limba sa maternă era idișul. A studiat la Universitatea din Chicago, unde a învățat germana și franceza, apoi la Universitatea Yale din New Haven, statul Connecticut, unde a obținut doctoratul în 1933, cu o lucrare despre nootka, o limbă amerindiană din Canada. Între 1933 și
Morris Swadesh () [Corola-website/Science/306444_a_307773]
-
pace"", desfășurate între Israel și Egipt. Pentru aceasta, alături de președintele Egiptului, Anwar el-Sadat, în 1978, a primit Premiul Nobel pentru Pace. s-a născut ca fiul mezin dintre cei trei copii ai unei familii de evrei din Brest Litovsk (în idiș „Brisk”), oraș aflat în zilele noastre în Belarus, în acea vreme parte a Imperiului Rus, localitate renumită pentru rabinii talmudiști din tradiția "lituaniană" (contrară hasidismului). Tatăl său, Zeev Dov Beghin sau Biegun, era comerciant de cherestea și secretar al comunității
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
Spania sau din Germania, unde graiul întrebuințat de populația evreiască nu se deosebea în mod frapant de limba mediului creștin. Graiul vorbit de evreii din Renania nici pe departe nu prezenta, față de limba germană de atunci, marile diferențe pe care idișul de astăzi le prezintă față de germană (același lucru este valabil și în cazul limbilor spaniolă și ladino). În altă ordine de idei, în evul mediu cuvântul ebraic "Kenaan" ("כנען") se referea nu numai la Cehia, ci la tot teritoriul locuit
Limba cnaanică () [Corola-website/Science/305306_a_306635]
-
sau Șolom Aleihem (în , în ) în ) (n. 2 martie 1859 la Periaslav, actualmente Ucraina - d. 13 mai 1916 la New York, SUA) a fost pseudonimul scriitorului, dramaturgului și publicistului evreu rus de limbă idiș Șolom Nahumovici Rabinovici, autor de romane, nuvele, piese de teatru și cel dintâi care a scris literatură pentru copii. A zugrăvit cu realism, ironie fină și compasiune viața „oamenilor mici” (în ), lumea evreilor din orașele și târgușoarele din răsăritul Europei
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
în ), lumea evreilor din orașele și târgușoarele din răsăritul Europei la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului al XX-lea. El a fost unul din ctitorii și clasicii literaturii moderne, mentor al scriitorilor în limba idiș din vremea lui alături de Mendele Moher Sfarim și I. L. Pereț. La 2 martie 1859 se naște ca Sholem Rabinovici (alternativ: Sholom, Shulem, Rabinovitz, Rabinovich, etc.), în târgul Periaslav, astăzi orașul Pereiaslav-Hmelnițki, la est de Kiev, în gubernia Poltava din Ucraina
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
lui alături de Mendele Moher Sfarim și I. L. Pereț. La 2 martie 1859 se naște ca Sholem Rabinovici (alternativ: Sholom, Shulem, Rabinovitz, Rabinovich, etc.), în târgul Periaslav, astăzi orașul Pereiaslav-Hmelnițki, la est de Kiev, în gubernia Poltava din Ucraina, viitorul scriitor idiș. Este al treilea din cei doisprezece copii ai negustorului de grâne și cherestea Menahem Nuhem Rabinovici, om cultivat, admirator al curentului laic ebraic Haskala, și ai Haiei Ester, născută Gamarnițka. La câțiva ani după nașterea viitorului prozator, familia sa se
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
Șalom se familiarizează deja la 12 ani cu literatura în limba ebraică, gustată în mod deosebit de tatăl său, și se exersează în a compune scrieri în această limbă, în spiritul lui Avraham Mapu și a altor scriitori. Inspirat de limbajul idiș pestriț al mamei sale vitrege, tânărul Șalom redactează și un dicționar alfabetic al ocărilor acesteia ("Lexiconul limbajului mamei vitrege") spre mai marele haz al tatălui. La 15 ani scrie în idiș povestirea „Un Robinson Crusoe evreu”, inspirată de celebrul roman
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
Avraham Mapu și a altor scriitori. Inspirat de limbajul idiș pestriț al mamei sale vitrege, tânărul Șalom redactează și un dicționar alfabetic al ocărilor acesteia ("Lexiconul limbajului mamei vitrege") spre mai marele haz al tatălui. La 15 ani scrie în idiș povestirea „Un Robinson Crusoe evreu”, inspirată de celebrul roman al lui Daniel Defoe. Când în 1873 termină școala tradițională evreiască, tatăl său se hotărăște să-l înscrie la un liceu rus de stat din Periaslav, pentru a căpăta și o
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
germană. În timpul liber frecventează pe cantorii și pe „clezmerii (interpreți de muzică populară evreiască) găzduiți în hanul administrat de tatăl său, care îi vor sluji mai târziu drept surse de inspirație personajelor a două din primele sale romane în limba idiș „Iosele Solovei” și „Stempeniu”. La 16 ani suferă o criză sufletească trecătoare când se îndrăgostește de fata unui cantor, care în cele din urmă fuge cu un tânăr rus creștin. Rezonanțe din această tragedie de tinerețe vor apare ulterior în
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
laică. Tânărul scriitor și povestitor, nu s-a simțit însă satisfăcut de arhaismul și accesibilitatea restrânsă pe atunci a ebraicei, mai ales a celei în stil biblic difuzată de mișcarea Haskala, și a simțit curând nevoia de a scrie în idiș, (denumit cu dispreț și „jargon” de către unii dintre maskilim și sioniști, și mai ales, de către asimilaționiști). Idișul era, realmente, un jargon de sursă germană medievală amestecat cu cuvinte și sintagme ebraice, o limbă savuroasă, vie, folosită în viața de zi
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
atunci a ebraicei, mai ales a celei în stil biblic difuzată de mișcarea Haskala, și a simțit curând nevoia de a scrie în idiș, (denumit cu dispreț și „jargon” de către unii dintre maskilim și sioniști, și mai ales, de către asimilaționiști). Idișul era, realmente, un jargon de sursă germană medievală amestecat cu cuvinte și sintagme ebraice, o limbă savuroasă, vie, folosită în viața de zi de zi de marea masă a evreilor așkenazi din răsăritul Europei și din alte meleaguri. La 2
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
copii. Presiunile socrului său îl determină pe să părăsească funcția de „rabin-ofițer de stare civilă” (Șalom Aleihem nu a fost absolvent de ieșiva și nu a fost hirotonisit ca „rabin adevărat”) În același an, 1883, publică primele scrieri în limba idiș în săptămânalul „Dos Idișe Folksblat” din Petersburg editat de gazeta „Hamelitz”. Cu această ocazie, de la a doua povestire publicată, va semna cu pseudonimul umoristic cu care va deveni consacrat, „Șalom Aleihem”, care este salutul tradițional multisecular al evreilor în ebraică
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
săptămânalul „Dos Idișe Folksblat” din Petersburg editat de gazeta „Hamelitz”. Cu această ocazie, de la a doua povestire publicată, va semna cu pseudonimul umoristic cu care va deveni consacrat, „Șalom Aleihem”, care este salutul tradițional multisecular al evreilor în ebraică și idiș, însemnând „Pace vouă” (în arabă, "As-Salam-u aleikum", iar în latina liturgică creștină "Pax vobiscum"). A scris sub pseudonim și pentru a ascunde de tatăl și socrul său, adepți ai literaturii în ebraică, faptul că preferase să se dedice scrisului în
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
Pace vouă” (în arabă, "As-Salam-u aleikum", iar în latina liturgică creștină "Pax vobiscum"). A scris sub pseudonim și pentru a ascunde de tatăl și socrul său, adepți ai literaturii în ebraică, faptul că preferase să se dedice scrisului în limba idiș. Aflând în cele în urmă de succesul schițelor și foiletoanelor umoristice ale fiului său, Nahum Rabinovici îsi va exprima totuși satisfacția, dar totodată și marele regret că el iși risipește talentul în „limba bucătăreselor și a servitoarelor”, cu alte cuvinte
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
publicații rusești, inclusiv în principala gazetă evreiască în limba rusă,„Voshod” din Odessa. Stabilit la Belaia Țerkov (1883 - 1891) încearcă să-și întrețină familia prin activități din domeniul bursei în metropola apropiată, Kiev. In 1883 apare prima sa povestire în idiș (publicată sub numele de Sholem Rabinovici) „Două pietre” (). În anul 1885, murind socrul său, Loev, tânărul scriitor, devenit executor testamentar, și soția sa moștenesc o sumă considerabilă de bani. Șalom Aleihem găsește ocazia de a finanța cu o parte din
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
de Sholem Rabinovici) „Două pietre” (). În anul 1885, murind socrul său, Loev, tânărul scriitor, devenit executor testamentar, și soția sa moștenesc o sumă considerabilă de bani. Șalom Aleihem găsește ocazia de a finanța cu o parte din moștenire un almanah idiș de cultură, critică și știință numit „Di Idișe Folksbibliothek” (Biblioteca populară evreiască) care va apărea doi ani, 1888 și 1889, dar care va da un imbold remarcabil scritorilor în această limbă. Mulți tineri literați evrei își vor vedea publicate povestirile
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
le va facilita munca de creație. Unul dintre ei a fost I. L Pereț care a debutat cu balada sa „Moniș”. Datorită activității de creator, mentor și mecenat a lui Șalom Aleihem, 1888 devine un an crucial în istoria literaturii idiș. Ca și în „Romanul unui om de afaceri”, în anul 1890 Șalom Aleihem își pierde întreaga avere în speculații de bursă și întâmpină mari greutăți în a tipări a treia ediție a almanahului său. Soția sa e nevoită să-și
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]