617 matches
-
au greșit față de noi. Pentru că toți suntem datornici față de Dumnezeu pentru păcatele noastre. „Nimeni dintre voi să nu se socotească pe sine drept, crezând că n-ar avea de ce spune: Și ne iartă nouă greșalele noastre... Chiar dacă sunteți străini de idolatrie, de ghicitul în stele și de vrăjitorie, chiar dacă nu ați căzut în erezie și nu ați fost de partea celor ce dezbină Biserica, dacă nu ați avut atingere cu ucigașii, desfrânații, hoții, martorii mincinoși și cei asemenea lor, să știți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
termenii teoriei virtuții, persoana ideală se va asemăna cu Hristos, dezvoltând roadele Duhului Sfânt, și anume: dragostea, bucuria, pacea, răbdarea, bunătatea, credincioșia, blândețea și cumpătarea. Opusul acestora sunt denumite de Scriptură ca fiind roadele firii păcătoase, și anume: adulterul, promiscuitatea, idolatria, vrăjitoria, certurile, dezbinările, crima, consumul de alcool și necumpătarea (Galateni 5, 16-24). Etica creștină nu este un scop în sine, ci are un scop relațional veșnic în împlinirea tuturor aspirațiilor umane în paradis, în comuniunea sfinților cu Dumnezeu și unii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
files 6.html. Accesat: 26 februarie 2011. 274 Cf. lui Maimonide Ierusalimul că templu, care ocupă un loc central în comandamentele divine, ajunge a fi ultima finalitate pe pamant pentru religia evreilor. Universul teocratic maimonidian aduce în prim plan disticția dintre idolatrie și religia autentică; cf. acestuia adjectivul sfânt aparține doar divinității, legile fiind cele care sanctifica, iar spațiul geografic al Israelului fiind unul neutru, a aplica adjectivul sfânt în acest context istoric înseamnă idolatrie. Critică maimoidiană a învestirii cu sacralitate a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
maimonidian aduce în prim plan disticția dintre idolatrie și religia autentică; cf. acestuia adjectivul sfânt aparține doar divinității, legile fiind cele care sanctifica, iar spațiul geografic al Israelului fiind unul neutru, a aplica adjectivul sfânt în acest context istoric înseamnă idolatrie. Critică maimoidiană a învestirii cu sacralitate a unui spațiu neutru ar fi putut duce, chiar și astăzi, la o liniștire a conflictului geopolitic și la un primat al valențelor religioase ale vietii iudaice. Modelul maimonidian ce adera la ideea tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de-a lungul timpului, am identificat-o cu o sexualitate negată sau înăbușită. Pentru cei din vechime, termenul virginitas, întrucât deja în Apocalipsă cei feciorelnici îl urmează pe Miel oriunde merge, se referă la cei care s-au abținut de la idolatrie. În vechile culte idolatrice, de obicei, aflăm culte orgiastice, în care elementul sexual se dezlănțuie până-ntr-atât că ajunge să nege orice limită. Pentru vizionarul din Patmos, așa-numiții parthenoi, feciorelnicii, sunt cei care nu s-au amestecat cu
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
În vechile culte idolatrice, de obicei, aflăm culte orgiastice, în care elementul sexual se dezlănțuie până-ntr-atât că ajunge să nege orice limită. Pentru vizionarul din Patmos, așa-numiții parthenoi, feciorelnicii, sunt cei care nu s-au amestecat cu idolatria. Idolatria, de obicei, se etalează în straie carnavalești și întotdeauna se identifică cu un exces de vitalitate desfrânată: sărbători, banchete, orgii. Așa-numiții parthenoi sunt persoane care nu urmează acest model de viață excitată și excitantă, ci se lipsesc de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
vechile culte idolatrice, de obicei, aflăm culte orgiastice, în care elementul sexual se dezlănțuie până-ntr-atât că ajunge să nege orice limită. Pentru vizionarul din Patmos, așa-numiții parthenoi, feciorelnicii, sunt cei care nu s-au amestecat cu idolatria. Idolatria, de obicei, se etalează în straie carnavalești și întotdeauna se identifică cu un exces de vitalitate desfrânată: sărbători, banchete, orgii. Așa-numiții parthenoi sunt persoane care nu urmează acest model de viață excitată și excitantă, ci se lipsesc de un
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
care - dacă este primită și onorată - ne permite să trăim într-un mod diferit. În acest fel am putea fi profeții unor modalități diferite de a locui în lume și de a gusta bucuria vieții în plinătate, fără a ceda idolatriei excesului, care este o negare a limitei, o negare a propriei creaturalități, a dăruirii și a solidarității cu toți oamenii. Pornind de la această considerație, trebuie să conștientizăm, cu simplitate și onestitate, că mulți dintre cei care au îmbrățișat viața consacrată
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
ca, înainte de a muri, să dau foc la butoaiele cu pulbere din pivnițele Institutului. Nebunia finală, ce refugiu superior în fața senilității ce amenință oficiile! Și misterul lui Iisus pentru Nietzsche: faptul că o anume negație valorează mai mult decît anumite idolatrii! Că unele refuzuri sunt semne ale unei iubiri mai adînci decît adeziunile filistinilor avari și prefăcuți. Fără să vreau, le raportez pe toate la Hristos. Zarurile aruncate au fost descifrate ...Sau cel puțin așa suține tînărul și neliniștitul filosof parizian
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de împrumut e că nu ai dreptul să faci prea multe greșeli. Or, doar căutînd incorectitudinea fără a abuza de ea, atingînd în fiecare clipă solecismul, poți da o aparență de viață scriiturii. (NN) Cioran nu cade însă în păcatul idolatriei stilului și știe că, în fond, realitatea nu e mai puțin găunoasă atunci cînd figurația ei verbală este strălucită și ambiguă. Pe de altă parte, acesta poate fi un răspuns, un pansament eficace la o suferință ontologică constitutivă, în plan
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și Alfredo de Bosis. 1926 Debutează, ca poet, în Universul literar, aflat sub direcția lui Perpessicius. Primele versuri (10 dec. 1926) interpretează o secvență din Divina Comedie: Nova mihi apparuit Beatrix. Mai publică: Vedenii, Ceasornicul. În Sburătorul îi apar poezii (Idolatrie, Inviolabila aeternitas) în stilul solemn al lui Ion Barbu. Publică, de asemenea, versuri în Sinteza (Metamorfoze, Apariție), Viața literară (Preistorie, Grădini) etc. 1926 - 1927 Profesor de italiană și franceză la liceul "Șincai". Cu o singură întrerupere, în 1928, figurează aici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe cel mai slab, apoi setea de avere, pe care nimeni nu o poate lua cu sine, ci trebuie să o lase”, constată episcopul Romei. Și încă o corupție care s-a înrădăcinat prin intermediul „unei economii a excluderii”, o „nouă idolatrie a banului”, și a „unei averi care guvernează în loc să slujească, o „inechitate care generează violență”. E necesar deci, ca mai înainte de a intra în gândirea lui Bergoglio, să încercăm și noi să luăm cunoștință cel puțin despre „figurile” principale ale
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
când o astfel de dominare nouă a reclamat imediat o totală autonomie, trecută sub tristul cuvânt de ordine cunoscut ca deregulation. În scurt timp, după cum a scris juristul Guido Rossi, liberalizarea și dereglementarea au devenit obiectul unei proprii și adevărate idolatrii. Dar, ceea ce rezultă astăzi este prăbușirea unui capitalism, privat de baza sa istorică și normativă, redus la lăcomia oarbă a banului. Este vorba despre o aurea sacra fames, cu atât mai distructivă cu cât e mai mult abandonată sieși, separată
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
care îl face pe om să înțeleagă că nu este autosuficient, ci are nevoie de alții și de inima incoruptibilă a lui Dumnezeu, mereu gata să ierte. Aici este vorba de transcendență, ca ceva ce se opune autosuficienței și egocentrismului, idolatriei de sine însuși sau a ceea ce azi numim narcisism. Deci pentru acest prim motiv, corupția nu poate fi iertată, „în mod simplu pentru faptul că la rădăcina oricărei atitudini corupte există o indiferență față de transcendență: în fața lui Dumnezeu care nu
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
a creatorului inteligența"; 3. "imaginea fizică angelică"; 4. "universalitatea și proteismul preocupărilor", în acord cu idealul renascentist al lui uomo universale; 5. fascinația pentru ocultism și ezoterism, adică pentru "construcțiile universale totalizante"; 6. lipsa de succes în timpul vieții, compensată de idolatria postumă; și, în fine, 7. "o iubire extraordinară leagă pe tânărul geniu de o femeie ce se transformă într-o componentă activă a mitologizării acestuia". Aproape toate "datele" acestea se regăsesc, nu-i greu de sesizat, și în portretul lovinescian
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a lui Queequeg, conul acesta e, de fapt și el un idol, mai bine zis a fost cîndva. E unul ca acela găsit în dumbrăvile tainice ale reginei Maaca din Iudeea, al cărei fiu, regele Asa, a detronat-o pentru idolatrie, sfărîmînd și idolul eu pricina în lunca Chedronului îvezi sumbra descriere a acestei întîmplări în capitolul al cincisprezecelea din Cartea întîia a regilor). Iată-l pe marinarul care sosește acum, însoțit de alți doi matrozi: acest „tocător“, cum i se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
exigențelor continuității, poate stârni elanuri creatoare în calitatea ei de model și reper. Vrem să spunem altfel că pentru a ține cumpăna dreaptă nicio generație nu trebuie să creadă că lumea se sfârșește cu ea sau că începe cu ea. Idolatria față de trecut ca o prosternare în fața lui domolește elanul creator și înnoitor, precum și anularea sau discreditarea trecutului lasă în urmă un pământ pârjolit din care nu se știe ce iarbă, bună sau rea, va mai crește... Opțiunile sale dramaturgice care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
invizibile (divinitatea) și "realitatea" creștină, vie și corporală, a ființelor politice și a celor obișnuite. Oikonomia revela relația dintre ceea ce am putea numi imaginarul teologic și existență, precum și destinul adevărului Întrupării, atunci când trebuia să fie eficace, împotriva oricărei forme de idolatrie, mai ales în creștinismul primar. Mai mult, noțiunea a contribuit la joncțiunea dintre manifestarea istorică și imanentă a modelului divin (etern și transcendent), exprimată prin categoria temporalității, cu filosofia trinitară și cu christologia; totodată, a oikonomiei discursului religios, ca text
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Tebe și Metimnia, nu sunt demni de numele de om, pentru că sunt falși. Sub pretextul muzicii, și-au bătut joc de viața umană ... Slăvind moartea violentă în riturile lor religioase și ducând la adorarea legendelor dureroase, ei au îndemnat la idolatrie ... Prin cântecele și magiile lor, i-au ținut prizonieri în cea mai josnică sclavie pe cei care, ca cetățeni ai cerului, ar fi putut să intre în posesia adevăratei libertăți. Cât de diferit este menestrelul meu; el a venit să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
patristice, există multe recomandări. Astfel, eleganța, modestia, sobrietatea și naturalețea trebuie să fie câteva din calitățile muzicii. Folosirea instrumentelor muzicale este contrară austerității creștine, deoarece amintesc de banchetele, teatrele, templele păgâne și de toată acea lume legată de cultul păgân (idolatria) sau de spectacolele și distracțiile imorale. „De aceea, este interzis în biserică acompaniamentul instrumentelor și al altor lucruri cu un caracter pueril”, spune Diodor din Tarsia. Instrumentele în cadrul liturgiei nu sunt indicate, pentru că ele dispun sufletul mai mult spre plăcere
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
noetică și formularea ei conceptuală, faptul că cea din urmă nu este decît figură orientativă spre adevărul eliberator perceput de cea dintîi. Or, faptul de a rămîne, în materie de credință, de cunoaștere spirituală, la treapta conceptului riscă să producă idolatrie, spune abrupt Grigore de Nyssa 1, să pună un Absolut limitat de însăși formularea lui. De la Sfîntul Pavel la Grigore de Nyssa și la întreaga teologie negativă sau apofatică a Orientului și a Occidentului creștin, formularea divinului e solicitată pînă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
locului. Pot ajunge stîlp de sare, precum femeia lui Lot, sau, mai hazliu, se pot vedea încununați cu pene și preschimbați în păsări, precum acei filozofi încrezători doar în certitudinile cerului sensibil din finalul lui Timaios. Același păcat intelectual al idolatriei e denunțat de Cusanus 1, care face din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale divinului de monoteiști. Cei din urmă sînt înțelepții fie ei creștini, evrei sau romani care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
schimb, Ier 27,9 îi pune la un loc pe profeți, ghicitori, visători, magi și vrăjitori ca specialiști care proclamă oracolele divine. În ciuda acestui fapt, Biblia critică, deseori, foarte polemic divinația comparând practicile divinatorii cu cele mai necuviincioase forme de idolatrie păgână (Dt 18,9-11; 2Rg 17,17). Nu e însă niciun dubiu că această aspră polemică, tipică scrierilor deuteronomiste, trădează chiar practica efectivă a divinației în vechile regate ale lui Iuda și Israel. Mai multe pasaje biblice, în ciuda faptului că
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Berlin, prima de după război, arată că această liniște pare a se confirma fiindcă, după Armand Berard, "primirea populației a fost marcată de o curiozitate curtenitoare și chiar simpatizatoare".361 Însăși Biserica catolică se implică. În 1936, papa Pius XI condamnă idolatria națiunii, așa cum o profesa l'Action française. În 1931 și 1937, în broșurile sale Non abbiamo bisogno și Mit brennender Sorge, el respinge frenezia naționalistă a noilor regimuri totalitare, italian și german. Din nefericire, încă de la începutul anilor 1930 devine
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
interes personal. Intelectualii moderni în religiozitatea Ideilor și a Spuselor lor devin Funcții Dogmatice pentru un sistem dogmatiza(n)t social-politic. Astfel vom înțelege simboluri politice precum Stalin (cei care nu sunt cu mine nu există!) și Hitler (obediența și idolatria, absolutizate social-politic, anihilarea "ereticilor"!). La finalul carierei și al vieții acestor simboluri, ei simt nevoia de "un dumnezeu" (adică o Autoritate Supremă, care să le confere un climat de securitate mentală în fața diverselor "amenințări", așa cum Hitler a jucat acest rol
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]