623 matches
-
are puteri magice, oraculare: "este o pasăre măiastră, a cărei cântare întrece toate muzicile pământești și care are darul de-a ghici trecutul și viitorul și de-a citi în inimile oamenilor; ea se află în palatul zânelor din împărăția Ielelor, spre soare-răsare."332 2. ȘARPELE a. Imaginea a-temporală și a-spațială În cultura universală, Omul și Șarpele au fost considerați opuși unul altuia, complementari, dar și rivali, în același timp. "O linie vie", "o abstracție întrupată", Șarpele poate reprezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pierderea cunoștinței, stare de nervozitate excesivă etc. Tratamente Ceai de talpa gâștii sau de muma pădurii, plămădite În vin alb natural sau În rachiu de drojdie. Ceaiuri și pansamente pe cap cu sâlnic (plantă cunoscută și sub numele de coada ielelor, nejemniță, pelangoasă, rărunchioasă), cu zburătoare sau pufuliță, cu unghia găii (coroniște). Cu aceste "buruieni de leac" se fac și băi cu fierturi concentrate. Copiilor bolnavi de epilepsie sau de nervi li se mai fac băi pe cap cu fierturi din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iubirii este esențial și deviază cursul normal al acțiunii. Ceea ce urma să fie o aventură a unor italieni căutători de comori se metamorfozează într-o revelație a frumuseții femeilor de la noi, sfârșită tragic. Iar cântecul și dansurile (hora) prințeselor autohtone (iele) sunt de sorginte folclorică, dar în coloratură romantică, pe alocuri expresionistă. S. urmărește să creeze altceva, chiar dacă pornește de la modele clasice: un Oedip altfel, care nu se confundă cu cel mitologic (Oedip salvat, 1947), o replică feminină a lui Don
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În vas de nouă frați sânge-adună”. Peaza bună reînvie credința magică în „iarba fiarelor”, aducătoarea de comori. Reușită este, în Ielele, atmosfera de noapte valpurgică și răsfrângerea ei onomatopeică. Deși în limite modeste, se inaugurează aici poezia de specific etnic și sugestie folclorică. Cu ironie, se folosesc motivele fantastice și în satiră, când poetul imaginează că „ascunsa știință” a ielelor și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
în Ielele, atmosfera de noapte valpurgică și răsfrângerea ei onomatopeică. Deși în limite modeste, se inaugurează aici poezia de specific etnic și sugestie folclorică. Cu ironie, se folosesc motivele fantastice și în satiră, când poetul imaginează că „ascunsa știință” a ielelor și-a pus pecetea pe răul care a acaparat țara și pe literații ei: „Mulți limbi-n loc a-i da folos,/ Dau șchioapă Românie”. Figură emblematică a vieții culturale din epocă, la ale cărei principale evenimente a avut o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
O raz-a lunei se arătase, Cea cât o mince stârcită mică O bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la față din ochi sclipește, Nu se aude ce mormăiește. În Ielele substanța e burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o mince stârcită mică O bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la față din ochi sclipește, Nu se aude ce mormăiește. În Ielele substanța e burlescul satanic, descrierea breugheliană a ielelor într-o scenă de sabat: Una e chioară Gheboasă, mică; C-un ochi de cioară, Cea mai snovoasă Alta spetită, E ofticoasă; Mult obosită; Și cea mai bună Alta gușată E cea nebună; Tot ceartă cată; Toate pizmașe, Alta bârfește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piatră, Cîntă-n fluier un păstor. Basmele sunt propriu-zis niște balade în felul Bürger și Uhland, cu acțiunea într-un ev cețos sau fabulos, în genul cavaleresc, conținând un amestec de macabru, fantastic și supranatural, cântând geniile nopții, strigoii, silfii (aici ielele), tot ce se mistuie după ora douăspre-zece. Un om suie locuri abrupte, înconjurat de hore de iele, în niște peisagii zugrăvite cu remarcabil simț al sălbăticiei și al zonelor alpine pierdute în cețuri: Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire, Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vizionaristă, hrănită cu sublimități. A treia este muza omului „buclucaș”, cum l-a numit Iorga, muză „mult pestriță și fîșneață”, născocitoare de expresii pitorești, sarcastică, dezlănțuită asupra obiectului: „Îngălato, Dezmățato, Uscățivo, Costelivo, Exclusivo”, căzînd, uneori, În savoarea vulgarității: „Se cățălesc ielele; Ielele, șoimanele, FÎțîie crăcanele, Fleici azvîrle țîțele, Miorlăie ca mîțele, Danță hora boalelor În mocirla balelor... Zmeii Își bat coadele Și-și scutură noadele...” Hrăpirea antrenează, la acest nivel, o imaginație materială mai puternică, Îndepărtînd din poem imaginea sublimului. Elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
hrănită cu sublimități. A treia este muza omului „buclucaș”, cum l-a numit Iorga, muză „mult pestriță și fîșneață”, născocitoare de expresii pitorești, sarcastică, dezlănțuită asupra obiectului: „Îngălato, Dezmățato, Uscățivo, Costelivo, Exclusivo”, căzînd, uneori, În savoarea vulgarității: „Se cățălesc ielele; Ielele, șoimanele, FÎțîie crăcanele, Fleici azvîrle țîțele, Miorlăie ca mîțele, Danță hora boalelor În mocirla balelor... Zmeii Își bat coadele Și-și scutură noadele...” Hrăpirea antrenează, la acest nivel, o imaginație materială mai puternică, Îndepărtînd din poem imaginea sublimului. Elementele din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
semnul babei, și defăimează pe tiranul Mihnea. Naiba Însuși, cu cap de taur, gheară de strigoi și coadă de balaur, geme cu turbare și participă la acțiunea de pedepsire a tiranului. În alte poeme, morții țin discursuri, corbii croncănesc, albele iele joacă pe morminte. Fratele cel mic, Îndepărtat de tron prin otrăvire, participă la orgiile turbate ale domnitorului. Dochia iese noaptea din mormînt și cere iubitului, viu, un dulce jurămînt de credință... Unele balade trec mai departe de această figurație neagră
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a lucrării este aceea că poporul român are un panteon constituit din ființe mitice al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
se c? iasc? din plin pentru aceasta. Viena speră c? se va declan? a doar un conflict s�rbo-austro-ungar, ceea ce nu avea s? se �nt�mple. Balcanii erau consideră? i drept o zon? vital? , astfel c? Statul Major a preluat fr�iele de la diplomă? i, iar dup? ce s? au tras primele focuri de arm? , toate Puterile au fost atrase de conflagra? ie �n mare parte �mpotriva voin? ei lor. Dar toat? lumea conta pe un r? zboi scurt ? i glorios �n stilul �? arvei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bolilor psihice este deseori legată de strigoi. Există relativ numeroase credințe privind aceste spirite. Primul om redat în folclor "cu trupul de lut, / cu sângele de rouă, / cu cumpătul de iuțime îngerească, / cu sufletul din vânt" poate fi victimă a ielelor. "Zburătorul", altă făptură imaginară, lasă "pete vineții" pe trupurile femeilor și văduvelor tinere, precum și o melancolie tip "mal d'amour". Mulți bolnavi psihici, mai ales cei cu stări așa-zise "pasionale", erau considerați ca victime ale unor astfel de acțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
românească, București, 1910. 41. Retezanu Maria, Tarpo Elena, Constantinescu C., Date privind întrebuințarea unor plante în medicina populară din raionul Fălticeni. Farmacia 4966, București. 42. Sevastos, Cântece nmoldovenești, Iași, 1883. 43. Șăineanu Lazăr, Basmele române, București, 1895. 44. Șăineanu Lazăr, Ielele, București, 1886 (cit.). 45.Topa E., Plantele medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 46. Voiculescu V., Toate leacurile la îndemână, București 1937. 47. Voronca Elena N., Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 48. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 49
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
versuri selectate din Goethe, Schiller, Bürger, Heine, Lenau, Uhland, Hölderlin, Carducci, Petöfi, Lonfgelow, incluse în Tălmăciri (1909). Frapează adaptarea suplă la diverse tonalități, poetul situându-se printre cei mai buni traducători în românește. În interpretarea baladelor Ucenicul vrăjitor și Craiul ielelor de Goethe, Blestemul bardului de Uhland, Lenore de Bürger, echivalențele sunt admirabile. Cu D. Anghel mai traduce Poezii de Ibsen, poemul dramatic Camoens de Fr. Halm, romanul Strigoiul Carpaților de Al. Dumas-tatăl și drama Gringoire a lui Théodore de Banville
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice (Dumnezeu, Maica Domnului, sfinții, pasărea „albă codalbă”, oamenii mari, boul breaz) care se luptă cu boala sau cu forțele malefice care au provocat-o - strigoi, moroi, deochiul, ielele, Muma Pădurii, Samca, omul roșu, vrăjitorii (I.A. Candrea, 1999, pp. 342-373). Dintre vindecările care solicită intervenția unor specialiști ritualici, cele mai cunoscute sunt „vindecarea prin sugerea răului” și „vindecarea prin starea de transă”. În primul caz, boala este identificată
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin activarea unor operatori mitici precum călătoria, vânătoarea, metamorfoza, somnul, spălatul, datul peste cap ș.a.m.d.; c) temele etiologice, În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau malefici (precum Maica Domnului, Dracul, Solomonarul, Meșterul Manole, Ielele, Toderii, Priculicii, Joimărița) care, folosindu-se de operatori mitico-magici precum vraja, dansul, darul magic, obiectul fermecat, sacrificiul etc., fie făuresc diverse lucruri ieșite din comun, fie le strică pe cele ce sunt, fie instituie noi relații Între oameni, oameni și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri supranaturale față de om, nu este exhaustivă (nu face apel la figurile invocate În alte genuri folclorice) și nici unitară (ultima
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor, ceasornicul casei, mătrăguna, iarba fiarelor), coregrafia magică (călușarii, jocul fetelor de la Căpâlna), geografia mitică (Tărâmul Celălalat, Apa Sâmbetii, Valea Plângerii, Mănăstirea Calu-Gastru) și sărbători, ritualuri, ceremonii culturale (Hodăițele, Armindeni, Caloianul, colindele, Ziorile, Brezaia). Este evident, pentru orice persoană familiarizată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în casă fără rost, de colo colo. Încerc să răsfoiesc o carte, dar rândurile îmi joacă pe dinaintea ochilor, fără să le percep miezul. Fereastra, ochiul dumnezeirii, mă atrage ca un magnet, iarăși și iarăși... Vreau să sparg acest „joc al ielelor”, și hotărăsc să pornesc afară, aiurea, prin nămeți, să simt „gustul” frigidei Doamne a zăpezii! Fulgii dansează grațios, feeric, din hăurile neantului până pe huma pâsloasă, asemenea vestalelor lui Apollo... Întorc capul spre cerul plumburiu și câțiva fulgi ștrengari mi se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din François Coppée, Jules Lemaître, Jean-François Regnard, Armând Silvestre și Eugène Morand, Georges Feydeau și Maurice Desvallières, M-me Émile de Girardin, Eugène Scribe ș.a. În proza, A. a tradus un volum de povești și legende al lui Washington Irving. SCRIERI: Ielele, București, 1892; Foc de paie, București, 1896; Fiica lui Radu cel Frumos, București, 1905; Marieta și alte nuvele, București [1912]. Traduceri: P.-J. Bărbier, Vinceneta, București, 1888; Sofocle, Oedip Rege, București, [1894] (în colaborare); Racine, Împricinații, București, 1901; Euripide, Medeea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285469_a_286798]
-
În mîini, Încercînd să gîndesc. Trebuie să fac cumva să dau de Luke. Nu are cum să vrea să facă asta. Știu că, În adîncul sufletului lui, nu-și dorește asta. Mă simt ca și cum ar fi fost ademenit de niște iele rele și tot ce trebuie eu să fac e să desfac cumva vraja. Dar cum? Ce să fac? Dacă-l sun, o să mă trimită scurt la plimbare și-o să-mi promită că mă sună mai tîrziu, lucru care n-o să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Scorpia, Muma-pădurii, Ciută-nevăzută, Vâjbaba, Jumătate-de-om, Bătrânul din pădure, Moșul-orb, Barbă-Cot și, uneori uriași, opresc expansiunea teritorială a omului. Zâna este antiteza zmeoaicei/bătrână, simbolizează tinerețea splendidă și incoruptibilă, ademenitoarea tinerilor, cu ajutorul dansului mâinilor, o frângere existențială ori sacrificiu de sine. Ielele „pe cine prind, îi iau puterea din mâini și din picioare, îi îmbolnăvesc de boli grele. Sunt vânturi care ridică fânul și frunzele către cer”... - tipuri de gesturi: Gesturile căpăta valențe de simbol, întocmai ca și semnele grafice sau picturale
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Zeități grecești / 50 Aphrodita• Pasiphae • Peisinoe și Parthenope • Charites / Grațiile: Aglaia, Euphrosyne, Thalia Zeități romane / 56 Anna Furrina / Anna Perenna • Flora • Acca Larentia • Venus • Cotytto Zeități americane precolumbiene / 59 Ixchel • Tlazolcotl • Aclla Cuna / Fecioarele soarelui Zeități traco-getice / 59 Cotytto • Bendis • Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele • Știma Apei • Samca Zeități japoneze / 62 Ama no Uzume • Amaterasu • Inari Zeități scandinave / 63 Frigg și alaiul ei: Fulla, Gnaa, Hlynn, Sjöfn, Var, Löfn, • Syn • Freya • Natt Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică / 65 Curtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]