758 matches
-
praf degresat denaturat Teste suplimentare celor menționate la pct. A. 1. Dacă laptele praf este denaturat folosind formula A: Determinarea: (a) conținutului de masă ierboasă sau de făină de lucernă; (b) conținutul de amidon. Măsurători ale dimensiunilor particulelor de masă ierboasă sau de făină de lucernă. 2. Dacă laptele praf este denaturat folosind formula B: Determinarea: (a) conținutului de masă ierboasă sau de făină de lucernă; (b) conținutului de amidon; (c) conținutului de făină de pește. Măsurarea dimensiunilor particulelor de: (a
jrc4399as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89564_a_90351]
-
a) conținutului de masă ierboasă sau de făină de lucernă; (b) conținutul de amidon. Măsurători ale dimensiunilor particulelor de masă ierboasă sau de făină de lucernă. 2. Dacă laptele praf este denaturat folosind formula B: Determinarea: (a) conținutului de masă ierboasă sau de făină de lucernă; (b) conținutului de amidon; (c) conținutului de făină de pește. Măsurarea dimensiunilor particulelor de: (a) masă ierboasă sau făină de lucernă; (b) făină de pește. Mirosul poate fi testat adăugând o pudră inertă înainte de denaturare
jrc4399as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89564_a_90351]
-
de făină de lucernă. 2. Dacă laptele praf este denaturat folosind formula B: Determinarea: (a) conținutului de masă ierboasă sau de făină de lucernă; (b) conținutului de amidon; (c) conținutului de făină de pește. Măsurarea dimensiunilor particulelor de: (a) masă ierboasă sau făină de lucernă; (b) făină de pește. Mirosul poate fi testat adăugând o pudră inertă înainte de denaturare (diluție 1:20) sau după denaturare (diluție 1:2). Un miros caracteristic, puternic, trebuie să mai fie încă detectabil. D. Furaje combinate
jrc4399as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89564_a_90351]
-
testat adăugând o pudră inertă înainte de denaturare (diluție 1:20) sau după denaturare (diluție 1:2). Un miros caracteristic, puternic, trebuie să mai fie încă detectabil. D. Furaje combinate Determinarea: (a) conținutului de lapte praf degresat; (b) conținutului de masă ierboasă sau de făină de lucernă; (c) conținutului în grăsimi. Detectarea amidonului. Măsurarea dimensiunilor particulelor de masă ierboasă sau de făină de lucernă (verificate înainte de incorporare). ANEXA II A. Informații care trebuie să fie indicate pe ambalajul amestecurilor - Mezcla destinada a
jrc4399as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89564_a_90351]
-
miros caracteristic, puternic, trebuie să mai fie încă detectabil. D. Furaje combinate Determinarea: (a) conținutului de lapte praf degresat; (b) conținutului de masă ierboasă sau de făină de lucernă; (c) conținutului în grăsimi. Detectarea amidonului. Măsurarea dimensiunilor particulelor de masă ierboasă sau de făină de lucernă (verificate înainte de incorporare). ANEXA II A. Informații care trebuie să fie indicate pe ambalajul amestecurilor - Mezcla destinada a la fabricación de piensos compuestos - Reglamento (CE) no 2799/1999 - Blanding bestemt til fremstilling af foderblandinger - Forordning
jrc4399as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89564_a_90351]
-
pseudo-stepă 5310 Tufișuri de Laurus nobilis 5320 Formațiuni pitice de Euphorbia în apropierea stâncilor 5330 Tufișuri termo-mediteraneene și pre-deșertice 54. Phrygana 5410 Phrygana vest-mediteraneene de faleză superioară (Astragalo-Plantaginetum subulatae) 5420 Phrygana Sarcopoterium spinosum 5430 Phrygana endemice cu Euphorbieto-Verbascion 6. FORMAȚIUNI IERBOASE NATURALE ȘI SEMINATURALE 61. Pajiști naturale 6110 *Pajiști de stâncărie calcaroase și bazifile cu Alysso-Sedion albi 6120 *Pajiști xerofile calcaroase 6130 Pajiști calaminariene cu Violetalia calaminariae 6140 Pajiști silicioase din Pirinei cu Festuca eskia 6150 Ierburi alpine și boreale silicioase
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
doar insulară, ocupând 1% din întreaga suprafață a sitului. Cu toate că în perimetrul sitului au fost înregistrate insule de tufărișuri, considerăm că ele nu aparțin tipului de habitat ponto-sarmatic tipic deoarece nu a fost identificată specia caracteristică Caragana frutex, nici speciile ierboase atașate acestui tip de habitat. Tufărișurile identificate în sit aparțin mai degrabă tipului de habitat ponto-panonic de porumbar - Prunus spinosa și păducel - Crataegus monogyna, suprapus peste asociația vegetală Prunos pinosae-Crataegetum. Acest tip se încadrează în cele mai răspândite tufărișuri din
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
se regăsesc și în afara sitului, mărginind câmpurile agricole. Ele se prezintă ca zone compacte de arbuști, cu înălțimi de 15-20 m, reprezentând stratul superior. Există, de asemenea, exemplare arbustive de răsură, păr pădureț, mur, precum și un strat scund al speciilor ierboase, infiltrate din pajiștile învecinate. Rolul lor ecologic este important, deoarece constituie bariere și filtre pentru speciile ruderale și segetale, contribuind la conservarea biodiversității fânețelor și oferind culoare de migrație pentru fauna căreia culturile îi fragmentează arealul. Vegetația praticolă este bine
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
al ariei naturale protejate; - monitorizare. 3.2.1. Conservarea biodiversității Biodiversitatea reprezintă principalul patrimoniu natural al sitului Natura 2000, precum și motivul declarării ariei protejate. Proprietarii și deținătorii de terenuri au obligația de a nu arde miriștile, stuful, tufărișurile sau vegetația ierboasă, fără informarea în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență conform art. 96 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare. Restrângerea arealului formațiunilor ponto-sarmatice, tufărișurilor și stepelor, a
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
studiul vegetației României, I, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1-8; - Dobrescu C., Vițalariu G., 1987, Contribuții fitocenologice din Moldova, Analele Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Serie nouă, Secția II, Biologie, Iași, 33:25- 28; - Oprea I. V., Oprea V, 2000, Grupări fitosociologice ierboase din câmpii și dealuri, Editura Mirton, Timișoara; - Popescu A., Sanda V., 1992, Structura pajiștilor xeroterme ale clasei Festuco- Brometea, din România, Contribuții Botanice, Cluj-Napoca, 1991-1992:37-47; - Popovici D., Chifu T., Ciubotariu C., Mititelul D., Lupașcu G., Davidescu G., Pascal P.
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
medie anuală de 976 mm. Vânturile nu prezintă caracteristici deosebite. Datorită imobilizării maselor de aer în depresiune, se înregistrează perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influeteaza negativ starea de poluare a orașului. Vegetația cuprinde o gamă variată de specii ierboase și arborescente, în funcție de varietatea terenului, a solului și a climei. Pădurile ocupă 80% din suprafața localității. Depresiunea Baia Mare face parte din arsenalul pădurilor de foiase (fag, carpen, stejar) - astăzi în mare parte defrișate și înlocuite de culturi agricole și pajiști
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă (Myriophyllum spicatum) și, mai rar, nuferi albi (Nymphaea alba) și galbeni (Nuphar laleum). În luncă mai cresc și alte specii ierboase ca: feriga de baltă, volbura de baltă, piciorul cocoșului, izma de baltă, țelina sălbatică, etc. În apă puțin adâncă de la marginea lacurilor și bălților se întâlnește o specie de algă, numită mătasea broaștei (Spirogyra). În municipiul Călărași există parc, cu
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
între 21 °C la Tecuci și 21,3 °C la Galați. În condițiile de climă menționate, pe un strat alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafață, ca și din nisip pe valea Bârladului, s-a instalat o vegetație ierboasă tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se practică agricultura. Vegetația reprezintă rezultatul interacțiunii ariilor de influență este europeană, atlantică, sudică, al elementelor eudemice si al activității antropice. În ansamblu, vegetația de silvostepă se întâlnește în
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
la est cu Fizeșu Gherlii, Bonț și Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1 km lateral de drumul european E85
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de 1.237 mm a fost înregistrat în anul 1955. Vegetația se caracterizează prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din molid, brad, pin, zâmbru, lariță
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
altitudinea este de circa 135 m, în zona luncii de 145 m ( la stadion ), în zona centrală de circa 160 m, pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă 308 m. Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
Din aceeași cauză, cele mai întâlnite plante sunt vinerița și breiul. Pe lângă aceste plante, mai apar și ferigi ("Dryopteris filix mas"), apoi diverse plante cu flori: coltișor ("Dentaria bulbifera"), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), măcrișul-iepurelui ("Oxalis acetosella"), ciocul-berzei ("Geranium sanguineum"), etc. Vegetația ierboasă din păduri mai este reprezentată, numai primavara, prin câteva plante efemeroide (trei răi - "Hepatica nobilis"; brebenei - "Coryadilis solida"; păștița - "Anemone ramunculoide"s; horști - "Luzula pilosa", etc). Fauna este caracteristică zonei subcarpatice din apropierea orașului. Speciile de interes cinegetic sunt numeroase: căprioara
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
în amestec cu rășinoasele, fagul poate urca până la limita superioară a pădurii. Rășinoasele (molid, mai răspândit în Carpații Orientali, zadă, brad, pe alocuri și pin) se dezvoltă până la 1700 - 1800 m (ajungând în Carpații Meridionali până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
forme mai cidate ( Adam și Eva ). Versantul drept este mai bogat în vegetație ( Ogașul Fetei ). La intrarea în chei, pe versantul drept se ridică masivul Rudina Mare ( 825 m ), alcătuit din serpentine. Pe masivul de serpentine se găsește o vegetație ierboasa foarte săracă, vârfurile fiind complet golașe. Versantul stâng se continuă cu dealul Socolot ( 723 m ), cu versantul vestic abrupt mărginit de Talva Gabrotului( 992 m ) după circa 2 km, cheile își pierd aspectul caracteristic, versanții fiind acoperiți de păduri. Masivele
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna mai, împreună cu liliacul și majoritatea
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
valoare deosebită. Lunca râului este mărginita de pădure de fag, la baza versanților umbriți, la care se adaugă carpen, arin negru și mai putin, arțari, alun, corn, păducel, tei; pe partea însorită a văii domină arinul, plopii și salciile. Stratul ierbos al pădurilor de fag și carpen cuprinde specii caracteristice că: anemone nemorosa, dentaria bulbifera, arum orientale, asperula odorata, corydalis cava, stellaria nemorum, violă odorata, dar și cele două specii de tătăneasa: symphytum tuberosum și sympytum ottomanum. În biotopurile umede apar
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
și nordică. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
3 ha de culturi pomicole și terenuri agricole. Vegetația specifică a Depresiunii Baia Mare este cea a pădurii de stejar. Până relativ recent (secolul XIX) existau mai multe păduri de stejar și gorun, dar care au fost supuse defrișărilor intense. Stratul ierbos este, în schimb, foarte bogat. Din cauza restrângerii pădurilor de stejar ca urmare a defrișărilor, fauna acestui sat nu mai reprezintă o unitate tipică. Mai pot fi zărite vulpea, dihorul, iepurele de câmp, șoarecele de câmp, diferite păsări. Fauna acvatică este
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]