1,031 matches
-
diferă pentru fiecare chip evocat în parte: am vorbit deja despre pustnicul Onufrie de la schitul Cârnu, care își trecea ziua rugându-se, citind psalmi și meșterind tot felul de obiecte de folos din coajă de tei. Lui i se adaugă ieromonahul Rafail, care, trăind în completă izolare, se ocupa ziua întreagă de copierea cărților cu scrieri patristice, din această muncă de copist câștigându-și și cele necesare traiului zilnic. Alții doi, Dositei și Timothei ne sunt prezentați ca trăind retrași, undeva
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Tolstoi, cea mai fidelă păstrătoare a ideilor lui PAISIE VELICIKOVSKI și principalul difuzor al traducerilor și învățăturilor acestuia. Sfântul pelerin născut în Poltava, în 1722 (cu un veac înaintea lui Tolstoi), școlit în Kiev, înduhovnicit între isihaștii din Muntenia, devenit ieromonah, stareț și păstor de suflete la Athos, retras apoi în mănăstirile din Moldova pentru desăvârșirea operei sale uriașe de traducere din greacă în slavonă, a textelor patristice și mai cu seamă a Filocaliei, rămăsese în memoria recentă a Bisericii, ca
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
parohia Bâcu Frenciugi are la 12 ianuarie 1958 ca președinte pe preotul Constantin Popescu (atestat la 9 și 14 februarie 1958) și ca secretar pe V. I. Ungureanu . Începând cu 1 aprilie 1957 biserica din satul Bâcu era deservită de ieromonahul Modest Vintilescu, ce-l Înlocuia pe preotul Gh. Ionescu, care a slujit opt ani și urma să fie sub anchetă la 17 iunie 1957 . Ieromonahul Modest Vintilescu se plângea la 28 septembrie Episcopului de Roman pentru slujirea sa , unde era
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
V. I. Ungureanu . Începând cu 1 aprilie 1957 biserica din satul Bâcu era deservită de ieromonahul Modest Vintilescu, ce-l Înlocuia pe preotul Gh. Ionescu, care a slujit opt ani și urma să fie sub anchetă la 17 iunie 1957 . Ieromonahul Modest Vintilescu se plângea la 28 septembrie Episcopului de Roman pentru slujirea sa , unde era , procedând la predarea parohiei la 19 februarie 1958 În grija epitropului C. Ciumala . Bisericile din satele Bâcu și Frenciugi erau slujite la 9 martie 1958
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ortodoxă, fapt dovedit de declarația Mariei D. Mangalagiu din 18 ianuarie 1959 pentru părăsirea Cultului creștin după Evanghelie, sau cea a Anetei C. Gocea din 18 ianuarie 1959. În satele din jur existau comunități puternice de sectanți, astfel În 1957 ieromonahul Modest Vintilescu semnala prezența a 42 de familii de sectanți În satul Bâcu, coordonate de predicatorii Nicolae Afloroaei, Mihai Gocea și Petre Bazan, precum și a 56 de familii de sectanți În satul Cioca-Boca . La 6 ianuarie 1962 și 1 ianuarie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Răzvan Scurtu, Constantin Craiu, cântăreț bisericesc, Mihai Cojocaru, Vasile Bordeianu, Neculai Cozma . Moaște Redăm În continuare actul de donație cu nr. 59 din 6 septembrie 2013, semnat de arhimandritul Vichentie Lupu , starețul mănăstirii Rafaila din Eparhia Hușilor, județul Vaslui, și ieromonahul Luca Sauca: Remarcăm donația moaștelor Sf. Siluan Athonitul, Sfinților uciși În Sinai și Rait, Cuviosului Sofronie Athonitul, Cuviosului Trifon Românul și Sfântului Cuvios Prohor Tămăduitorul la 15 mai 2013 de către Chilia Intrarea Maicii Domnului În Biserică de la Sfântul Munte Athos
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ducatul Bucovinei, Cernăuți, Tipografia la E. Viniardz, 1854, 15 cm. Calendarul apare între anii 1841-1873 cu titlul : Calendariu pentru Bucovina la Cernăuți și Leov, imprimat de I. Ekhardt. Era întocmit de Porfirie Dimitrovici, dascăl la școala moldovenească din Chișinău și ieromonah la Mânăstirea Putna între anii 18411847, de Samoil Morariu - Andrievici (1848-1873). Între anii 18741885 titlul: Calendariu. Între anii 1888-1913 titlul: Calendariul Poporului Bucovinean. Între anii 1841 - 1859 a avut drept colaboratori, mai ales cu versuri, pe Morariu - Andrievici Silvestru. „Cocoșul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aveau mult până să scoată pui. Egumenul umblă cu picioarele desculțe; cel care ne aduce ouă, fratele, vorbește cu glas miorlăitor, furișându-se parcă, înclinându-se cu smerenie, și parcă tot e gata să râdă, parcă nu mai poate; un ieromonah care pare mare pehlivan, tânăr și frumos, ne arată mândrele odoare de argint ale vechii biserici a lui Nestor Ureche; un călugăr țăran apoi pe banca de la poartă, în liniștea amurgului, ne spune cu glas greu, amărât, despre viața lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a întors cu același glas de idioată fățărnicie și ne-a declarat că nu merge, că are treabă în târgul Neamțului. Am fost aproape gata să-i dau palme. I-am zvârlit câteva vorbe tari, l-am făcut canalie, pe când ieromonahul Moroșanu, auzind acestea, cu mare părere de bine se așeză lângă noi. Muntele îl trecem cu părintele Ionaftan de la Sihăstrie, un om simplu, nevinovat, cam sărac cu duhul, dar curat la suflet și cu niște priviri albastre de copil pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
reprodus o inscripție cu următorul cuprins: “ianuarie 7002 <1494>, Ivan Diacul, <ziua> înainte Mergătorului și Botezătorului Ioan”. Așadar, zugrăvirea bisericii s-a făcut înainte de Sfântul Ion, 1494, deci în anul 1493. Pe o altă inscripție se menționa: “a pictat Gavril Ieromonahul”, primul zugrav pe care îl cunoașteam din epoca lui Ștefan cel Mare. Reluând cercetarea grafitelor, Ion Solcanu a considerat că inscripția, care permitea fixarea zugrăvirii în 1494, nu există, iar pe celelalte inscripții le plasează în 1592. Pornind de la cuprinsul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu are nevoie ca la Pătrăuți să vină un zugrav din sudul Dunării. Deoarece din punctul de vedere al programului iconografic, frescele bisericii de la Popăuți reprezintă o îmbinare a schemelor folosite la bisericile zugrăvite înainte de 1494 cu elemente introduse de ieromonahul Gavril de la Bălinești, înseamnă că biserica a fost zugrăvită după înălțarea ei, în 1496. Simpla comparare a scenei, înfățișând Cina cea de Taină de la Voroneț cu cea de la Popăuți ne arată că, din felul în care zugravul își imagina scena
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a parcurs o etapă importantă în arta moldovenească și începea o alta, caracterizată prin înoirea elementelor artistice. Iar această activitate creatoare nu s-a desfășurat la întâmplare, ci în cadrul unei școli, unde s-a afirmat un talent ca acela al ieromonahului Gavril și al altor zugravi al căror nume nu îl cunoaștem. Multiplicarea registrelor pictate la Milișăuți, la Sfântul Ilie și la Bălinești nu s-a datorat unor influențe străine, ci a creșterii în înălțime a bisericilor, după cum a fost de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așa cum acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop este capodopera de neegalat a broderiei românești medievale. Tetraevanghelul se păstrează astăzi la Putna. În inscripția de pe manuscris ne arată că domnul „a dat de <s->a scris acest Tetraevanghel cu mâna ieromonahului Nicodim și l-a dăruit mânăstirii care <este> la Humor, întru pomană, pentru sufletul său și pentru părinții săi și copiii lui”, egumen fiind Ghenandie, în anul 1473. Tot din inițiativa domnului cartea a fost ferecată, în argint, în anul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Azi, 21 octombrie 1916, subsemnatul delegat al Marelui Cartier al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, autorizat a transporta Tezaurele Mănăstirilor, sosind în acest scop la Sf. Mănăstire Bistrița, județul Vâlcea, de față fiind C.S. părintele ieromonah Eustațiu Andreescu, starețul Mănăstirii, am ridicat următoarele odoare: 1.Un chivot de argint, nr. inv. 3. 2.Două sfeșnice de argint 1756, nr. inv. 4. 3.Două ripide argint aurite de la Constantin Brâncoveanu, nr. inv. 6. 4.O Sf. Evanghelie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
bronz nr. inv. 157. 24.Un policandru argint cu 12 candele mici, 1795, nr. inv. 174. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în triplu exemplar unul ramânând părintelui stareț. Delegat al marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Superiorul Sf. Mânăstiri, ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu. Toate aceste obiecte au fost așezate în racla cea veche a Sfintelor Moaște și într-o ladă brașoveană. ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu PROCES-VERBAL Nr. 7 Astăzi, 21 octombrie 1916. Subsemnatul, delegat al marelui Cartier General
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unul ramânând părintelui stareț. Delegat al marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Superiorul Sf. Mânăstiri, ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu. Toate aceste obiecte au fost așezate în racla cea veche a Sfintelor Moaște și într-o ladă brașoveană. ss. Al. Tzigara-Samurcaș ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu PROCES-VERBAL Nr. 7 Astăzi, 21 octombrie 1916. Subsemnatul, delegat al marelui Cartier General al Armatei, în puterea Înaltului Ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916, prin care sânt însărcinat a ridica Tezaurele mânăstirilor, m-am transportat în acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, împuternicit prin înaltul ordin nr. 30 din 11 octombrie 1916 a transporta Tezaurele Mănăstirilor, am ridicat de la Sf. Mănăstire Arnota, județul Vâlcea, următoarele odoare ce mi-au fost predate de C. S. ieromonahul Eustațiu Andreescu, superiorul Mănăstirii: 1.Un potir argint aurit. 2.Una sfintă cruce ferecată cu argint inscripție cirilică. 3.Una linguriță de argint cu părți aurite. 4.Una cădelniță de argint cu inscripție sau cățue. 5.Un disc de argint
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
încă primite oficial de C.S. de la fostul superior Ghenadie Ionescu. Acest Proces-verbal va servi la predarea averii mânăstirii. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal, făcut în triplu exemplar. Delegat al Marelui Cartier, ss. Al Tzigara-Samurcaș Superiorul Sf. Mânăstiri Arnota ss. Ieromonahul Eustațiu Andreescu PROCES-VERBAL Nr. 9 Astăzi, 22 octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, pe baza Înaltului Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, m-am transportat la Sf Mănăstire Tismana, județul Gorj, unde prea cuviosul părinte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
operă au dispărut între timp Radu Stoenescu și Cristian Șișman, prețuiți în scris de N. Manolescu, de exemplu, sau Gabriel Stănescu, sunt în viață D. Ungureanu, M. Grămescu, Gh. Neagu sau Doina Popa, dar și Iordan Grecu, azi Părintele Ignatie, ieromonah la Mănăstirea Cernica). N-am avut nici profesori care să aprecieze ceea ce scriam. M-au influențat relativ lecturile, dar nu în bine adică și cu ele am avut reflex invers, poezia mea (să rămân numai la ea) a fost o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca ea! E pământul făgăduinței, dă tot felul de roade”. Pietro Diodato descria, și el, bogățiile acestor locuri: viile, pe suprafețe mari, pomii fructiferi (merii, perii, piersicii și nucii) și un număr mare de animale sălbatice. Vizitând Moldova în 1722, ieromonahul Silvestru stabilea granițele, apoi enumera județele țării, printre care și județul Fălciu, care „Are două târguri mai de seamă: Fălciu și Huși. În acest din urmă există și o episcopie. Se mărginește cu Bugeacul, adică cu acele ținuturi ce au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
preoților rezidenției episcopiei de Huși și următorii funcționari bisericești, care și de către răposatul episcop de asemăne au fost înscriși în liste pregătitoare în trei alegeri și anume: 1.Arhimandritul Melchisedec, rectorul Seminariei 2.Arhimandritul Isidor 3.Protosinghelul Veniamin Adrian 4.Ieromonahul Climent 5.Ieromonahul Varnava 6.Ieromonahul Nectarie și 7.Preotul Ioan Folescu”. Alte nemulțumiri legate de modul de organizare și de desfășurare a alegerilor electorale s-au manifestat în sate. Astfel, Ioan Bosie din comuna Averești, într-o scrisoare din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Huși și următorii funcționari bisericești, care și de către răposatul episcop de asemăne au fost înscriși în liste pregătitoare în trei alegeri și anume: 1.Arhimandritul Melchisedec, rectorul Seminariei 2.Arhimandritul Isidor 3.Protosinghelul Veniamin Adrian 4.Ieromonahul Climent 5.Ieromonahul Varnava 6.Ieromonahul Nectarie și 7.Preotul Ioan Folescu”. Alte nemulțumiri legate de modul de organizare și de desfășurare a alegerilor electorale s-au manifestat în sate. Astfel, Ioan Bosie din comuna Averești, într-o scrisoare din 22 august 1857
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
următorii funcționari bisericești, care și de către răposatul episcop de asemăne au fost înscriși în liste pregătitoare în trei alegeri și anume: 1.Arhimandritul Melchisedec, rectorul Seminariei 2.Arhimandritul Isidor 3.Protosinghelul Veniamin Adrian 4.Ieromonahul Climent 5.Ieromonahul Varnava 6.Ieromonahul Nectarie și 7.Preotul Ioan Folescu”. Alte nemulțumiri legate de modul de organizare și de desfășurare a alegerilor electorale s-au manifestat în sate. Astfel, Ioan Bosie din comuna Averești, într-o scrisoare din 22 august 1857, redactată în Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Teologie a Universității din București. În 1945 a obținut licența în Teologie cu calificativul Magna cum laude. Paralel, a îndeplinit diferite funcții în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor și diacon la Patriarhie. Transferat la Centrul eparhial Iași (1 martie 1945) a fost hirotonit ieromonah (25 martie 1945) și hirotesit arhimandrit, în 1946. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filologie din Iași (1945-1947). La Catedrala Mitropolitană din Iași a fost preot slujitor (1945), apoi mare eclesiarh al catedralei, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fundamentale a mitropoliei de către Veniamin Costache, în 1833, Iosif Naniescu se mută la Buzău, unde episcopul Chesarie îl va călugări și hirotonisi diacon în 1835. Elev la Seminarul din Buzău, Iosif Naniescu l-a avut profesor de muzică pe Macarie ieromonahul și a legat o strânsă prietenie cu pictorul Gh.M. Tattarescu. Iosif Naniescu și-a continuat studiile la Liceul Sf. Sava din București, între anii 18401847. Este revelator pentru formația sa spirituală faptul că a fost contemporan cu Ion Heliade Rădulescu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]