863 matches
-
Betleem ne arată cât de mult ne-a iubit Dumnezeu pe noi. Pruncul Iisus nu se naște în casa părinților Săi, ci se naște ca un pelerin, într-o călătorie, și nici măcar într-o casă de oaspeți, ci într-o iesle. Smerindu-Se pe Sine, El se coboară la noi, ca pe noi să ne ridice la cer.” „Bunico,” întrebă Petrișor, „ce înseamnă numele de Iisus?” „Acest nume înseamnă: Dumnezeu mântuiește arătând că Fiul Fecioarei Maria, Pruncul Dumnezeiesc va fi Mântuitorul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
jertfit pentru noi, pentru a ne împăca cu Dumnezeu - Tatăl. Măicuța Domnului veghea somnul Pruncului și suspina încetișor căci „n-are scutec de-nfășat, nici hăinuțe de-mbrăcat”, așa cum spune un sfânt colind. Boii care se aflau în sălaș, apropiindu-se de ieslea cu Pruncul Sfânt, au început să sufle asupra Lui, făcându-I căldură.” „Bunicuțo”, spuse Andreea suspinând, „haide să mergem și noi la Betleem, să-I ducem scutece și hăinuțe Micuțului Iisus!” „Scumpa mea”, zise bunica, „am să-ți răspund cu
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
cu uimire că în fața lor a apărut un Înger. Ei s-au înspăimântat, dar acesta le-a zis: „Bucurați-vă, că S-a născut Mântuitorul lumii! Alergați la Betleem, călăuziți de Stea și-L veți găsi în Peșteră, culcat în iesle și înfășat în scutece, iar pe îngeri cântându-I „Osana”. Închinați-vă Lui și apoi mergeți și vestiți tuturor că S-a născut Cel de veacuri așteptat!” Lăsându-și turmele de mioare, păstorii au plecat cântând din fluiere, călăuziți de
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și urcând cu flori de crin în mână, cântând cântece de Slăvire Domnului: „Căci miriadele de îngeri, Care din ceruri coborau, Cu cântece de „Osana”, Dumnezeiescul Prunc slăveau!” Ajungând la Peșteră L-au aflat pe Dumnezeiescul Copil dormind într-o iesle și zâmbind dulce prin somn. El era vegheat de Măicuța Sa și de Bătrânul Iosif, care I se închinau Lui ca unui Dumnezeu și Împărat. Măicuța Domnului îi săruta cu dragoste de mamă mânuțele și Îi șoptea cu duioșie: „O
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
mei. Și vă promit că o să repetăm împreună colindele și cântecele de Stea, ca să le știți cât mai bine. Iar acum, să mergem cu toții la culcare”, spuse ea. „Da, bunicuțo! Și noi o să visăm Peștera cu Pruncul Sfânt culcat în iesle, pe Sfânta Sa Maică, pe Bătrânul Iosif, pe cei trei păstori, Steaua minunată și o să vedem îngerii coborând din Cer cu flori de crin în mâini, cântând „Osana!” Îți mulțumim că ne-ai citit atât de frumos!” Bunica îi binecuvântă
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
plănuit să-L omoare. „Craii la drum, iar au plecat, Și Steaua ce-a reapărut, Spre Betleem i-a îndrumat, Unde-au găsit Pruncul Născut.” Nu L-au găsit într-un palat, ci în Peștera sărăcăcioasă și umedă: „Dormea în iesle Cel ce este, Al universului Stăpân, Căci, ca un rob a fost născut, În staul, pe un pat de fân!” Măicuța lui, Preacurata Fecioara Maria Îi veghea somnul și bătrânul Iosif Îl venera cu pioșenie. „Iar îngerii cu flori de
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
-L luă la sân să-L alăpteze. Dar era frig și umezeală și deși Maica Sa L-a înfășat cu șalul ei, Pruncul tremura de frig. Atunci, rudele mele, boii, s-au ridicat de la locurile lor, și apropiindu-se de ieslea în care era culcat Acesta, au început să sufle cu putere asupra Lui, făcându-l căldură. Măicuța Pruncului le-a mulțumit și i-a binecuvântat. Pruncul dormea liniștit, iar Maica Sa și bătrânul Iosif I se închinau, ca unui Dumnezeu
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
a mulțumit și i-a binecuvântat. Pruncul dormea liniștit, iar Maica Sa și bătrânul Iosif I se închinau, ca unui Dumnezeu veghindu-I somnul și privindu-L cu duioșie. Și așa, toată noaptea rudele mele nu s-au desprins de lângă iesle, suflând asupra Pruncului. Iată de ce am spus, că și noi suntem de folos, nu numai ca să tragem la jug, ci mai cu seamă am avut un rol important la Nașterea Domnului, așa, vite umile cum suntem, ” încheie Joian de povestit
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Tata avea timp, în sfârșit, să citească în voie. Nu știu de unde făcea rost de cărți, de la preoți și de la învățători probabil, dar apărea mereu cu o altă carte sub braț. Ziua, întrerupea lectura numai pentru a pune fan în iesle vacilor și unei bivolițe, pentru a râni în grajd ori pentru a tăia lemne pe care le așeza sub soba de tuci. După aceea, se instala în "bibliotecă" și citea până noaptea târziu, spre disperarea mamei care vedea gazul împuținîndu-se
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Obiceiul ăsta e bun În Germania sau În Statele Unite, dar nu În Peru.“ Țanțoșa era de acord. „Dar nu pot fi de acord cînd doamna nu spune deschis ce gîndește și, În loc de pom de Crăciun, ar putea să cumpere o iesle cu nașterea mîntuitorului, acum n-o să-mi spuneți că și astea sînt obiceiuri din Statele Unite... Fratele tău și prietenul lui Lester dorm de două ore și nu mă lasă să intru să le aranjez bagajele; mai mult ca sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tău și prietenul lui Lester dorm de două ore și nu mă lasă să intru să le aranjez bagajele; mai mult ca sigur că au lăsat totul vraiște și au Împrăștiat lucrurile prin cameră... N-o să-mi spuneți acum că ieslea cu mîntuitorul a adus-o tînărul Lester“, „Țanți, Îi explică Julius, Crăciunul e trist; nu știu de ce, dar e foarte trist. M-am gîndit la asta și probabil că e trist pentru că lipsește Cinthia. Înainte făceam pom de Crăciun. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
important și cel mai plin de consecințe rostit vreodată de o făptură umană. Apoi, Maria și soțul ei, Iosif, părăsesc Nazaretul pentru a merge la Betleem, unde Fecioara va naște pe Isus, îl va înfășa și îl va culca în ieslea animalelor (sugerând astfel nașterea într-un grajd). Dincolo de acest aspect particular, nu există o altă descriere despre locul nașterii lui Isus, și, cu atât mai puțin, a prezenței măgarului acolo. Nici Evangheliile Apocrife nu vorbesc despre măgar; nici Protoevanghelia lui
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
se mută într-un grajd (cap. XIV,1) unde sunt prezenți măgarul și boul. Aceste două „personaje” pe care le găsim în reprezentările ar-tistice ale Nașterii și ale presepiului provin, probabil, de la pro-fetul Isaia: „Boul își cunoaște proprietarul și măgarul ieslea stăpânului său; Israel, însă, nu cunoaște, poporul meu nu înțelege” (1,3). Într-adevăr, măgarul a fost gândit ca „personaj” al pre-sepiului înainte de aceste Apocrife târzii. Primele informații ajung din anul 354 d. C., când, în ziua de Crăciun, în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
gândit ca „personaj” al pre-sepiului înainte de aceste Apocrife târzii. Primele informații ajung din anul 354 d. C., când, în ziua de Crăciun, în bazilica romană Sancta Maria ad praesepe (astăzi Santa Maria Mag-giore) a fost celebrată prima liturghie cu reprezentarea ieslei cu Copilul. Apoi, în anul 550 d.C., au apărut lângă iesle prime-le imagini ale „perechii sfinte” (boul și măgarul). În anul 1223 - aceasta se știe cu siguranță -, pentru prima oară, Francisc de Assisi a voit să se țină Liturghia
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ajung din anul 354 d. C., când, în ziua de Crăciun, în bazilica romană Sancta Maria ad praesepe (astăzi Santa Maria Mag-giore) a fost celebrată prima liturghie cu reprezentarea ieslei cu Copilul. Apoi, în anul 550 d.C., au apărut lângă iesle prime-le imagini ale „perechii sfinte” (boul și măgarul). În anul 1223 - aceasta se știe cu siguranță -, pentru prima oară, Francisc de Assisi a voit să se țină Liturghia de Crăciun de la miezul nopții în grota de la Greccio înaintea unei
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
prime-le imagini ale „perechii sfinte” (boul și măgarul). În anul 1223 - aceasta se știe cu siguranță -, pentru prima oară, Francisc de Assisi a voit să se țină Liturghia de Crăciun de la miezul nopții în grota de la Greccio înaintea unei iesle, având într-o parte boul și în alta măgarul, în timp ce, în sunet de clopote, veneau păstori și țărani, prefigurând evenimentul istoric al nașterii lui Isus. 2. Preotul și măgarul de la Crăciun 1. A sta alături de Isus. Referirile simbolice la preot
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
amenințau. Au intrat lin, umili și modești. Și, atunci, în momentul cel mai întunecat al nopții, am văzut Soarele în persoană. Acea lumină și acea căldură cărora le-am dus dorul toată viața. În noaptea adâncă, în jurul copilului așezat în iesle a răsunat un cânt: „Astru din cer, copilaș divin, blândul Miel Răscumpărător!”. Într-o clipă am simțit că nu valoram mai puțin decât îngerii. Înaintea mea și înaintea lor se găsea același mister. Nu mai mică îmi era uimirea în fața
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Erau lipiile de dinainte de ultima rugăciune și umpluturile cofetarului Rumieh. Era dulcele de melasă al alunelor gratinate și tăvălite apoi în sirop și în cioburile de migdale și de fistic, care străluceau ca bucățile de oglindă. Orașul arăta ca o iesle a credințelor și a focului. Ai fi vrut să sfârșești în el, fără ca vreun om să întrebe unde ții să ajungi ori de unde vii. De la un perete la altul, pe străduțele precum niște vene, se zbăteau plase mari de păianjen
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ce căutam? O amintire? Amintirile nu mai existau. Erau amestecate cu noroi. 24 decembrie Augusta e plecată. M-a lăsat singur. E ceață, seară? Uneori se aude câte un autobuz trecând. Apoi liniște. O pâclă umedă învăluie zidurile și copacii. Ieslea e rece. Christos se naște mort. 25 decembrie Fratele Augustei a venit să-mi reproșeze că o neglijez. I-am zis: Nu e nevoie să fii mitocan. Reputația pe care o ai în privința asta îți ajunge. " 26 decembrie Azi noapte
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
fie fraternă, În care Îngerii aveau să-l viziteze pentru a-i spune ce a făcut Iisus pentru el, În care Într-o bună zi avea, poate, să ia În mîinile lui pîinea și vinul dobîndind puterea de a reface Ieslea și Drumul Crucii“. Acest citat stabilește cu adevărat că e vorba despre mine, singurul băiat din familie, așadar singurul care ar fi putut „să ia În mîinile lui“ - penru a relua stilul tatei - pîinea și vinul. Așadar, i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ce căutam? O amintire? Amintirile nu mai existau. Erau amestecate cu noroi. 24 decembrie Augusta e plecată. M-a lăsat singur. E ceață, seară? Uneori se aude câte un autobuz trecând. Apoi liniște. O pâclă umedă învăluie zidurile și copacii. Ieslea e rece. Christos se naște mort. 25 decembrie Fratele Augustei a venit să-mi reproșeze că o neglijez. I-am zis: „Nu e nevoie să fii mitocan. Reputația pe care o ai în privința asta îți ajunge”. 26 decembrie Azi noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de soartă. De-aceeași prea senină părere e și asinul bătrân, ce roade-n petice condurii găsiți prin paie și prin fân. Maria n-avu timpul pîn-acum nici măcar să-și vază pruncul de-atîta solie din atâta drum. S-apleacă peste iesle și peste lumină Maria. De dragoste-i țâșnește laptele în sâni, și-i umezește ia. [1937] * ALESUL Voinicelul de șapte ani se călește lângă cei bolovani la marginea satului. Ca-n marginea lumii și-a leatului. O șoaptă trece printre
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
semne cerești. Mă duc între ei să vestesc: Tăiați-vă mieii pe cruce În amintirea jertfei ce se va face. Ridicați-vă de lângă foc În cojoace cu flăcări de lână. Luați făclia ce-am aprins-o în steaua coborâtă deasupra ieslelor roase de boi și dați-o mai departe din mână în mână. În curând fiul omului va căuta un loc unde să-și culce capul, răzimîndu-și-l ca și voi de pietre ori de câni adormiți. În curând rănile purtate prin
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de-o pâine și de un ciocan de rachiu. A tras spre casele oltenilor, și-a humit un bordei cu mâna lui. A adus cu spinarea niște uluci și a împrejmuit locul, o palmă de bălării, și-a ridicat o iesle pentru animale. Vesel om. Nu se plângea. Dimineața înhăma iepele, scotea gardul și pleca în camionul lui, cărând sifoane pe la cârciumari, în Grivița, după pâine. Îl apuca prânzul spre șina Constanței, mânca o roșie, trăgea la umbră, se culca-pe leagănul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apropie cu pași nesiguri, scoase un bănuț din sân și i-l întinse. Isaia luă banul, îl încercă între dinți, încuviință, apoi scrise în catastif. O mângâie pe păr, privind-o cu înduioșare : — Boul cunoaște pe stăpânul său și asinul ieslea, dar nenorociții ăștia nu m-au cunoscut, ci numai tu... Gata ! strigă Calu. Io ziceam să ne veselim, da’ răspopitul ăsta e lovit cu leuca. Zi-i, ciorane ! Faraon încuviință numaidecât și plecă să caute în cabină. Calu se întoarse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]