1,395 matches
-
teologica sul senso della storia, non scorge contrapposizione tra impostazione teologica ed esperienza della libertà in ogni persona. Mi sembra immediato ravvisare in queste riflessioni l’eredità spirituale e intellettuale dell’umanesimo cristiano alle sue radici, nella migliore tradizione patristica.” Ilaria Ramelli, Archaeus tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte (Mihai Șora) 5 I. Cvadratura cercului teologico-politic: un argument 9 Instituții și modernitate 9 Eșecul teologico-politic 13 Teologia fără epistemă 16 Așchii, rumeguș și limbă de lemn 20 Gramatica Ortodoxiei: aproximări distante 25
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac, Marcel Proust, Guillaume Apollinaire, André Breton, B. Fondane, Ilarie Voronca. Călătorul își continuă notațiile impresioniste în Popas lângă Notre-Dame (1981), scriind despre Victor Brauner, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Jules Pascin, marchizul de Sade, arătându-se cunoscător al bibliografiei acestuia, într-un comentariu obiectiv, cu detașare critică. SCRIERI: Octombrie, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
și de Petrucciani, un tovarăș de drum. Quasimodo le amintea ambilor critici de manieră poeziei italiene înalte al carei reprezentant de seamă fusese, în secolul precedent, Leopardi. Mario Petrucciani a dorit să o demonstreze, identificând ascendente ale poeziei În fața statuii Ilariei din Poezii noi în Canturi. Tot el a constatat că unele imagini ermetice reiau peisaje nocturne romantice, în versuri ce reactualizează muzicalitatea ritmata și tulburătoare a celor leopardiene. Un indiciu suplimentar, oferit de unul dintre cei mai importanți exegeți ai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cură di Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1969. Salvatore Quasimodo, atti del Convegno nazionale di studi Siracusa-Modica, 26-27-28 ottobre 1973, a cură di Paolo Mario Sipala ed Ermano Scuderi, Tringale, Cătănia, 1975. Salvatore Quasimodo e gli autori classici, a cură di Ilaria Rizzini, Università degli Studi di Pavia, Pavia, 2002. Salvatore Quasimodo, la poesia nel mito e oltre, a cură di Gilberto Finzi, Laterza, Bari, 1986. The Return of Thematic Criticism, edited by Werner Sollors, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1993
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
St. Bezdechi (cu texte referitoare tot la reprezentanții culturii clasice) sau Ion Foți, dar mai ales George Baiculescu și Tudor Teodorescu- Braniște. Baiculescu discuta cu precădere autori români, de la I.A. Bassarabescu și C. Sandu-Aldea la Gh. Brăescu, Aron Cotruș, Ilarie Chendi, Gib I. Mihăescu sau la Radu Gyr, Ion Pillat, Perpessicius, Tudor Mușatescu, Emanoil Bucuța, Elenă Farago, Ioan Adam, Ionel Teodoreanu, în timp ce Const. Rîuleț publică Amintiri de la cenaclul maestrului Macedonski, iar Tudor Teodorescu-Braniște alcătuiește fișe biobibliografice amănunțite și articole docte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
fi trebuit să devină o publicație care să strângă în jurul ei scriitorii cei mai cunoscuți din Transilvania și din întreaga Românie. Aici s-a scris mult despre menirea presei literare (Enea Hodoș, Petru Corna, Septimiu Sever Secula). Colaboratorii obișnuiți sunt Ilarie Chendi (semna I. Ch.), care consacră articole unor chestiuni generale, cum ar fi întrebuințarea citatului în studiile literare, W. Rudow, care redactează notele bibliografice, rubricile „La vatră”, „Cronica săptămânii” și „Poșta redacției”, Lucian Bolcaș, autorul unor portrete satirice inspirate din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287054_a_288383]
-
se caracterizează printr-o mare putere de evocare a tot ceea ce este frumusețe a Bucegilor, iar legendele și poveștile munților se însuflețesc prin armonia stilului, eleganța limbii și firescul hazului. Fixându-l ca autor de literatură ușoară, adică „pentru tineri”, Ilarie Chendi îl aprecia pe U. ca „dibaci mânuitor al limbii române”. SCRIERI: Conferințe ținute la Societatea Geografică și la Ateneu, București, 1901; Zânele din Valea Cerbului. Povești pentru copii, București, 1904; ed. București, 1920; ed. cu desene de A. Murnu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
fruntea sus, sub steagul său. Cultura, În principiu, Își află În epocă o largă susținere. Organe de presă ca Săptămâna muncii intelectuale și artistice (1924), condusă de Camil Petrescu (având printre colaboratori pe Paul Zarifopol, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Ilarie Voronca ș.a.) propunându-și armonizarea intereselor intelectualilor În numele unui ideal de cultură și civilizație, cer sacrificii pentru cultura națională, „care, ea, are sens”. În același spirit apare, ani În șir, Societatea de mâine (1924-1945), revistă Îmbrățișând o sferă mai largă
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Barbu, Camil Petrescu, Camil Baltazar, Simion Stolnicu, Emil Isac; în final trecea în revistă excesele „experimentale”, caracterizate drept „unde seismice” în m. - ca dadaismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, cu Tristan Tzara, Ion Vinea (considerat „principalul factor al extremismului român”), B. Fundoianu, Ilarie Voronca -, pe care declară că le acceptă numai principial, drept manifestări, prin insurgență, ale tendinței de diferențiere în raport cu datul tradițional. Pentru proză, m. -„ca principiu de dizolvare” a epicului tradițional - e pus, după observația lovinesciană, în aplicare mai întâi tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
din epoca lui, însoțite de o scurtă istorie a romanului românesc până la primul război mondial. Se tipăresc, de asemenea, în cadrul rubricilor „Arhiva” și „Restituiri”, documente și fragmente din scrieri inedite provenite din fondurile documentare Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Titu Maiorescu, Ilarie Chendi (corespondență cu Octavian Goga), Emil Isac. Rețin atenția și paginile de memorialistică ale lui Vasile Netea, o autobiografie Ion Chinezu (1982), articolele ocazionate de centenarul Liviu Rebreanu (1985), un dialog epistolar Lucian Blaga - D. D. Roșca, cu o prezentare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
11; Chendi, Schițe, 39-42; Nichifor Crainic, Viața Agapiei, U, 1931, 236; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 209; Dimitrie Hogea, Din trecutul orașului Piatra Neamț, Piatra Neamț, 1936, 166; Predescu, Encicl., 481; Iosif E. Naghiu, O scriitoare, VAA, 1942, 470; Mircea Popa, Ilarie Chendi, București, 1973, 157; G. T. Kirileanu, Corespondența, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1977, 500-501. O.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287765_a_289094]
-
născut marele sculptor Constantin Brîncuși, iar la Padeș, Tudor Vladimirescu eroul de la 1821, (județul Gorj); Avrig - unde s-a născut și este Înmormîntat marele Învățat și iluminist român Gheorghe Lazăr (1779-1823); Gura RÎului - sa născut istoricul Aurel Decei (1905-1976); Rășinari - Ilarie Mitrea (1842-1904) medic și naturalist și Eugen Brote (1850-1912) economist și om politic; RÎul Sadului - Sava Popovici Săvoiu (1878-1906), pictor memorialist și Victor Iliu (1912-1968) cineast și ziarist; Sadu - s-a născut Ioan Inochentie Miku Klein (1692-1768) promotorul luptei politice
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
critica”, C. Dobrogeanu-Gherea, șeful unei „noi școli”, „magistrul” N. Iorga, a cărui epocă „de directivă” a dat „întreaga pleiadă” a vremilor lui Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu ș.a., „cu acea literatură țărănistă care îi mirosea a opincă literatului diplomat Duiliu Zamfirescu”, Ilarie Chendi, „analistul fin și desăvârșit”, G. Ibrăileanu, „o autoritate determinând un curent nou” potrivit principiilor de luptă socială ale lui C. Stere. În schimb, îi persiflează pe Mihail Dragomirescu și pe „secondantul” său E. Lovinescu, „veșnicul sburător literar” care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
ilustrată de Iosif Pervain, Mircea Zaciu, Ion Vlad ș.a. T. abordează teoretic probleme ca „tradiție și inovație”, „actualitate”, „autenticitate”, elaborează un studiu tematic despre „poezia de amor”, dar și unul aplicat despre „tehnica versului” (de la Miron Costin și Dosoftei la Ilarie Voronca), valorifică informații de istorie literară mai puțin cunoscute și concepe profiluri ale unor scriitori ca D. D. Patrașcanu, Radu Brateș, Eugen Barbu ș.a. Ulterior va alterna cărțile de critică literară cu eseurile despre artiști plastici clujeni contemporani. Dincoace și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
, Ilarie (pseudonim al lui Eduard Marcus; 31.XII.1903, Brăila - 5.IV.1946, Paris), poet, prozator și eseist. Este fiul Ceciliei (n. Brenner) și al lui Isidor Marcus, comerciant. Urmează în orașul natal școala primară și cele dintâi clase secundare la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
și de pe urma experienței lui V. Dar în chipul cel mai direct opera lui a acționat în sens stimulativ, dacă nu modelator, asupra avangardiștilor din anii ’30, unii activi și după 1944 (Virgil Teodorescu, Gellu Naum ș.a.), precum și asupra generației optzeciste. Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă funciarul nonconformism al avangardei, radicalul ei anticonvenționalism și năzuința unei anumite echilibrări a raporturilor cu tradiția marii poezii românești (de la Eminescu, elogiat încă în „Integral”, la Arghezi sau Bacovia ), dintr-o perspectivă ce se apropie adesea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
și de o conștiință „modernistă” a formei: dovadă frecventele tentative imnice și incantatorii de poet „inspirat” și „spontan”, dar și de meșteșugar (neo)baroc și manierist, fascinat de spectacolul metamorfozelor verbale, cu gust pentru performanțele de ingeniozitate combinatorie. ION POP Ilarie Voronca reprezintă o personalitate originală și complexă în cadrul primei avangarde; el, cu toate sinuozitățile manifestărilor sale, exemplifică perfect fie aspectul tipic avangardist, fie pe cel experimentalist [...]. Prin fervoarea lansării de programe și reviste, Voronca este promotorul principal al manifestărilor avangardiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
împreună cu Victor Brauner „pictopoezia”, de la „Punct”, unde inventează termenul „sintetism” și mai ales de la „Integral”, unde polemizează cu toate „ismele”, trasând direcția „integralistă” în acord cu orientarea modernistă sintetizatoare. După Urmuz, Tristan Tzara și Ion Vinea, ca factori reformatori incipienți, Ilarie Voronca schimbă în mod esențial modul de a gândi și a face poezia, schimbare definitivă ce deschide o breșă istorică în sistemul codificat al poeziei române. MARIN MINCU SCRIERI: Restriști, cu desene de Victor Brauner, București, 1923; Colomba, cu două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
997; Const. I. Emilian, Anarhismul poetic, București, 1932, 115-117, passim; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 173-182; Alexandrescu, Confesiuni, 40-42; Boz, Cartea, 243-244; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 178-179; Călinescu, Ist. lit. (1941), 782-784, Ist. lit. (1982), 866-868; Léon-Gabriel Gros, Ilarie Voronca, în Présentation des poètes contemporains, Paris, 1944; Stephan Roll, Îndrăgostitul de oameni, ORT, 1946, 8; Baltazar, Evocări, 165-170; Cioculescu, Aspecte, 244-248; Geo Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
178-179; Călinescu, Ist. lit. (1941), 782-784, Ist. lit. (1982), 866-868; Léon-Gabriel Gros, Ilarie Voronca, în Présentation des poètes contemporains, Paris, 1944; Stephan Roll, Îndrăgostitul de oameni, ORT, 1946, 8; Baltazar, Evocări, 165-170; Cioculescu, Aspecte, 244-248; Geo Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc, Ilarie Voronca, Paris, 1961; Homages à Ilarie Voronca, „Le Pont de l’Épée”, 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
1982), 866-868; Léon-Gabriel Gros, Ilarie Voronca, în Présentation des poètes contemporains, Paris, 1944; Stephan Roll, Îndrăgostitul de oameni, ORT, 1946, 8; Baltazar, Evocări, 165-170; Cioculescu, Aspecte, 244-248; Geo Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc, Ilarie Voronca, Paris, 1961; Homages à Ilarie Voronca, „Le Pont de l’Épée”, 1965, 27; Manolescu, Metamorfozele, 48-50; Ilarie Voronca, ALR, 518-531
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
1946, 8; Baltazar, Evocări, 165-170; Cioculescu, Aspecte, 244-248; Geo Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc, Ilarie Voronca, Paris, 1961; Homages à Ilarie Voronca, „Le Pont de l’Épée”, 1965, 27; Manolescu, Metamorfozele, 48-50; Ilarie Voronca, ALR, 518-531; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 172-191; Sașa Pană, Ilarie Voronca - amintiri, „Albina”, 1970, 43; Caraion, Duelul, 236-247
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Aspecte, 244-248; Geo Bogza, Despre moartea lui Ilarie Voronca, „Revista literară”, 1947, 8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc, Ilarie Voronca, Paris, 1961; Homages à Ilarie Voronca, „Le Pont de l’Épée”, 1965, 27; Manolescu, Metamorfozele, 48-50; Ilarie Voronca, ALR, 518-531; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 172-191; Sașa Pană, Ilarie Voronca - amintiri, „Albina”, 1970, 43; Caraion, Duelul, 236-247; Piru, Varia, II, 365-368; Sașa Pană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
8; Luc Decaunes, Ilarie Voronca ou l’Ami des hommes, „Cahiers France-Roumanie”, 1948; Jean Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc, Ilarie Voronca, Paris, 1961; Homages à Ilarie Voronca, „Le Pont de l’Épée”, 1965, 27; Manolescu, Metamorfozele, 48-50; Ilarie Voronca, ALR, 518-531; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 172-191; Sașa Pană, Ilarie Voronca - amintiri, „Albina”, 1970, 43; Caraion, Duelul, 236-247; Piru, Varia, II, 365-368; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 175-177; Zaciu, Ordinea, 273-287; Constandina Brezu, Ilarie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Rousselot, „Poèmes choisis”, „Europe”, 1956, august-septembrie; Denys-Paul Bouloc, Ilarie Voronca, Paris, 1961; Homages à Ilarie Voronca, „Le Pont de l’Épée”, 1965, 27; Manolescu, Metamorfozele, 48-50; Ilarie Voronca, ALR, 518-531; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 172-191; Sașa Pană, Ilarie Voronca - amintiri, „Albina”, 1970, 43; Caraion, Duelul, 236-247; Piru, Varia, II, 365-368; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 175-177; Zaciu, Ordinea, 273-287; Constandina Brezu, Ilarie Voronca popularizator al literaturii românești, MS, 1974, 2; Crohmălniceanu, Literatura, II, 405-420; Evelin Fonea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]