11,020 matches
-
moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. ... 6. La articolul 17, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins: (4) Bunurile și mijloacele folosite la fabricarea ilicită a drogurilor pot fi folosite în scop didactic, prin punerea lor la dispoziția unităților de pregătire a organelor de aplicare a legii sau prin folosirea lor în campanii de conștientizare a riscurilor asociate consumului de droguri. ... 7. La articolul 19
LEGE nr. 45 din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265418]
-
aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau în timpul comiterii altor infracțiuni săvârșite cu intenție; (...) ... ... 11. Codul civil Articolul 2.528 (1) Prescripția dreptului la acțiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât și pe cel care răspunde de ea. (...)“; Articolul 1.597 (1) Subrogația își produce efectele din momentul plății pe care terțul o face în
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265283]
-
acțiune din perspectiva prescripției“ este lipsită de acuratețe juridică, fiind posibil ca varianta alternativă avută în vedere să se raporteze la termenul de prescripție prevăzut de lege pentru exercițiul dreptului material la acțiunea în repararea pagubei cauzate printr-o faptă ilicită. ... 69. Așadar, problema cu care se confruntă instanța de trimitere este legată de regimul juridic al acțiunii în regres deduse judecății, sub aspectul prescripției extinctive, în sensul de a se stabili pe calea hotărârii prealabile dacă, în cazul acțiunii în
DECIZIA nr. 7 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265283]
-
definit de dispozițiile art. 318 alin. (2) din Codul de procedură penală - se apreciază că nu este oportună continuarea urmăririi penale. Prin urmare, prin soluția de renunțare la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, se certifică existența faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, persoana vătămată putând folosi respectiva ordonanță a procurorului în susținerea unei acțiuni în fața instanței civile, pe tărâmul răspunderii civile delictuale, acțiune care, potrivit legii, este scutită de plata taxei de timbru. Având în vedere că liberul
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
și primit de la denunțător cu titlu de mită terenuri și sume de bani cu privire la care s-au încheiat contracte fictive prin care s-au ascuns destinația și adevăratul motiv al încheierii contractelor, respectiv pentru a ascunde originea ilicită a bunurilor. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpații. Instanța de control judiciar, respectiv Curtea de Apel București - Secția I penală a pus în discuție și
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
potrivit legii față de terțele persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil“. Aceeași idee se regăsește exprimată și în conținutul legii speciale, respectiv art. 10 alin. (2) din Legea nr. 132/2017, care, în plus, identifică faptul ilicit cauzator de prejudicii ca fiind accidentul de vehicul. La nivel de principiu, asigurarea de răspundere civilă produsă prin accidente de vehicule reprezintă o garanție a persoanelor vătămate prin accident și care aveau deschisă o acțiune în daune împotriva vinovatului de
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
f) amendă până la de două ori valoarea beneficiului obținut prin săvârșirea faptei, dacă acesta poate fi determinat. ... (2) Măsurile sancționatoare care pot fi aplicate de Banca Națională a României potrivit prezentei legi sunt: a) ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice sau juridice și de abținere de la repetarea acesteia; ... b) interzicerea temporară a exercitării unor funcții într-o bancă de dezvoltare de către persoanele prevăzute la art. 25 alin. (1) sau de către persoanele desemnate să asigure
ORDONANȚĂ nr. 17 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264505]
-
incriminată și considerată anterior socialmente periculoasă să nu mai existe, adică produce efecte similare unei legi de dezincriminare; ... c) legea de dezincriminare nu afectează doar sancțiunile contravenționale, ci însuși raportul de drept contravențional născut ca urmare a săvârșirii pretinsei acțiuni/inacțiuni ilicite, întrucât fapta nu mai reprezintă o contravenție, ea nemaifiind prevăzută de actul normativ declarat neconstituțional; ... d) cu referire la dispozițiile art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin Decizia nr. 228/2007, Curtea Constituțională a statuat că sunt neconstituționale
DECIZIA nr. 66 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264694]
-
de aplicare sfera infracțiunilor de spălare a banilor, săvârșite cu intenție, prevăzând, printre altele, cu privire la schimbarea sau transferul de bunuri, că acestea sunt comise cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei. ... 7. Astfel, se arată că directiva anterior menționată reglementează, într-o manieră
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
lit. a): (1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; [...]; ... ... 17. Ulterior invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, Legea nr. 656/2002 a fost
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
Legea nr. 656/2002, Curtea Constituțională a reținut că varianta normativă prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în fapte de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul ajutării persoanei care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; varianta normativă reglementată la alin. (1) lit. b) constă în ascunderea ori disimularea adevăratei
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor de judecată, cu atât mai mult cu cât diferența esențială dintre spălarea de bani și tăinuire este că, la dobândirea unui bun în cazul infracțiunii de spălare a banilor, fondurile provin din operațiuni ilicite, ce au ca scop ascunderea banilor negri, pe când la tăinuire dobândirea bunurilor se face numai cu bani albi. De asemenea, prin Decizia nr. 545 din 26 septembrie 2019, paragraful 32, Curtea a constatat că, fiind inclusă în titlul IV
DECIZIA nr. 479 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265181]
-
la art. 26 și la art. 30 din Constituție. ... 96. Totodată, având în vedere considerentele mai sus invocate, Curtea constată că art. 25 din legea supusă controlului de constituționalitate reglementează obligații ce au ca finalitate descoperirea unor faptele de natură ilicită, lato sensu. Aceste aspecte nu exclud însă obligația furnizorilor de servicii tehnice de securitate cibernetică de a sesiza organele de urmărire penală, în ipoteza în care constată comiterea unor fapte prevăzute de legea penală, precum cele incriminate în cuprinsul capitolului
DECIZIA nr. 70 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265649]
-
civile; ... b) amânarea sau întreruperea executării pedepsei privative de libertate, din motive medicale; ... c) suspendarea urmăririi penale sau a judecății atunci când suspectul sau inculpatul suferă de o boală gravă; ... d) constatarea stărilor morbide care sunt urmarea unor fapte medicale ilicite, a unor deficiențe sau a nerespectării ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice; ... e) investigarea filiației; ... f) evaluarea capacității de muncă; ... g) stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumită activitate sau profesie, precum conducerea de autovehicule, de
ORDIN nr. 1.434/687/C/2023 () [Corola-llms4eu/Law/267499]
-
și ale art. 94 pct. 1 lit. h) și k) și art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, în sensul de a se stabili competența materială de soluționare a cauzelor având ca obiect cereri de constatare a caracterului ilicit al faptei care aduce atingere unor drepturi nepatrimoniale, cereri întemeiate pe prevederile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, atunci când acestea sunt formulate simultan cu cereri întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (4) din Codul civil de
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
care nu depășesc valoarea de 200.000 lei inclusiv. ... ... II. Dispozițiile legale supuse interpretării 11. Codul civil Art. 253 - Mijloace de apărare (1) Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate poate cere oricând instanței: (...) c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă. (...) (4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
Autorul sesizării a menționat că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, în sensul că unele instanțe au stabilit că cererile având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei care aduce atingere unor drepturi nepatrimoniale formulate simultan cu cererile de acordare a despăgubirilor în cuantum de până la 200.000 lei inclusiv intră în competența judecătoriei, iar alte instanțe au stabilit că acestea intră în competența tribunalului. ... 14
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
în cuantum de până la 200.000 lei inclusiv intră în competența judecătoriei, iar alte instanțe au stabilit că acestea intră în competența tribunalului. ... 14. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că cererile având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei care aducere atingere unui drept nepatrimonial, întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, au natura unor capete de cerere accesorii celor având ca obiect plata despăgubirilor pentru daune morale, întemeiate pe dispozițiile art.
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
Decizia nr. 10 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin care s-a reținut că plasarea în mod artificial a cererii de a se constata existența faptei ilicite discriminatorii, sub forma unui capăt principal de cerere, nu poate juca vreun rol în determinarea instanței competente să judece acțiunile în angajarea răspunderii delictuale pentru fapte discriminatorii. Această statuare este aplicabilă mutatis mutandis și în ipoteza faptei ilicite delictuale, chiar
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
existența faptei ilicite discriminatorii, sub forma unui capăt principal de cerere, nu poate juca vreun rol în determinarea instanței competente să judece acțiunile în angajarea răspunderii delictuale pentru fapte discriminatorii. Această statuare este aplicabilă mutatis mutandis și în ipoteza faptei ilicite delictuale, chiar fără conotații discriminatorii. ... 16. Ca atare, acțiunile întemeiate pe dispozițiile art. 253 din Codul civil reprezintă specii ale acțiunii în răspundere delictuală reglementate de art. 1.349 din același cod, care nu pot fi disociate de despăgubirile solicitate în
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
același cod, care nu pot fi disociate de despăgubirile solicitate în vederea reparării prejudiciului cauzat. În consecință, cererile întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil cuprind, în mod implicit, solicitarea de a se constata caracterul ilicit al faptei, care reprezintă una dintre condițiile necesare pentru atragerea răspunderii civile delictuale. ... 17. În sensul primei orientări au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești definitive: Sentința civilă nr. 39 din 19 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova - Secția
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
cu minori și de familie și Sentința civilă nr. 50F/2020 din 25 iunie 2020 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. ... 20. În a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că cererile având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei, întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, au natura unor capete de cerere principale, cu caracter autonom, care intră în competența tribunalului, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 21
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
civil, au natura unor capete de cerere principale, cu caracter autonom, care intră în competența tribunalului, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 21. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că solicitarea de constatare a caracterului ilicit al faptei constituie chiar unul dintre mecanismele alternative, independente, de apărare a drepturilor nepatrimoniale. Aceste mijloace de protecție trebuie valorificate ca mecanisme speciale de apărare a drepturilor nepatrimoniale, care au fost preluate de legiuitor din sistemul de drept elvețian. ... 22
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
dintre mecanismele alternative, independente, de apărare a drepturilor nepatrimoniale. Aceste mijloace de protecție trebuie valorificate ca mecanisme speciale de apărare a drepturilor nepatrimoniale, care au fost preluate de legiuitor din sistemul de drept elvețian. ... 22. De vreme ce constatarea caracterului ilicit al faptei constituie una dintre variantele primului mod procedural pus la dispoziție de legiuitor prin art. 253 alin. (1) din Codul civil [în funcție de etapa de desfășurare a pretinsei încălcări a dreptului nepatrimonial și de durata acesteia, la lit.
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
care s-ar accepta interpretarea conform căreia instanța competentă se determină în funcție de valoarea despăgubirilor solicitate în baza art. 253 alin. (4) din Codul civil, s-ar ajunge la situații contradictorii, respectiv: dacă s-ar solicita atât constatarea caracterului ilicit al faptei în temeiul art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, cât și despăgubiri al căror cuantum s-a situa sub pragul valoric de 200.000 lei inclusiv în temeiul art. 253 alin. (4) din Codul civil, instanța competentă
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]