1,350 matches
-
celor raționali cât și a celor mistici, a ajuns prin iluminiști să explodeze în varii direcții și substanțializări. Ceea ce distinge cunoașterea iluministă este dualitatea conceptuală în scopul raționalizării, ca formulă rafinată a preferinței pentru materie ca principiu care consolidează cunoașterea. Iluminismul concepe un câmp extins al dualismului configurat pe trepte ale înțelegerii ca expresie a opțiunii metodologice. Dispersia dualităților, care este provocată de Iluminism dincolo de contrapunerea inițială materie-spirit, trădează preferința pentru parte față de întreg, bunăoară, pentru corpuscul sau undă, unicitate sau
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dualitatea conceptuală în scopul raționalizării, ca formulă rafinată a preferinței pentru materie ca principiu care consolidează cunoașterea. Iluminismul concepe un câmp extins al dualismului configurat pe trepte ale înțelegerii ca expresie a opțiunii metodologice. Dispersia dualităților, care este provocată de Iluminism dincolo de contrapunerea inițială materie-spirit, trădează preferința pentru parte față de întreg, bunăoară, pentru corpuscul sau undă, unicitate sau ciclicitate, dat sau proces, element sau organ, obiect sau sistem, închis sau deschis, imuabil sau poietic, iluminare sau învățare, mecanism sau relativism, independență
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
coerență, individ sau societate, haos sau ordine, univers sau multivers, timp sau eternitate etc. Lunga enumerare a alternativelor de poziționare metodologică pentru consistența explicației, deși este obositoare, nu se sfârșește. Peste această enumerare incompletă a diversificării dualismului concepțional și metodologic, iluminismul rațional a frizat infailibilitatea în cunoaștere prin inventarea metaforei explicative a ceasornicului. Constituția și rolul oricărui obiect al cunoașterii au o predeterminare funcțională. Piesele „ceasornicului” sunt exact ceea ce trebuie să facă posibilă funcționarea. Explicația este o expresie a înțelegerii existenței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a împinge Economia în zona explicației imperiului libertății, de a fi scoasă astfel din spațiul privat pentru a fi operațională în spațiul public (Arendt, 2007), a dus la exacerbarea unei dualități rivale dizolvante dintre Economie și Politică. În acest fel, iluminismul rațional a sfâșiat puterea explicativă a Economiei prin care aceasta, în loc să fie relevantă ca producătoare a lumii obiectelor a ajuns să fie transformată în suportul distribuirii lumii obiectelor, după criteriile treburilor publice. Evident că îndeplinirea noii funcții a presupus asumarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în suportul distribuirii lumii obiectelor, după criteriile treburilor publice. Evident că îndeplinirea noii funcții a presupus asumarea regulilor predictibilității cerută de așteptările sociale, ceea ce a făcut ca Economia să fie în realitate altceva, adică Politică. Tipologia cogniției Urmând calea dualismului, iluminismul rațional nu a obținut rezultate, ca esență a explicației, diferită de alte formule care i-au precedat sau succedat. Diferențele ar putea să fie doar la nivel referențial. Cogniția iluministă centrată pe rațiune, rațional și raționalitate, face parte dintr-o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și, pe de altă parte, paradigmei antropice (sugerată de sinteză și sistem, ca paradigme ale cogniției transcendentale și, respectiv, cogniției contextuale). Sunt în esență sursele de demarcație a semnelor, semnificațiilor și consecințelor a două tipare de modernitate, una născută din iluminismul rațional (prima modernitate) și alta născută din conștiența globalității (a doua modernitate). Cele două paradigme sunt chintesența unor trasee de cogniție aranjate pe principiul impurității, al amestecului de metode pentru a se asigura de consistența dintre ipoteze și consecințe, bunăoară
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca luptă pentru depășirea limitelor înțelegerii și a insuficiențelor explicației. Adică exprimă preocuparea de a nu închide cunoașterea, fie în sens metafizic ca evadare a omului din condiția umană prin forțarea naturii umane de a fi transcendentală, fie în varianta iluminismului rațional care pentru ca gândirea să nu aibă limite omul (care gândește) a fost deposedat (a fost alungat) de (din) natura umană! Cezura semnifică renunțarea la situarea ad absurdum pentru a înțelege și explica, la unilateralizarea pornită din fundamentarea cunoașterii pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
conservativ pentru poziția de control global. Economia rămâne cu adevărat datoare să legitimeze modelul explicativ ale economiei globale în care regula jocului ține de sisteme orizontale între agenți și de convenția coordonării. Experiența europeană pentru configurarea celui de-al doilea iluminism în care să se coaguleze o altă paradigmă a gestionării puterilor rămâne, orice s-ar zice, marea surpriză a trecerii la mileniul al III-lea, în multe privințe mai importantă pentru confortul omenirii decât revoluția iluministă ce ocupă aproape trei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau, oricum, cele mai importante părți ale sistemelor sociale globale. Totodată, sistemele economice au calitatea de a excede cadrului normativ al statelor-națiune, ele își formează piețe transnaționale și ajung să pună sub semnul întrebării valori și instituții sacrosante create de Iluminism, suveranitatea și statulnațiune. Pentru a supraviețui, statele fie încearcă să se comporte precum economiile vizibilizate de firme potente și care sfidează guvernele ca actori economici, fie devin captive economiilor. Demarcația clară de unde încep să se înfiripe sistemele economice se leagă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
modern (libertatea, egalitatea, responsabilitatea, autonomia, individualitatea și comunitarismul, rațiunea, progresul tehnologică, împreună cu limitele și semnele de întrebare ale acestora, sunt perpetuate în noua viziune tehnologistă a transumanismului. Mai mult, transumanismul are puternice rădăcini umaniste, fiind derivat din umanismul secular al Iluminismului, cu tradițiile Raționalismului științific pus în folosul îmbunătățirii calității vieții. La fel ca umanismul (atât fenomenologii, cât și național-socialiștii se considerau umaniștiă, transumanismul are multiple înțelesuri, perpetuând concepții despre om preluate din religie, știință sau politică și prezintă numeroase contradicții
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Acțiunea de „luminare” a maselor, de „scoatere din întuneric” a fost primul demers ce poate fi așezat sub genericul pedagogiei sociale. (Desigur, nu putem ignora contribuțiile teoretice mai vechi, prima operă de pedagogie socială putând fi socotită Republica lui Platon.) Iluminismul a generat o concepție unitară, o perspectivă acțională de cultivare a tuturor oamenilor pentru a-i aduce la stadiul de conștiințe active. În numele culturii și educației sociale au acționat Ian Amos Comenius, Denis Diderot, Jean-Jacques Rousseau, J.H. Pestalozzi, J.Fr. Herbart
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
limbaj "poetic" prin care sunt exprimate cunoștințe despre lumea fizică și socială (de la Theagenes din Regium și Lucretius la Lang, Tylor, Frazer); * O alegorie prin care sunt prezentate valori morale (de la Diodor din Sicilia și Denis din Halicarnas la moraliștii Iluminismului); * O "boală a limbajului" care deformează cunoștințele despre fenomenele astronomice (M. Müller); * O ideologie, adică o "explicație deformată" a relațiilor sociale (de la K. Marx la R. Barthes și numeroși reprezentanți ai curentului "cultural studies"); * O raționalizare și o povestire (logomena
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este încă vorba despre o conștiință în genere, complet lipsită de istoricitate, o conștiință ce concepe în mod universalist, prin prisma cunoștințelor apriorice. Iar acest pas nu este străin de principiul autonomiei gândirii care începe să funcționeze deja din perioada iluminismului. El anticipează oarecum "pasiunea creatoare"33 de care vor fi animați romanticii. Lucrurile sunt în sine ceea ce noi trebuie să facem din ele", avea să spună mai târziu Fichte.34 Pasul următor este reprezentat de supraistorismul hegelian 35. Nici acesta
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
und Dränger-i constituie câțiva factori care au favorizat către sfârșitul secolului al XVIII-lea apariția unei veritabile Umwertung aller Werte pe baze istoriste și subiectiv-romantice.39 Amintita răsturnare de valori se petrece însă într-o epocă de maximă înflorire a iluminismului raționalist și universalist. Facem această precizare din două motive: pe de o parte, pentru a sublinia cui i se adresează replica subiectiv romantică, iar pe de altă parte, spre a sugera că în epocă există și un "iluminism istorist", opus
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
înflorire a iluminismului raționalist și universalist. Facem această precizare din două motive: pe de o parte, pentru a sublinia cui i se adresează replica subiectiv romantică, iar pe de altă parte, spre a sugera că în epocă există și un "iluminism istorist", opus celui "dogmatic" (vezi II, notele 4 și 5). Întrucât istorismului i-am rezervat în continuare un capitol special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ne reamintim însă că intrarea lui în scenă se produce la confluența a două dintre "curentele" majore ale secolului al XIX-lea: romantismul, sub variantă neoromantică, și realismul. Chiar dacă în legătură cu aceste două tendințe am găsit o filiație ce coboară până în iluminism, reacția antiromantică a pozitiviștilor care apelează exclusiv la faptic, la datele controlabile prin experiență, astfel încât empiricul devine la ei factorul decisiv în cunoaștere este incontestabilă. Dar pe lângă această reacție, epoca lui Dilthey înregistează o serie de importante extensii ale romantismului
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Blaga romantic (cf. Fețele unui veac, pp. 140-150), regăsim prelungiri ale speculației raționaliste de tip clasic. Iar dacă ni se va reproșa apoi că asemenea prelungiri sunt doar de esență iluministă, vom răspunde cu alte două argumente: în primul rând, iluminismul nu face în fond decât să continue gândirea clasică, axată pe raționalismul universalist, chiar dacă el realizează o breșă în dogmatismul acestuia, așa cum vom arăta în capitolul următor; în al doilea rând, mai ales o dată cu Wilhelm von Humboldt (cf. și E.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
rezervat lui "homo sapiens", Max Scheler arată că ideea potrivit căreia rațiunea umană este mereu aceeași, întotdeauna eficientă, și are de fiecare dată drept efect transformarea "haosului" în "cosmos", a străbătut antropologia filozofică de la Anaxagoras până la Kant, triumfând în epoca iluminismului. (Observăm că aici este evidentă dimensiunea anistorică, de factură clasică, a raționalismului.) Caracterul veșnic constant al rațiunii, continuă Scheler, este tăgăduit abia de Hegel, pentru care conștiința de sine a omului rezultă în urma unui proces evolutiv, dar nu în sensul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
orizontul valorilor promovate de respectivele "curente". 30 Analizând fenomenele caracteristice diverselor tendințe și epoci, Edgar Papu distinge două serii de "structuri ale culturii pe bază existențial-stilistică", filiații care merg "aproape paralel": "un filon al formelor închise" în care include clasicismul, iluminismul și realismul și altul al "formelor deschise", ce "se anunță numai ca o nouă perspectivă în Renaștere, se realizează efectiv în baroc, câștigă noi terenuri ontice în romantism [...] și ajunge la stadiul de exces care-i amenință existența în manierismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
un plan larg cultural, așa cum am făcut în capitolul introductiv, putem interpreta această dispută ca o replică vehementă pe care preromantismul, iar ulterior romantismul au dat-o clasicismului. În primul capitol (nota 21) am văzut totuși că încă din perioada iluminismului apar premise istoriste și se creează o breșă în carapacea universalismului dogmatic prin teoria dreptului natural și promovarea ideilor despre libertatea individuală, nu numai în plan social, ci și la nivelul conștiinței 4. Așa se face că însuși Schnädelbach vorbește
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoriste și se creează o breșă în carapacea universalismului dogmatic prin teoria dreptului natural și promovarea ideilor despre libertatea individuală, nu numai în plan social, ci și la nivelul conștiinței 4. Așa se face că însuși Schnädelbach vorbește despre "un iluminism istorist", opus "raționalismului anistoric". În acest context, el precizează că istorismul "luptă cu înseși argumentele filozofiei iluministe împotriva pozițiilor iluministe anistorice, iar apoi împotriva mișcării iluministe în ansamblul ei". Ca atare consideră autorul citat -, istorismul "practică un iluminism situat deasupra
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
despre "un iluminism istorist", opus "raționalismului anistoric". În acest context, el precizează că istorismul "luptă cu înseși argumentele filozofiei iluministe împotriva pozițiilor iluministe anistorice, iar apoi împotriva mișcării iluministe în ansamblul ei". Ca atare consideră autorul citat -, istorismul "practică un iluminism situat deasupra iluminismului și nu este, în calitatea lui de critică a iluminismului, pur și simplu un anti-iluminism"5. Așa e posibilă apariția unei mișcări ca Sturm und Drang-ul în plin Aufklärung. Așa se ivesc categoriile romantice ale mobilității
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorist", opus "raționalismului anistoric". În acest context, el precizează că istorismul "luptă cu înseși argumentele filozofiei iluministe împotriva pozițiilor iluministe anistorice, iar apoi împotriva mișcării iluministe în ansamblul ei". Ca atare consideră autorul citat -, istorismul "practică un iluminism situat deasupra iluminismului și nu este, în calitatea lui de critică a iluminismului, pur și simplu un anti-iluminism"5. Așa e posibilă apariția unei mișcări ca Sturm und Drang-ul în plin Aufklärung. Așa se ivesc categoriile romantice ale mobilității și devenirii, care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorismul "luptă cu înseși argumentele filozofiei iluministe împotriva pozițiilor iluministe anistorice, iar apoi împotriva mișcării iluministe în ansamblul ei". Ca atare consideră autorul citat -, istorismul "practică un iluminism situat deasupra iluminismului și nu este, în calitatea lui de critică a iluminismului, pur și simplu un anti-iluminism"5. Așa e posibilă apariția unei mișcări ca Sturm und Drang-ul în plin Aufklärung. Așa se ivesc categoriile romantice ale mobilității și devenirii, care tind să le înlocuiască pe cele clasice și clasicizante, mult
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se datorează în primul rând redeșteptării conștiinței istorice atât individuale, cât și colective, cea din urmă îmbrăcând mai ales forma conștiinței naționale. Tot conștiinței istorice care aduce cu sine aerul romantic ce începe să se facă simțit încă în toiul iluminismului i se datorează cultivarea diversității, așezarea în prim-plan a valorilor individuale, în detrimentul unui model invariabil, atemporal și aspațial, de tipul celui promovat de raționalismul clasic (vezi I, 2A și 2B). În acest sens trebuie înțeleasă "valoarea tradiției", despre care
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]