7,197 matches
-
povestirea. Ori cât de complexă se prezintă ea, în diferențierile de abordare, povestirea nu dispare programatic. Autorul, cu o pregătire de specialitate în domeniul comunicării, a transferat vizibil povestirea de tip clasic, care trecea prin transfer al realului invocat, spre imaginar, într-un impuls catalitic al dezbaterii la vedere. Metoda este a eseului, pe care englezii, apoi americanii, în epocile moderne, au folosit-o cu prestigioase realizări. Orice s-ar spune și de către oricine, avizat sau nu, realitatea existentă (parțial sau
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
folos chiar autorul. De aceea, n are țesătură rară, prin care moderniștii ar putea croșeta cu materialul propriu și despre realismul fantastic, dislocările personagiale, confuzia de planuri existențiale, plasate unde nu te aștepți, în vis, despre exacerbarea, desigur, la maximul imaginarului, al căutării neliniștite a eu-ului, a cazurilor deliberat bolnave de politică (aici, în roman, doar întâmplător se gă sesc conștiințe mărturisitoare, asaltate direct sau indirect de unii, de alții, dar, cu precădere, de către autor). Deci și el joacă dublu
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
și veritabile filosofii de viață. O puternică, anume întreținută culoare locală - accesul la universalitate, o spun prozatorii norvegieni încă o dată, se face prin fine, insistente și atente incizii în ceea ce e mai specific unui loc anume - își îngăduie abateri spre imaginarul nestăpânit, spre nonrealism și exotic. Instrument redescoperit: limbajul, cu asumata întoarcere la forța cuvântului și la poezia lui secretă. Prozele din volum taie până la os evenimentul mărunt, cu o scriitură dezvrăjită și încântătoare. Marca cea mai personală a perspectivelor auctoriale
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
If you go 15 minutes out of any town, you are in the woods, looking out on the sea, or up in the mountains. Not writing about it would seem strange”. Pădurea și marea, ambele metafore cu vechime uimitoare în imaginarul uman, se încarcă în proza norvegiană cu o stranie forță ritmică. Prezente mereu, ele își potențează simbolistica, sunt deopotrivă familiare și străin-agresive. Semne ale unui acasă amenințat permanent, cer atenție și ocrotire pentru a le oferi la rândul lor. Locuirea
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
Daniel Cristea-Enache Esențializarea care îi reușește ultimului Sorescu pînă într-atît încît volumul Puntea să numere o serie neobișnuită de capodopere este operată pe două planuri. În primul, e vorba despre o selecție drastică a elementelor de imaginar poetic, o comprimare a existentului și a metafizicului la ceea ce le formează structura, cu eliminarea multitudinii de aspecte pitorești urmărite și exploatate în La Lilieci. Particularul comunitar și local, cu savoarea decupajului intelectual al unei materii de viață rurală, lasă
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
nu numai istorisirile suculente de tipul celor din La Lilieci, ci și „poveștile” în formă parabolică ori în format alegoric - cu excepția acelui Pe front îndatorat vechiului mod al lui Sorescu de a înțelege și a scrie poezia. Astfel că esențializarea imaginarului se realizează împreună și coextensiv cu o esențializare a lirismului însuși, eliberat de parcursurile epice și de structura dramatică, dialogată, pe roluri și personaje, cu voci și experiențe diferite. Dacă „lumea” se reduce acum la elementele ei fundamentale și la
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
întreb cine va scrie această istorie sinuoasă a relației dintre literatură și cinematografie din acest unghi al scenariului cinematografic realizat de mari scriitori și a implicării acestor scriitori în fenomenul cinematografic, de la cronica de film la elaborarea și vehicularea unui imaginar particular. Autorul dicționarului realizează o fină orchestrare a nuanțelor în cazul unor regizori cu o operă metisată de cedări, constrângeri și angajamente ideologice apelând la decupaje critice din cronicile sau studiile celor mai importanți critici și istorici de film provenind
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
minții-inimă, în experiențele senzoriale de tipul visului, în copleșitorul flux al impresiilor, în extravaganta expansiune a imaginației. Amestecul fanteziei cu realitatea, provine din concepția veche a „călătoriei libere” (tematizată de daoistul Zhuang Zi) între cele două planuri ale realului și imaginarului, a posibilității marii armonii, a rezonanței simpatetice datorate suflului energetic care leagă toate ființele și lucrurile. În acest tip de viziune în care gîndibilul se confundă cu sensibilul, trăirile și impresiile sînt redate prin senzorial și pentru aceasta, toate organele
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
propensiunea spre bine a firii omului. Și exact această mentalitate salvează lumea satului de totala dezumanizare și desvrăjire, ființa umană nu rămîne total dominată de instinctul animalic, funcționează încă instinctul moral, spiritul poate să călătorească compensatoriu, să se salveze în imaginar. Pledoaria pentru „nevoia de minuni” a lui Mo Yan este de mai multe ori explicită în romanele sale, unde sînt permanent inserate mituri și legende păstrate de memoria colectivă la sat. Vechile precepte confucianiste sînt și ele permanent invocate, dar
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
tu Ghetsimani și Auralul, iată-l/ multplînsumi suflet exilîndu-l Tatăl/ într-un mormînt al lacrimilor tale“ (Tu). Cititorul poeziei lui Horia Zilieru are două „soluții“ de lectură: fie o abordează ca pe o desfășurare caleidoscopică de imagini, provenind din fastuosul imaginar poetic, în efluvii de nume, simboluri, jocuri de cuvinte, culori, figuri exotice, fie se angajează în labirintul de semne, cu riscul rătăcirii, al eșecului decriptării, cu inevitabilul și supărătorul „stop joc“. Horia Zilieru își construiește poemele, începînd chiar de la tiparul
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
spațiul scriptural. Poetul nu înfățișează stări și peisaje, ci le imaginează”, apelând, desigur, la memoria sa ancestrală, cum se întâmplă în Scaunul gol de lângă foc sau în splendidul poem, punctat de dramatice umbre și lumini, Moartea câinelui, unde realul și imaginarul alcătuiesc un tot comun. „Cuvintele se împletesc în pagină precum nuielele / în gardul caselor noastre de Sub Codru. Îți vine să te uiți la contururile de dincolo. Ca și câinele meu Ursu s-a uitat peste gard / la vecinul meu Cosma
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
tragismul și absurdul campaniei „planificării familiale”. Broaște este romanul în care tehnicile exersate ale realismului halucinant al lui Mo Yan se combină cu spectaculoase inovații de structură narativă. În substanța proteică a acestei cărți, în care realul egalează prin exorbitanță imaginarul și cele două planuri sunt greu de despărțit, se amestecă laolaltă povești de dragoste emoționante, apologuri și alegorii de tipul vechii proze filozofice, legende, deraieri onirice, scene de un umor coroziv sau de un naturalism șocant. Romanul are în centru
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
Ioan Holban Conexiunile dintre cult (religie) și cultură sînt proprii mai ales zonelor unde ritmurile civilizației au fost dublate de pulsul unui imaginar activ, bogat, somptuos, în efort continuu de a îmbrățișa (explica, motiva, descrie, explora) lumea însăși; altfel spus, acolo unde mitologia a „amenințat“ mereu confortul material și lenea de a gîndi ori de a visa ale oamenilor. Două sînt locurile cele
Literatura română și monahismul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2572_a_3897]
-
de dragoste, de tandrețe. Am plecat împreună încuind ușile și ieșind în stradă sub ninsoarea care cădea peste un scenariu inexistent. Dar când, la despărțire, am dat mâna cu el, am simțit mâinile noastre stângace tremurând și tot filmul acesta imaginar a prins viață și realitate. Când ne-am privit s-a aprins în jurul nostru o catedrală de dorinți și iluzii care ne-a fulgerat cu descoperirea unui adevăr ce fusese ascuns. Și intensitatea acestor senzații care deveneau sentimente m-a
MANUSCRISUL DIN TREN, JURNALUL VIEŢII MELE, MEMORII 1930-1989. In: Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]
-
fel, Marlena învață că „nu tot ce se întâmplă e și adevărat”. Protagoniștii au priză bună la istoria trăită, cunosc în nuanțe cutumele securității, și toți au soluții identice. Trebuie precizat că în aceste romane Eugen Uricaru renunță la monopolul imaginarului, la explicarea destinului, la inițiere, erotism și utopie. Există numeroase legături nu doar cu romanele din ciclul echivocului istoric. Contrar a ceea ce se spune și scrie, Uricaru a mai publicat după Revoluție roman, până la Supunerea. Unul având un titlu nefericit
Șansele incertitudinii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2599_a_3924]
-
nu te împușc, sau m-ai fi înjurat, spunândumi s-o fac mai repede. Poate că moartea te-ar fi găsit deja mort, cine știe?”. Glisările dintr-un univers în altul, din realul concret în universul bântuit de fantasme al imaginarului mitic, se însoțesc de înregistrarea acută și atentă a frământărilor eroilor, prinși într-o rețea dramatică de impulsuri subconștiente, de trăiri liminare, de percepții mai mult sau mai puțin controlate. La limita dintre ficțional și istorie, romanul Cei morți înainte de
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
tip clinic: nemulțumire, durere, tristețe, absența obișnuitului. O cugetare, aparent formulată în trecere: Între cuvânt și obișnuit e aproape o identitate, prin ceea ce au comun, adică irealizabilul în concret. Obișnuitul e îndepărtat, ascuns, surghiunit, e principiul. Ingeniozitatea unor proiecții în imaginar și legăturile „paradoxale” între cuvinte au un reazem aparte în amintirile formulate din preajma Munților Parâng. Bănuiesc că numai așa, Ioan Lascu conștientizând intelectualizarea „prea altfel” a exprimării din prima parte, în partea a doua, cu precădere la „inedite”, textele sunt
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
discuții ale epocii despre distincția dintre uti și frui, de inspirație augustiniană, cu care încep, de obicei, lucrările acestui gen literar. Miza lui Raimundus este originală, pentru că dă un conținut nou temei pe care am ilustrat-o inițial: pentru el, imaginarul științific al ordinii umple golul dintre căutător și căutat, iar certitudinea cunoașterii divine prinde conturul relevanței analogiilor matematice, al tabelelor calculatorii, al analogiei, al sistemului și al metodei. Urmând structura obișnuită a unui tratat de teologie medievală, de la atributele divine
Dumnezeu se comunică ordonat by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2763_a_4088]
-
dăunat însă, cred eu, receptării poeziei lui Nichita Stănescu, redus la această formulă abstractizantă, din care imaginația comentatorilor a stors tot ce se putea stoarce. Citite într-o grilă metafizică astăzi repugnantă, aceste poeme au infuzat, o dată pentru totdeauna, în imaginarul colectiv mitul poetului (cu inițială majusculată) ca oficiant al unor de tot ciudate ritualuri orfice. Că acest tratament i-a dăunat lui Nichita Stănescu însuși, nu mai încape îndoială. Dar, după mine, el a dăunat profund inclusiv libertății poeziei române
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
relativ ușor prin termeni convenționali nu apare la d-sa expusă noțional, ci întoarsă pe partea ei vitală, înecată într-o materialitate densă, trasă la rîndu-i în virtuozitate. Senzoriul își asumă stratul afectiv, inoculat fiind acesta cu sevele bogate ale imaginarului. Discursul e astfel mîntuit grație dublei tensiuni a corporalului și a ineditului imagistic, cu strălucire decelabil aproape la fiecare pas: „Corpuri se moaie și se rotesc să- și vadă centrele/ copleșite de prea rafinate mișcări, în nuanțele gri/ care premerg
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
există destui autori care n-ar ezita să se înscrie în Liga Temperanței, dacă o astfel de asociație ar exista în România. Și atunci, cum s-a născut asocierea, aproape obligatorie, între scriitor și băutură? De ce, alături de călimară, stă, în imaginarul public, și un nelipsit clondir sau o pântecoasă carafă? De ce e perceput scriitorul ca parte a unui sistem de vase comunicate, în care torni la un capăt vin și la celălalt iese rondelul, sonetul, madrigalul, gazelul sau balada? Și, mai
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
la Dosoftei sau Asachi, peisaje macedonskiene la Alecsandri și Bolintineanu, ample viziuni sadoveniene la Bălcescu ș.a. Plecând de la aceste premise, este evident că studiul lui Bogdan Crețu are o bătaie încă mai mare decât aceea, oricum foarte importantă, a reconstituirii imaginarului cantemirian și a identificării realităților pe care el se sprijină. Întrebarea esențială pe care o anunță autorul încă de la începutul cărții sale este aceea dacă opera lui Cantemir este precedată de vreun text care să o anunțe, dacă această operă
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
Istorie a literaturii daco-romane (1999) este în cel mai bun caz un gest de curaj, ținând de un uluitor spirit al documentării. Ceea ce depășește ca limită documentarului în Istoria... sa îi este însă permis romancierului, care poate mixa realul cu imaginarul, pentru a prezenta epoci diferite, de la vechii traci la secolul al XX-lea, într-o încercare de a reconstitui spiritul fiecărui timp. Abordând o tematică istorică, autorul recurge la stilul realist clasic, vizitând fie și o realitate imaginată, cu unele
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
cea de director general. După știrea respectivă, este preluat parțial și trunchiat comunicatul AEJ din care fuseseră eliminate toate acele prevederi care arătau că dânșii - AEJ - se referă la un proiect de modificare a legii aș putea să îi spun imaginar. “O sursă mi-a trimis dovada că în acest caz manipularea a fost premeditată. Este vorba de fotografiile unui email care cred că poate fi găsit ușor și pe serverele radioului întrucât emailul respectiv a fost trimis și pe adresa
„Vânătoarea de vrăjitoare” şi poliţia gândirii de la Radioul Public. Avertizor public, cercetat disciplinar [Corola-blog/BlogPost/92663_a_93955]
-
foarte scump românilor bucovineni. E o deosebită plăcere să ne întâlnim cu domnitorii Moldovei, citindu-i romanele istorice, dar și mai mare e deliciul când îl ascultăm cum vorbește despre călătoriile sale în trecut. De data asta ne-a purtat imaginar spre schitul lui Zagavei, purtându-ne pe urmele monahului Amfilohie (cunoscător al filosofiei antice), care a înființat la 1755 episcopia de Hotin, devenind Amfilohie Hotiniul. Scriitorul simte ca nimeni altul epocile de glorie când sabia și crucea determinau soarta românilor
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]