841 matches
-
tacticos, parcă dinadins, își trăgea mănușile de piele de Suedia și abia atunci se ducea să descuie, fără grabă. Când tata se înfuria că l-a lăsat să aștepte în frig, Mateiu declara că "nu suportă fierul rece pe mână" Imbecilule! declara tata și Mateiu iarăși rânjea, încântat că și-a ajuns scopul de a-l exaspera pe tata." Își va fi amintit și de represaliile paterne înfățișate tot de sora sa vitregă: "Îl adusese la Berlin spre a urma cursurile
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
marginile psihanalizei, Pompiliu Constantinescu va remarca similitudini între autor și propriile personaje ("Sociabilitatea lui I. L. Caragiale este proverbială; și-a risipit viața în conversații uluitoare, în presă, bodegă și cafenea, trăind alături de eroii lui din proză și comedii, iubind pe imbecili și pe umanii lui semeni în toate slăbiciunile. I-au plăcut farsele vieții și s-a delectat contemplînd egoismul conformist al omului; s-a identificat cu plăcerile comune ale lui și l-a reflectat într-o oglindă măritoare și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
însă și voci mai autorizate și recunoscute pentru dreapta cumpănă a judecății critice cum este cea a lui Eugen Lovinescu: "Teatrul lui Caragiale e un izvor de apă tulbure în care joacă o pulbere de necurățenii", înfățișează "o colecție de imbecili, de imorali", peisajul uman fiind "întristător ca un spital de infirmități morale și intelectuale", o "vulgaritate de altminteri colorată". Lui Ibrăileanu i se pare că "ceea ce face odioase tipurile lui Caragiale este egoismul lor josnic", Eugen Ionescu le categorisește printre
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
comandat la recepție. [P3] Deschise larg ușa, [P3'] evită la timp lovitura unui pumn american. [P4] Dezechilibrat, agresorul căzu pe genunchiul întins [P4'] și se rostogoli pe marginea patului. [P5] John îl imobiliză pe loc, cu piciorul pe tîmplă. [P6] Imbecilul! Spărsese ambalajul sticlei de Balafre! Balafre La această punere în scenă narativă a reclamei, ne interesează mai întîi încadrarea titlu/marcă: "Marca unui bărbat hotărît"/ "Balafre". În măsura în care cele două elemente sînt net individualizate grafic (Majuscule îngroșate pentru titlu și pentru
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
finalitate sub formă de "morală", o evaluare în care ironia este explicită. [P6] ne-o oferă spre lectură. Sensul configurațional al textului este explicit actualizat în această morală. Morala pune în scenă două modalități enunțiative care denotă prezența enunțătorului: [P6] "Imbecilul! Spărsese ambalajul sticlei de Balafre!" Să marcăm acest caz de ambiguitate anaforică: "spărsese" face referire la agresor, nu la John; noțiunile de memorie discursivă și de cunoaștere împărtășită, evocate mai sus, permit reconstruirea coerenței anaforice din propoziții. "Morala" transformă povestirea
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
face ca stilul să imită (aici, stilul "polar american") un obiect pe care îl pune în lumină. În textul imitat, pastișorul observă particularități exagerate, potențate, concentrate pentru a fi recunoscute (un idiolect tematic de exemplu, construcția separată, "din instinct", "dezechilibrat", "imbecilul" sau chiar lexical de exemplu, abundența verbelor de acțiune, "bătu", "deschise", "evită", "căzu", "se rostogoli", "îl imobiliză", "spărsese"). Pastișa, prin definiție, hipertext constrîns să-și recunoască hipotextul, procedează prin "saturarea" trăsăturilor lui caracteristice; trăsăturile pe care le-am reperat se
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
simbol al unei existențe exemplare. Fenomenul este valabil mai ales pentru romanul clasic. Personajele din Enigma Otiliei de George Călinescu, de exemplu, pot ilustra această afirmație. Când spunem Pascalopol ne gândim la "moșierul epicurian", Aurica reprezintă "fata bătrână", Titi este "imbecilul placid", Simion "dementul senil", iar Aglae, după expresia celebră a autorului, e "baba absolută". Și eroii din Mara sau din Pădureanca se subordonează, în bună măsură, formulei clasice de mai sus. Mara e văduva întreprinzătoare și energică, Persida/ Simina fata
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Protocoalelor, vor fi aparent expresia unor tendințe și opinii opuse, atrăgîndu-i astfel pe adversarii noștri, care nu vor fi suspicioși. Ele vor avea, precum zeul indian Vishnou, o sută de brațe care vor conduce opinia în direcția convenabilă scopului nostru..." "Imbecilii, conchide textul, care vor crede că repetă opinia ziarelor partidului lor, vor repeta opinia noastră, sau pe aceea care ne convine nouă. Își vor imagina că fac ceea ce spune organul partidului lor, în realitate ei vor acționa sub drapelul pe
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a căciulă, și a șapcă, și a pălărie rotundă, și a caschetă de vidră, și a scufie de bumbac; într-un cuvînt, unul din acele sărmane lucruri a căror mută urîțenie este tot așa de profund expresivă ca fața unui imbecil. (P3) Ovală și umflată de balene, ea începea cu trei caltaboși rotunzi; pe urmă, despărțite de o fîșie roșie, alternau romburi de catifea cu romburi de blană de iepure; venea apoi un fel de sac ce se termina cu un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei relații de coerență dintre două elemente în care se regăsesc figurile (sinecdocă, metonimie și comparație) și propozițiile descriptive de bază: NOUL VENIT Sinecdocă Sinecdocă (pd. PART) (pd. PART) PE TOT AȘA CA FAȚA GENUNCHI Metonimie ȘAPCA SA Comparație UNUI IMBECIL (P1) pd. SIT pd. ASM (P2) Descrierea șepcii face posibilă, prin transferul metonimic al referinței, construirea unui element absent din prima descriere a "noului venit" (paragraful 4 din Doamna Bovary): (40) Rămas în colț, după ușă, unde de abia se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din alte motive decât candidatura la președinție. Iar dacă Nicolae Manolescu a candidat, a făcut-o împotriva propriei voințe! Au fost trei ședințe de Comitet Național până a fost convins să candideze nu ca să câștige, că nu eram așa de imbecili încât să nu vedem cât de polarizat era câmpul politic atunci, că nu mai rămăsese loc de nimic între PSD și CDR!, ci ca să "tragă" partidul, cum se spunea, să fie locomotiva... N-a reușit, dar în dezbaterile între candidați
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
anul acesta, este că voi purta un mic tricolor, să vadă și toți europenii de acolo că am venit, încet și greu, în marea familie! Despre politica editorială a Realității TV, ce pot spune? SOV n-a fost niciodată un imbecil! O fi el controversat, poate mare bandit dar asta ar trebui s-o dovedească justiția, totuși! -, însă nu e prost. Dacă tot cheltuie bani într-un trust media, de ce să-i cheltuie degeaba, de ce să nu încerce să facă o
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
putea permite era celălalt, instalat într-o clădire în care era stăpân și a chemat portarul să ne dea afară. Și ne-a și dat. Simpla lui prezență, deși umilă, dar hotărâtă, ne-a convins că trebuie să ieșim. - Un imbecil, un zbir, a zis Diaconescu în stradă. Arăta liniștit, stăpân pe sine, deloc jignit de cele întîmplate.... Da, dar ce era de făcut cu mine? - O să te descurci, o să găsești undeva un loc, mi-a spus el încrezător. Și l-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
foamei, ci din plăcere. Să se înfrupte pe îndelete, încântată a retrăi vremurile bune ale lumii bune. Să simtă, copleșită, simpatia lumii... Să redevină calmă, îmblânzită, aproximativă, idioată. Calculaseră bine. Nu va avea de-a face, prin urmare, cu aceiași imbecili. Îi slăbise, în ultimele ore, îndârjirea. Leșinul, vinul dulceag, aromat o amețiseră. Se trezise moale, anihilată. Ar fi dormit săptămâni în șir, într-un pat mare, curat, într-o cameră largă, liniștită. Să nu se trezească decât după lungi intervale
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
posibilă fără obstrucționarea trupului. Dumnezeu nu poate poposi într-un suflet insalubru. Creștinismul a fertilizat enorm arta. Îndeosebi, pictura. Nu planeta, dar nici un biet sat nu mai încape într o singură religie. Personalii dușmani ai lui Dumnezeu sunt filosofii și imbecilii. Principala misiune a religiilor e să fabrice supuși. Și cea mai pricăjită sectă este convinsă că reprezintă singura religie adevărată. Epoca noastră oscilează între evlavie și satanism. Religia trebuie să fie un indicator spre mântuire. Egalitatea din biserică o precede
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Ce creator de artă nu și-ar dori o eternizare ca cea în chihlimbar? Când insulți un geniu, prestigiul tău crește. Iar al lui se încăpățânează să rămână neschimbat. Statuile - aceste borne ale recunoștinței. Geniile greșesc secolul în care apar. Imbecilii se simt oricând în elementul lor. În templul gloriei, cei vii au doar vize de flotant. Geniile pot înfrunta timpul, nu și răutatea semenilor. Mulți cred că țeasta lor e platforma pe care va ateriza geniul. Și oamenii de geniu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ajungă o himeră a paranoicilor. Puținele clipe de fericire le simțim, de regulă, după încetarea durerii. Omul fericit își concediază rațiunea. Omul are în ființa lui toate ingredientele fericirii. Dar nu prea știe să le combine. Fericirea continuă este obsesia imbecililor. Nu fericirea este obiectivul vieții, ci motivația căutării ei. Absența riscului transformă fericirea în plictiseală. Fericirea nu rezistă planificării. Munca fizică - o fericire destul de ușor de procurat. Primul strat al fericirii rămâne ghiftuiala. Boema - această fericire dezordonată.. Fericirea poate supraviețui
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
S-au deschis granițele și pentru scriitori români. Se pot duce la cules căpșuni în Spania. Toți tinerii care vor să se căsătorească cred că au dat de fata moșului. Foarte mulți tineri scriu poezii. Deși par oameni serioși. Și imbecilii cred că sunt în slujba unei utopii. Sub masca bufonului mustăcește cinismul. Când afară plouă cu găleata, se adună multă lume în sălile de expoziții. Iluziile ne mai cenzurează cât de cât disperarea. Parâmele te sprijină. Dar îți interzic zborul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
îi face bine la reumatism. Niciodată nu se știe prea bine ce se ascunde sub hlamida admirației. Scriitorii tineri cred că pudibonderia nu poate fi combătută decât prin pornografie. Bordelul este iluzia că iadul singurătății poate fi învins. Nu există imbecil mai mare decât acela care, făcând cuiva bine, se așteaptă la recunoștință. Cei care caută absolutul în dragoste au soarta lui Icar. Toți leneșii se cred inadaptabili. Unii au impresia că îi paște celebritatea chiar de la vârsta pojarului. Unele funcții
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
manuale ca în insectar. În esență, destinul te poate duce spre drumul Damascului, ori spre cel al Golgotei. La unele întrebări răspunde numai destinul Noi doar simulăm. Dozajul chimic al creierului face ca unii să se nască genii, iar alții imbecili. Ghinionul este un colaborator malefic al destinului. Norocul este intersecția în care transpirația se întâlnește cu șansa. Șansa noastră e că, deocamdată, Dumnezeu nu-și prea pune mintea cu noi. În materie de destin, contează ce visezi, dar și în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
democrația împinge pe tron dictatorii. PROSTIE Blândețea nu poate salva oaia de prostie. Prostia beneficiază de cel mai rapid aluat. I s-a dat un scaun moale. Pentru că este tare de cap. Prostia are oroare de anonimat. Lipsit de aroganță, imbecilul ajunge un ratat. În cazul pseudointelectualilor, deficitul de inteligență este suplinit de excesul impertinenței. Prostul se simte genial când vorbește, nu când ascultă. Biblioteca nu poate să facă dintr-un prost decât un ignorant studios. Prostul are viteză, nu țintă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
noi, românii, un laureat Nobel. Este un prost autentic, nu din cei care îți oferă o șansă să te înșeli. Cea mai mare grijă a noastră e să rămânem în viață, nu să trăim. Orice societate are în dotare și imbecili. Depinde însă pe ce raft îi așază. Proștii nu-i invidiază pe cei inteligenți. Îi compătimesc. A ajuns în culmea ratării. Îl laudă toți proștii. Cel care rage nu mai are nevoie de adeverință că-i măgar. Imbecilii nu se
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dotare și imbecili. Depinde însă pe ce raft îi așază. Proștii nu-i invidiază pe cei inteligenți. Îi compătimesc. A ajuns în culmea ratării. Îl laudă toți proștii. Cel care rage nu mai are nevoie de adeverință că-i măgar. Imbecilii nu se încumetă să transforme lumea. Le vine mai ușor să o răstoarne. Proștii nu se mănâncă între ei. Vor ceva mai fin. Nu s-a crăpat de ziuă în mințile tuturor. Și când voi fi țărână, mă voi repezi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
încumetă să transforme lumea. Le vine mai ușor să o răstoarne. Proștii nu se mănâncă între ei. Vor ceva mai fin. Nu s-a crăpat de ziuă în mințile tuturor. Și când voi fi țărână, mă voi repezi spre ochii imbecililor cocoțați. De la Neanderthal încoace, unora nu le-a mai crescut nici o circumvoluțiune. Să scoatem mai des proștii la plimbare. Poate acoperă gropile. Tinerii de astăzi cunosc mai bine biografiile starurilor sportive și muzicale, decât pe cele ale propriilor părinți. E
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
le-a mai crescut nici o circumvoluțiune. Să scoatem mai des proștii la plimbare. Poate acoperă gropile. Tinerii de astăzi cunosc mai bine biografiile starurilor sportive și muzicale, decât pe cele ale propriilor părinți. E greu să te ferești de flegma imbecilului cocoțat. Statuile ridicate în timpul vieții nu vindecă amneziile posterității, ci generează greață. Milioane de ani i-au trebuit creierului uman să-și încrețească circumvoluțiunile pe care noi le lăsăm nefolosite. De pe unele frunți și muștele pleacă dezamăgite. În privința proștilor, natura
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]