2,207 matches
-
În legătură cu aceste caracteristici se impun două precizări: războiul militar clasic a fost înlocuit de războiul vinului, puilor, ciocolatei, oțelului, biscuiților sau de războiul împotriva terorismului; frontierele au devenit aproape inexistente în ceea ce privește circulația bunurilor, capitalurilor și serviciilor, dar nu și în ceea ce privește imigrația ilegală și securizarea granițelor. Transformarea statelor și produsul lor post-wesfalic nu au dus la dispariția suveranității -aceasta capătă un nou înțeles regulativ (de reglementare), fără a fi pus sub semnul întrebării aspectul său existențial (Sørensen, 1999, pp. 168-182). Aceasta presupune
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de inițiative în cadrul proiectelor de Inițiativă Comunitară, programe ministeriale și regionale, cofinanțate de FSE (Fondul Social European). Misiunea organizației constă în recalificarea și promovarea resurselor umane și în încurajarea integrării pe piața muncii a tinerilor, femeilor și grupurilor dezavantajate, inclusiv imigrații și persoanele cu dizabilități, prin intermediul activităților de orientare și consiliere, programe de formare profesională, sensibilizare și informare a opiniei publice pentru prevenirea marginalizării sociale. În acest sens, Consorțiul L’École intervine creând legătura între sistemul instruirii profesionale și piața muncii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
forumuri au fost concepute astfel încât să permită punerea în discuție a principalelor dimensiuni ale societății contemporane care să ocazioneze o analiză din perspectiva obiectivelor proiectului european: Economia bazată pe cunoaștere și coeziunea socială. Identitate creștină și primirea Turciei în Uniunea Europeană. Imigrație și rasism. Soliditatea politicii europene și Constituția europeană. Migrație în interiorul UE și mobilitate economică. Engleza ca „lingua franca” și culturile regionale. Drepturile omului și contraterorismul. Inovația tehnologică și comunitățile tradiționale. Mijloacele de comunicare în masă și consumismul. Mobilitate educațională și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de persoane, felul În care are loc migrația, spațiul de deplasare, cauzele obiective și subiective. În aceste condiții cei mai frecvent Întîlniți termeni În literatura de specialitate, din domeniile interesate care se ocupă de problematica migrațiilor, sînt cei de emigrație/imigrație, azil politic, refugiu, exil, apartitism, migrație sezonieră sau migrație internă. Mai mult decît atît, semnificația exilului s-a modificat În timp. Astfel, atunci cînd, În Antichitate sau În Evul Mediu, o persoană Încălca Într-un fel sau altul cutumele ori
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
respectivă ca minoritate etnică, indiferent dacă motivul originar de a ajunge acolo fusese economic sau politic”. Considerînd exilul un concept depășit, Sorin Alexandrescu preferă să ia În discuție două noțiuni complementare: emigrația ca termen generic privind plecarea din țară și imigrația, termen complementar ce vizează stabilirea În țara de adopție. La rîndul său, Eva Behring identifica printre cauzele exilului „asuprirea, urmărirea politică, discriminarea, Închisoarea și amenințarea cu Închisoarea, interdicția de publicare și cenzura, cu alte cuvinte motive politice și cultural politice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca parte integrantă, dar cu trăsături distincte, a civilizației și națiunii americane”. Între „the country of immigrants” și „the country of all opportunities”, cum este considerată Îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără emigrație și imigrație, observa cineva, nu ar fi fost posibilă apariția marilor state moderne, a republicilor anglo-saxone și latine din cele două Americi, Îndeosebi. Citîndu-l pe Moritz Wagner, autorul la care ne referim scria În 1928, Întru totul Îndreptățit, că „on a dit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
including even those who came over here on the Mayflower”. Dar nu puțini au fost aceia care s-au Îndoit și de faptul că „pureblooded Indians” Înșiși puteau fi considerați americani dintotdeauna fără a păstra unele rezerve. Astăzi, recunoscîndu-se că imigrația a stat la baza Americii moderne, se subliniază că „the debate about immigrations has produced scholarly and polemical books attempting to persuade the American public and Congress that immigration is either a disaster or that it is beneficial to the
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ungar, Peter Salins, and John Isbister want to maintain the current level”. Indiferent Însă de aceste reacții, mai vechi ori de ultimă oră, istoria Americii nu poate fi concepută, și deci scrisă, fără a se releva rolul esențial, determinant, al imigrației. În cadrul acestei imigrații, componenta românească, fără a fi una esențială, nu poate fi eludată. Și, chiar dacă peste ea se trece uneori În grabă ori chiar fără a fi amintită, imigrația română reprezintă de mult o dimensiune notabilă a imigrației americane
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
and John Isbister want to maintain the current level”. Indiferent Însă de aceste reacții, mai vechi ori de ultimă oră, istoria Americii nu poate fi concepută, și deci scrisă, fără a se releva rolul esențial, determinant, al imigrației. În cadrul acestei imigrații, componenta românească, fără a fi una esențială, nu poate fi eludată. Și, chiar dacă peste ea se trece uneori În grabă ori chiar fără a fi amintită, imigrația română reprezintă de mult o dimensiune notabilă a imigrației americane, În Întregul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deci scrisă, fără a se releva rolul esențial, determinant, al imigrației. În cadrul acestei imigrații, componenta românească, fără a fi una esențială, nu poate fi eludată. Și, chiar dacă peste ea se trece uneori În grabă ori chiar fără a fi amintită, imigrația română reprezintă de mult o dimensiune notabilă a imigrației americane, În Întregul ei. Înainte de a fi discutat În ipostaza lui de imigrație, elementul de proveniență românească al mixturii americane reclamă a fi examinat În circumstanța de emigrație, care precedă intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al imigrației. În cadrul acestei imigrații, componenta românească, fără a fi una esențială, nu poate fi eludată. Și, chiar dacă peste ea se trece uneori În grabă ori chiar fără a fi amintită, imigrația română reprezintă de mult o dimensiune notabilă a imigrației americane, În Întregul ei. Înainte de a fi discutat În ipostaza lui de imigrație, elementul de proveniență românească al mixturii americane reclamă a fi examinat În circumstanța de emigrație, care precedă intrarea În SUA și acordarea statutului de imigrant. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poate fi eludată. Și, chiar dacă peste ea se trece uneori În grabă ori chiar fără a fi amintită, imigrația română reprezintă de mult o dimensiune notabilă a imigrației americane, În Întregul ei. Înainte de a fi discutat În ipostaza lui de imigrație, elementul de proveniență românească al mixturii americane reclamă a fi examinat În circumstanța de emigrație, care precedă intrarea În SUA și acordarea statutului de imigrant. O asemenea abordare, absolut necesară, nu poate fi acceptată fără a se ține cont de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
forcément un immigrant [...]. Le même fait, vu du point de départ et vu du point d’arrivée, voilà l’émigration et l’immigration, et ces deux aspects sont inséparable l’un de l’autre”. Făcînd distincția necesară Între emigrație și imigrație, studiosul francez preciza că emigrarea este o decizie a cuiva de a părăsi locul unde s-a născut sau trăia la un moment dat, pentru a se stabili definitiv sau pentru un timp altundeva. Emigrația nu a Început, evident, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajînd-o și compromițînd-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era Încă formată. Apoi, românii erau Îngrijorați de afluența unei imigrații care punea sub semnul Întrebării viitorul nației lor. Nu În ultimul rînd, desigur, ei nu erau pregătiți mental pentru a-și părăsi țara. De aceea, emigrația a rămas circumscrisă unei sfere individuale sau uneia de familie, sat sau zonă geografică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
canadieni. * Emigrația, care semnifică, simplificînd lucrurile, o deplasare de populație dintr-o regiune În alta, judecînd totul În virtutea punctului de plecare, se Încheie cu sosirea, și deci stabilirea grupului uman respectiv În alt punct de pe glob. Acest act final, numit imigrație, care e de fapt un Întreg proces, se consumă Într-un anumit spațiu temporal, după niște reguli prestabilite ori presupuse, fără a implica În vreun fel obligativitatea, metamorfozată În legi imuabile. Străinul care a emigrat de undeva a devenit un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de undeva a devenit un imigrant În momentul În care a juns În America și s-a decis să rămînă acolo. Nu orice translații sau mișcări de populație dintr-un punct În altul al globului pot fi considerate emigrații și imigrații. De aceea, procesul de metamorfozare a românilor mutați În SUA În români americani a fost unul foarte complex și care a ridicat nenumărate semne de Întrebare. Nu știm exact și nici nu vom ști vreodată cîți dintre românii care au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la prima vedere, a exclude un eventual pat al lui Procust, Întrucît tiparele coercitive nu au trecere În Lumea Nouă. Realitatea Însă este alta. Nativismul celor născuți Între Atlantic și Pacific a luat, nu arareori și nici Întîmplător, forme potrivnice imigrației. Deși America a avut nevoie Întotdeauna de cei veniți din afară, care nu reprezentaseră numaidecît un excedent În țara lor de origine, noii imigranți nu erau primiți cu entuziasm de nativi, indiferent dacă aceștia din urmă erau asimilați Întru totul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
those who did not conform extremely vulnerable to nativist attacks. In the wake of World War I, anti-foreignism surfaced again in a particularly virulent form”. Indiferent Însă de aceste reacții, justificate, uneori sau Întotdeauna, pînă la un punct, procesul de imigrație a continuat, astfel Încît, Între 1860 și 1910, populația SUA a crescut aproape de trei ori. Dar, În timp ce, pînă În 1880, 90% dintre imigranți erau de limbă engleză sau scandinavi și germani, după această dată, caracterul imigrației s-a modificat. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un punct, procesul de imigrație a continuat, astfel Încît, Între 1860 și 1910, populația SUA a crescut aproape de trei ori. Dar, În timp ce, pînă În 1880, 90% dintre imigranți erau de limbă engleză sau scandinavi și germani, după această dată, caracterul imigrației s-a modificat. Faptul acesta i-a făcut pe americani să-i Împartă pe imigranți În trei categorii: „doriți, puțini doriți, nedoriți”, ceea ce Însemna: „asimilabili, greu asimilabili, neasimilabili”. Prima categorie o reprezentau asiaticii. În cea de a doua intrau italienii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceasta, „statisticile referitoare la profesiunile imigranților arată că, În perioada 1950-78, România s-a aflat pe primul loc În Europa de Est În ce privește procentul persoanelor cu calificări superioare”. Această din urmă observație, care e citită de români cu mîndrie, ne arată că imigrația americană este judecată, cu precădere, prin raportare la țara de origine. Și nu procedează astfel numai românii sau românii americani, ci și americanii proveniți din alte grupuri etnice. De fapt, gîndind altfel, am simplifica nepermis de mult lucrurile, compromițînd subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
secolului al XIX-lea și care continuă și azi. Nu toți cei care, de-a lungul anilor, au avansat o opinie În această direcție au gîndit la fel. O asemenea eventualitate nici nu era posibilă. Cadrul general, cauzele și legislația imigrației s-au modificat mereu, compoziția socială a emigranților nu a fost aceeași, mentalitatea lor a diferit, atît ca emigrant, cît și ca imigrant etc. Ceea ce merită a fi reținut, ca un adevăr cvasiincontestabil, este faptul, relevat deja, că „fiecare val
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alți imigranți ajunși din alte motive peste Ocean. În perioada 1880-1914 se Înscrie, propune el, a doua etapă a imigrării românilor”. Dar nu se cunoaște nici un revoluționar refugiat din România În SUA după 1848. Mary Leuca, profesor american, scriind despre Imigrația românească În America, evidențiază, Înainte de toate, că „documentele asupra imigrării nu menționează un număr semnificativ de români care să fi intrat În Statele Unite Înainte de anul 1880”. Opinia sa este că „Românii au intrat În valul «noii imigrații», Între 1881 și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
american, scriind despre Imigrația românească În America, evidențiază, Înainte de toate, că „documentele asupra imigrării nu menționează un număr semnificativ de români care să fi intrat În Statele Unite Înainte de anul 1880”. Opinia sa este că „Românii au intrat În valul «noii imigrații», Între 1881 și 1914”. Alexandru Nemoianu apreciază că primul val de imigrare s-a consumat Între sfîrșitul secolului al XIX-lea și 1914. Așadar, putem conchide că primul val de emigrare a fost acela cuprins Între Începutul anilor ’80 ai
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1920, peste jumătate dintre emigranții români ajunși În SUA aveau cetățenie americană sau urmau să o obțină. „Se poate trage, astfel, concluzia că Începutul anului 1920 marchează momentul În care stabilirea În SUA a grupului a Început să capete preponderență, imigrația pierzîndu-și trăsătura fundamentală anterioară, anume instalarea temporară În Statele Unite și revenirea În țară după un anumit număr de ani”. Dar, cum el accepta că al doilea val al emigrării se Încheiase În 1914, iar În anii războiului aceasta fusese neînsemnată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a se fi Încheiat, este riscant să Încercăm a formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai În aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat În 1990, se va stabiliza, treptat, În funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română În America și Canada se va Încadra În fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]