1,295 matches
-
cunoștințelor, cât și în feedbackul pe care copii îl dau instructorilor. În societatea japoneză funcționează modelul osmozei: părinții, instructorii și copilul se află într-o relație empatetică, apropiată, în care cuvântul joacă un rol secundar, deoarece învățarea se produce prin imitarea modelului, prin aderarea spontană a copilului la elementele observate în mediu. 6. Cultura nu are caracter monolit. În cadrul unei culturi se întâlnesc diverse subculturi, grupuri de oameni constituite după diverse criterii (sex, vârstă, preocupări, apartenență socială), care, pe fundalul unui
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
obligatoriu în limba română); dualitatea spiritului s-a manifestat și prin dualitatea lingvistică (limba scrisă a fost timp de secole limba slavonă, în vreme ce limba conversației curente era româna); traducerile în română au fost târzii (secolul al XVI-lea), corupte de imitarea originalului; în secolul al XIX-lea învățătura era privilegiul elitelor, în timp ce pentru oamenii simpli, a merge la școală era o aspirație și un titlu de glorie. Și astăzi educația este un factor care imprimă caracter ierarhic relațiilor dintre interlocutori („Sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
start) ,, „ secvență redată de emițător în vorbire directă <@ > rîs concomitent cu rostirea <Z > zâmbet concomitent cu rostirea <OF > secvență rostită prin mișcarea expiratorie specifică oftatului <MARC > secvență pusă în evidență printr-o rostire rară (uneori chiar silabisită) și apăsată <IM > imitarea modului de a vorbi al unei persoane <CIT > emițătorul citește un text (()) indicații ,,scenice” (ex. tușește; își drege vocea etc.) () transcriere probabilă text neclar; numărul de semne (x) indică, în mod aproximativ, lungimea secvenței neclare [...] secvență netranscrisă Bibliografie Achim Mihu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
animală; animăluț; antecedent; apărătoare; ascuțită; atlas; bani; băț; bilete; bir; calului; carne; chip; clopoței; coarne; colorată; cometă; comunism; consultant; continuare; cumpărături; dar; datorie; devotament; dos; drumului; dulceață; enervare; extensii; extremitate; fete; fiare; fir; frumos; gălăgie; idei; iepuraș; de iepure; imens; imitare; inferioritate; infinit; insuportabil; interminabilă; irelevant; îmbulzeală; împletit; început; lemn; leu; leului; lup; de lup; măgar; maimuțe; majorat; de mesaje; mîner; motan; mulți; nașpa; neagră; nimic; organ; pantă; pariul; parte a corpului; pensie; de pește; pești; de pisici; picior; pierdut; pitic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
didactice, informaționale, ergonomice, temporale; • se bazează pe participarea unor factori (care țin de școală, de comunitate sau de sistemul social), pe descentralizare, pe creativitate acțională și depășește conducerea empirică (de tipul văzând și făcând), bazată pe bunul-simț sau pe simpla imitare a unor modele ori experiențe similare; • îmbină aspectul teoretic (concepte, metode de abordare, ipoteze, corelații) cu cel metodologic (în acumularea și procesarea informațiilor necesare, în realizarea activităților specifice), cu cel tehnologic (de rezolvare concretă a diferitelor situații, procedee, operații, etape
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
care protejează prevalența naturalului, ca amprentă a esenței sau a adevărului, iar alta care părtinește artificialul, ca glorificare a activității umane. Dacă filosofia în descendență tradițională atribuie naturalului un statut de necontestat, în timp ce artificialul este depreciat ca aparență a unei imitări a naturii „adevărate”, filosofia virtualității tehnologice desfide orice privilegiere. De pildă, acest recent tip de mintal respinge vechea preferință pentru natural (original, autentic, real, referențial etc.Ă în dauna artificialului (copie, fals, ireal, autoreferențial etc.Ă, în timp ce nu cade în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ilustrată în cea mai mare măsură prin domeniul biotehnologiei (în special coexistența dintre organul natural și cel artificial sau protezic - vezi discuția de mai josă, care se bazează, în principal, pe simularea artificială a naturalului. Se desfide astfel presupoziția de imitare „banală” a acestuia din urmă în procesul artificializării. Prin urmare, interstițializarea dintre artificial și natural constituie, în contextele tehnologiilor digitale, concretizarea tendinței de valorificare a experiențelor artificiale sau tehnologice drept experiențe naturale, nemediate, ceea ce, la o extremă, poate însemna într-
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman și care este mașina. Deși acest test nu a fost trecut de nici un calculator, din cauza dificultății încorporării cunoașterii de bun-simț într-o mașină, a stârnit numeroase semne de întrebare, entuziasm și critici acide. Inteligența mașinală este pentru Turing o imitare sau o reprezentare mimetică și pragmatică (nesemanticăă a inteligenței umane, perspectivă continuată în numeroase discursuri și practici ale analogiei ordinator-sistem nervos, de la compararea componentei de stocare a informației în ordinator cu organul memoriei până la metafora creierului artificial. Printre primii cercetători
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ai inteligenței artificiale au fost, la rândul lor, criticați din interiorul specializării, plecându-se chiar de la presupozițiile lor: computerele nu vor putea niciodată gândi precum oamenii, însă acest lucru nici nu se dorește - inteligența artificială nu vrea să fie o imitare literală a inteligenței organice, ci dimpotrivă, aspiră să-și definească propriile caracteristici de reproducere, creativitate și învățare. Argumentul acestora este că, dacă ordinatoarele nu pot fi inteligente în același sens în care este definită inteligența umană, nici oamenii nu prezintă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de-a doua aspiră la realizarea de viață așa cum ar putea fi (vezi Langton, 1993, 1995Ă. În cadrul acestui ultim model, este consacrat programul evolutiv „Tierra” (vezi Ray, 1995Ă, capabil de autoreproducere și având o evoluție deschisă, creat nu în scopul imitării vieții, ci în intenția sintetizării de viață: chiar dacă sunt lipsite de procesele metabolice, aceste sisteme postbiologice sunt considerate vii. De asemenea, nu doar software-ul este supus principiilor evoluției, ci și hardware-ul prin intermediul cellular automata. Imaginarul vieții artificiale expune
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaginare, imitari, imitatio, aemulus, aemulare), reprezentând ideea de "a imita". În unele limbi europene, s-a păstrat semnificația structurii lingvistice "im": fr. image, imagerie, imaginere, imitere, imitation, émule, émulation; esp. imagen, imaginar, imitar, emulo, emular (a rivaliza); it. immagine, immaginare, imitare, emulo, emular (a rivaliza); engl. image, imagine, imagination, imitate, imitation, emulous, emulate (a rivaliza).1 În DEX2 imaginea este definită ca "reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească, sub forma unor senzații, percepții sau reprezentări", "reprezentare vizuală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
menținerea elementelor funcționale. În al doilea rând, cunoașterea efectelor negative ale NMP este deosebit de importantă pentru țări ca România, care, în încercarea de a identifica soluții pentrudezvoltarea economică și bunăstarea socială, apelează destul de des la transferul de politici și la imitarea structurilor administrative ale țărilor dezvoltate. Preluarea critică a politicilor și structurilor administrative ale țărilor dezvoltate ar împiedica producerea unor noi întârzieri, altele decât cele legate de perioada comunistă, în dezvoltarea economică și socială. Ultima parte a acestei analize este o
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și menținerea elementelor funcționale. În al doilea rând, afirmam că un astfel de demers este util pentru țări precum România, care, în încercarea de a identifica soluții pentru dezvoltare economică și bunăstare socială, apelează la transferul de politici și la imitarea structurilor administrative ale țărilor dezvoltate. Astfel, preluarea critică a politicilor și structurilor administrative ale țărilor dezvoltate ar împiedica producerea unor noi întârzieri, altele decât cele legate de perioada comunistă, în dezvoltarea economică și socială. Cu alte cuvinte, NMP a fost
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sau „N-aș vrea să se afle că am fost cu tine“ ș.a.m.d. Chinuială sau deliciu? Să stai în pat cu cineva dezirabil și totuși să nu faci sex... După cum spuneam mai sus, aceasta este de fapt o imitare a adulților, prin pătrunderea în sanctuarul sexului. Atât timp cât încă nu s-a împlinit prin sex, acest ritual pare chinu itor. Cei doi se excită, se tatonează reciproc, se șantajează, se amăgesc sau chiar se luptă unul cu altul. Dar pentru că
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
contemporană românească pare să-și fi pierdut propria identitate ajungând să alerge contra cronometru în cursa infernală a progresului, uitând de propriile uzanțe, adoptând de cele mai multe ori un comportament mârșav pentru a-și urmări propriile interese, încercând să evolueze prin imitare și adaptare bruscă; imitare a tot ceea ce aparține Occidentului (așa cum eroii lui Caragiale încearcă să imite înalta societate franceză), fără a băga prea mult de seamă dacă lucrurile care sunt imitate, sau mai bine zis importate din Occident, sunt cu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
-și fi pierdut propria identitate ajungând să alerge contra cronometru în cursa infernală a progresului, uitând de propriile uzanțe, adoptând de cele mai multe ori un comportament mârșav pentru a-și urmări propriile interese, încercând să evolueze prin imitare și adaptare bruscă; imitare a tot ceea ce aparține Occidentului (așa cum eroii lui Caragiale încearcă să imite înalta societate franceză), fără a băga prea mult de seamă dacă lucrurile care sunt imitate, sau mai bine zis importate din Occident, sunt cu adevărat utile societății; adaptare
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
D-ale Carnavalului este fluierată la premieră. O noapte furtunoasă este scoasă de pe afiș după două reprezentații. Dacă publicul din marea burghezie îl consideră pe Caragiale un original, mica burghezie îl vede ca un defăimător al ei. Născută spontan, prin imitare și adaptare bruscă, ea este reticentă la spiritul critic. Caragiale nu găsește astfel un public potrivit, care să se recunoască în comediile sale și care să aplaude fără rețineri. 1.7. Individualul și tipicul în dramaturgia caragialiană Scopul operei lui
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
din diferențierea produselor” Figura 2.3. Formarea unui avantaj de cost Pentru menținerea acestor standarde înalte de calitate oferită este nevoie de o experiență susținută și de o serie de resurse diversificate care să fie caracterizate prin raritate, imposibilitate de imitare sau substituire. Dacă firma are în posesie unor astfel de resurse și experiență, atunci are un avantaj concurențial valoros ce o va menține în mediul de afaceri, cu condiția că va trebui să își dezvolte și cel puțin un element
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
principii metodico - strategice: individualizării; conștientizării; motivației și efortului voluntar; accesibilității; interacțiunii mijloacelor verbale cu cele non - verbale; modelării; stimulării; supraînvățarii; specializării; autoreglării sportivului. R. Manno citat de A. Dragnea clasifică principiile în două categorii: generale: conștiinței de sine (motivației); realității (imitarea unor acțiuni din realitate); accesibilității și rezolvării cu succes a sarcinilor; de dirijare a efortului: continuitatea antrenamentului (efort tot anul); progresivitatea efortului; multilateralitatea și polivalența pregătirii; alternanța ciclică a antrenamentului. În pregătirea sportivilor principiile generale de adaptare a acestora sunt
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
mai puțin. Însă prin încheierea de contracte de licență, statele în care se află firmele licențiate vor ajunge să reglementeze restrictiv drepturile de proprietate intelectuală, cu scopul de a descuraja procesele imitative 73. Este evident că, în situația în care imitarea produsului ori procesului protejat prin brevetul de invenție este foarte costisitoare, titularul de brevet poate câștiga din valorificarea micro-monopolului sau macro-monopolului obținut prin brevetare. Dacă imitarea aceluiași produs ori proces este la îndemână din punct de vedere al costurilor, contractul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
scopul de a descuraja procesele imitative 73. Este evident că, în situația în care imitarea produsului ori procesului protejat prin brevetul de invenție este foarte costisitoare, titularul de brevet poate câștiga din valorificarea micro-monopolului sau macro-monopolului obținut prin brevetare. Dacă imitarea aceluiași produs ori proces este la îndemână din punct de vedere al costurilor, contractul de licență este o soluție viabilă pentru titularul de brevet. Există o serie de diferențe între tranzacțiile ce implică cunoștințele care se subsumează noțiunii de know-how
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
oricît de secretă și de nemărturisită ar fi ea, a unui sentimentalism acuzator și a unei vanități culpabile. Sfîntul este inimitabil tocmai pentru că el nu imită nici un exemplu, supunîndu-se exclusiv măreției dorinței lui esențiale. Toți ceilalți sînt imitatori, iar pericolul imitării constă în făptul că aceasta depășește forța elanului, limitele dorinței esențiale, că exaltă și crispează, se înduioșează în fața suferinței exaltate a propriei crispări și își pune speranța nu în justiția imanentă, ci într-o justiție compensatoare după moarte. A aștepta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
greșit să căutăm cauza motivantă numai în înțelegerea eronată a simbolisticii, putînd realmente după cum demonstrează aceste cazuri să eșuăm în această aberație excesivă destul de rară. Aberațiile exaltării imaginative se pot agrava, transformîndu-se în halucinații și în delir de grandoare prin imitarea unui anumit personaj istoric, indiferent de domeniul în care a devenit acesta celebru (religie, arte, politică etc). Nimic nu este mai util chiar mai important în acest context decît înțelegerea procesului de agravare a motivațiilor vanitoase susceptibile să facă din
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ordinea lumii, putem descoperi un model pentru organizarea cetății, bazat pe ordine și pe justiție. Lumea vizibilă, cu realitățile ei schimbătoare, nu este la Platon decît reflexul ideilor imuabile ce formează lumea superioară. Prin urmare legile umane nu sunt decît imitarea celor aparținînd justiției ideale, supranaturale. Omul este ele-mentul de legătură, de comunicare dintre cele două lumi ("dyada"), fiind alcătuit dintr-un corp material perisabil și un suflet nematerial și nemuritor. Dacă ființa umană duce o viață bună, sufletul său va
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
intenția de a fi considerat ctitor al unei opere unice prin măreție și frumusețe. În Patul lui Procust, relevanța mitemului s-ar susține prin intermediul efectului de iconicitate. Charles Sanders Peirce consideră că iconul conține, în principal, două funcții: simbolizarea și imitarea/asemănarea. Conform teoriei lui Peirce, iconul există numai în gândire și are un caracter fulgurant. Filosoful Ed. Husserl comentează ultima caracteristică astfel: percepția momentană a iconului este asemănătoare "cu privirea aruncată cu un singur ochi, prin gaura de la cheie, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]