1,758 matches
-
o realitate obiectivă. Fractura se integrează în articularea unor câmpuri amestecate în logicile și practicile de viață aflate în joc: imaginarul rudeniei ca pivot al unificării politice împotriva unui dușman exterior ale cărui conotații sunt acumulate în diferite perioade (colonialism, imperialism, capitalism etc.) se destramă sub efectul ficțiunii unei piețe a muncii monopolizate în endogamia politică care se îmbogățește fulgerător. Situația ivoriană și cea vietnameză oricât de îndepărtate ar părea unui observator care se oprește la definițiile "culturale" invită la reflecții
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
află în spatele încercării Japoniei de a media tensiunile chino-americane legate de construirea de către China a unor structuri pe reciful Meiji în 1995 (Calder, 1996, p. 144; Er, 1996, pp. 998-1001 și 1005). În plus, complexitatea disputelor este menținută de moștenirea imperialismului japonez, mai ales în China și în cele două Corei (Buzan și Segal, 1994, p. 4). Se poate spune că aceasta stă la baza unei chestiuni delicate: Japonia nu și-a cerut oficial scuze pentru atrocitățile comise în timpul conducerii imperiale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dintre studii au fost realizate în SUA. Riscul este o nord-americanizare a criteriilor și metodologiilor științifice, ceea ce n-ar fi o problemă în sine, decât pentru cei pe care "complexul lui Astérix" îi împinge la o americanofobie simplificatoare. Dar acest "imperialism" în desemnarea criteriilor are și efecte epistemologice pe care se cuvine să le analizăm. Ideea însăși de "programe" nu e universală. Ea impune o viziune localizată a problemelor, care nu e o trăsătură proeminentă în societatea franceză, unde lumea are
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
realismului a fost și este deopotrivă o criză a identității disciplinei. 6. Epilog: Teorii sovietice în domeniul relațiilor internaționale Merită să întrerupem pentru un timp analiza realismului, așa cum s-a dezvoltat el în Occident. Un capitol despre teoriile sovietice asupra imperialismului nu este, desigur, esențial pentru studiul evoluției realismului, gîndit în cadrul disciplinei relațiilor internaționale, așa cum s-a dezvoltat ea în SUA. Din această cauză, cititorul poate trece direct la interludiu. Există totuși trei motive pentru care un astfel de capitol poate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
războiului rece a afectat gîndirea academică. Capitolul cercetează cum a ajustat teoretizarea sovietică instrumentele analitice, inițial marxiste, la noile interese globale ale URSS. Al doilea este că un astfel de capitol dă seamă de remarcabilul fapt că teoriile sovietice asupra imperialismului, din ce în ce mai îndepărtate de originea lor marxistă, prezintă o convergență adesea uimitoare cu realismul 1. În fine, el ajută la familiarizarea, cel puțin de suprafață, a cititorului cu concepte care, redefinite în scrierile occidentale neomarxiste ulterioare, au trezit interesul unor autori
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
familiarizarea, cel puțin de suprafață, a cititorului cu concepte care, redefinite în scrierile occidentale neomarxiste ulterioare, au trezit interesul unor autori realiști în domeniul economiei politice internaționale (vezi cap. 11). Acest capitol va prezenta mai întîi gîndirea marxistă clasică cu privire la imperialism și apoi dezvoltarea ei sovietică. Gîndirea marxistă din afara sferei sovietice va fi discutată în capitolul 11. IMPERIALISMUL CLASIC Toate teoriile marxiste clasice ale imperialismului au la bază aceeași teză, conform căreia contradicțiile inerente capitalismului împing statele capitaliste spre expansiune teritorială
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trezit interesul unor autori realiști în domeniul economiei politice internaționale (vezi cap. 11). Acest capitol va prezenta mai întîi gîndirea marxistă clasică cu privire la imperialism și apoi dezvoltarea ei sovietică. Gîndirea marxistă din afara sferei sovietice va fi discutată în capitolul 11. IMPERIALISMUL CLASIC Toate teoriile marxiste clasice ale imperialismului au la bază aceeași teză, conform căreia contradicțiile inerente capitalismului împing statele capitaliste spre expansiune teritorială, ceea ce duce în cele din urmă la confruntarea militară directă între ele. Cu toate acestea, diversele abordări
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
economiei politice internaționale (vezi cap. 11). Acest capitol va prezenta mai întîi gîndirea marxistă clasică cu privire la imperialism și apoi dezvoltarea ei sovietică. Gîndirea marxistă din afara sferei sovietice va fi discutată în capitolul 11. IMPERIALISMUL CLASIC Toate teoriile marxiste clasice ale imperialismului au la bază aceeași teză, conform căreia contradicțiile inerente capitalismului împing statele capitaliste spre expansiune teritorială, ceea ce duce în cele din urmă la confruntarea militară directă între ele. Cu toate acestea, diversele abordări marxiste desfășoară o considerabilă varietate cînd este
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
între ele. Cu toate acestea, diversele abordări marxiste desfășoară o considerabilă varietate cînd este vorba de identificarea precisă a acestor contradicții sau de cauzele principale ale expansiunii imperialiste. Moștenirea lui Marx Deși Marx nu a dezvoltat vreo teorie cuprinzătoare a imperialismului sau a relațiilor internaționale, marxismul postulează expansiunea ca fiind o caracteristică de bază a statelor capitaliste. Motivul principal care determină capitalismul să se extindă în afara granițelor sale este "legea scăderii ratei profitului" a lui Marx. După părerea lui Marx, plusvaloarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
producție, în dauna componentei muncii, surplusul se micșorează (pentru o critică, vezi Brewer 1990: 33-35; vezi și Barone 1985). Firmele ilustreză această tendință prin expansiunea spre noi ramuri de industrie sau spre noi piețe. În general, în gîndirea marxistă, problema imperialismului este tratată din perspectiva statelor capitaliste; lumea a treia, spre care se poate aștepta o astfel de expansiune, nu este un subiect prea important în analiza lui Marx. Atunci cînd vine vorba de ea, Marx împărtășește pînă la un punct
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1982). Aceasta s-a produs, într-o oarecare măsură, cu prețul ignorării fenomenului naționalismului, ca posibil factor al schimbării în contextul relațiilor internaționale. Dar în această privință nici alte teorii din relațiile internaționale nu au înregistrat rezultate mult mai bune. Imperialismul clasic Contextul istoric al imperialismului clasic se situează la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Analiza istorică marxistă a capitalismului scotea în evidență cîteva trăsături dominante. Prima era dezvoltarea extrem de rapidă (în țările din nucleu) și expansiunea colonială fulminantă. Apoi, marxiștii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
într-o oarecare măsură, cu prețul ignorării fenomenului naționalismului, ca posibil factor al schimbării în contextul relațiilor internaționale. Dar în această privință nici alte teorii din relațiile internaționale nu au înregistrat rezultate mult mai bune. Imperialismul clasic Contextul istoric al imperialismului clasic se situează la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Analiza istorică marxistă a capitalismului scotea în evidență cîteva trăsături dominante. Prima era dezvoltarea extrem de rapidă (în țările din nucleu) și expansiunea colonială fulminantă. Apoi, marxiștii și-au concentrat atenția asupra
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a statului capitalist. Contradicțiile interne ale modului de producție capitalist provoacă expansiunea statului (statelor), care conduce în cele din urmă la izbucnirea unui război imperialist între statele capitaliste. Dincolo de aceste două asumpții, se pot distinge două mari orientări în ce privește explicarea imperialismului. Primul punct de vedere, îmbrățișat în special de Rosa Luxemburg, susține că imperialismul nu este altceva decît un aspect al stadiului cel mai avansat al capitalismului. Imperialismul rezultă din sub-consum: adică ideea că cererea, în lumea capitalistă, nu ține pasul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statelor), care conduce în cele din urmă la izbucnirea unui război imperialist între statele capitaliste. Dincolo de aceste două asumpții, se pot distinge două mari orientări în ce privește explicarea imperialismului. Primul punct de vedere, îmbrățișat în special de Rosa Luxemburg, susține că imperialismul nu este altceva decît un aspect al stadiului cel mai avansat al capitalismului. Imperialismul rezultă din sub-consum: adică ideea că cererea, în lumea capitalistă, nu ține pasul cu expansiunea producției. După părerea ei, sforțarea colonială demonstrează nevoia disperată a capitalului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capitaliste. Dincolo de aceste două asumpții, se pot distinge două mari orientări în ce privește explicarea imperialismului. Primul punct de vedere, îmbrățișat în special de Rosa Luxemburg, susține că imperialismul nu este altceva decît un aspect al stadiului cel mai avansat al capitalismului. Imperialismul rezultă din sub-consum: adică ideea că cererea, în lumea capitalistă, nu ține pasul cu expansiunea producției. După părerea ei, sforțarea colonială demonstrează nevoia disperată a capitalului, care folosește statul ca vehicol, de a extinde capitalismul spre ultimele zone ale lumii
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statul ca vehicol, de a extinde capitalismul spre ultimele zone ale lumii necapitaliste, pentru a realiza o plusvaloare imposibil de obținut în propria țară. Al doilea punct de vedere, care a cîștigat o aderență mai mare grație lui Lenin, vede imperialismul ca pe un rezultat al unui nou stadiu specific al capitalismului, numit capitalismul monopolist, în care concurența crescîndă trebuie să cuprindă lumea întreagă. Rosa Luxemburg explică nevoia de expansiune pe baza caracteristicii de sub-consum a capitalismului. Asumpția ei de bază
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
oferă împrumuturi și determină industrializarea forțată a beneficiarilor, pentru a plăti dobînzile. Investirea masivă în infrastructură (căi ferate) are un scop similar. Pînă la urmă, expansiunea va folosi mijloacele violenței politice și fizice, așa cum se întîmplă în revoluții și războaie. "Imperialismul este expresia politică a procesului acumulării de capital, în competiția pentru rămășițele lumii necapitaliste" (ibid. 391, în trad. engl. a autorului). Dintre gînditorii clasici marxiști, Rosa Luxemburg a vorbit cel mai mult despre impactul imperialismului asupra societăților precapitaliste, distrugerea economiei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
întîmplă în revoluții și războaie. "Imperialismul este expresia politică a procesului acumulării de capital, în competiția pentru rămășițele lumii necapitaliste" (ibid. 391, în trad. engl. a autorului). Dintre gînditorii clasici marxiști, Rosa Luxemburg a vorbit cel mai mult despre impactul imperialismului asupra societăților precapitaliste, distrugerea economiei naturale, perfecționarea mijloacelor de producție și proletarizare, adică expansiunea muncii salarizate. Totuși, punctul ei de vedere asupra acestui subiect se limita la impactul capitalului străin și excludea "orice considerație asupra forțelor interne și a contradicțiilor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Luxemburg a fost atacată în special pentru că neglija adaptările dinamice ale procesului capitalist de producție - supraproducția de azi poate fi absorbită de nivelul de mîine al consumului. Teoriile monopolului capitalist uzează de o serie de legături cauzale pentru a explica imperialismul. Secțiunea următoare va prezenta relația dintre clase și state, legăturile cauzale dintre statele capitaliste și expansiune și în fine, legătura dintre expansiune și război (vezi fig. 6.1). Fig. 6.1 Teorii ale imperialismului bazate pe capitalismul monopolist (Hilferding, Bukharin
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de legături cauzale pentru a explica imperialismul. Secțiunea următoare va prezenta relația dintre clase și state, legăturile cauzale dintre statele capitaliste și expansiune și în fine, legătura dintre expansiune și război (vezi fig. 6.1). Fig. 6.1 Teorii ale imperialismului bazate pe capitalismul monopolist (Hilferding, Bukharin, Lenin) Legătura cauzală dintre clasă și stat se face prin conceptul central de monopol și prin capitalul financiar ca nou stadiu al dezvoltării capitaliste. În mod tradițional, se consideră că statele reflectă interesele divergente
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
permite expansiunea trusturilor autohtone în vederea susținerii procesului monopolizării. Acest lucru s-a produs în detrimentul producătorilor naționali mai mici. Lenin considera că simultaneitatea dezvoltării monopolurilor și a creșterii intervenției statului este trăsătura de bază a capitalismului monopolist de stat și că imperialismul este o consecință a faptului că a fost atins stadiul cel mai avansat al capitalismului. Din moment ce statul nu este un actor autonom, ci mai degrabă un instrument al clasei dominante, burghezia monopolistă este forța conducătoare a expansiunii/ colonialismului. Hilferding își
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mînă de lucru ieftină pentru a avea profituri mai mari, de a deschide noi piețe pentru bunurile în exces și de a găsi debușee pentru investiții. Cu alte cuvinte, expansiunea decurge din necesități financiare, comerciale și de concurență intra-burgheză. Imperialismul este văzut aici ca o internaționalizare a unei competiții interne din cadrul bur-gheziei2. Capitalul-finanță avea nevoie de un stat puternic, a cărui politică să sprijine lupta monopolurilor capitaliste pentru piețe de desfacere în întreaga lume. Pentru a mobiliza suficiente resurse interne
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Capitalul-finanță avea nevoie de un stat puternic, a cărui politică să sprijine lupta monopolurilor capitaliste pentru piețe de desfacere în întreaga lume. Pentru a mobiliza suficiente resurse interne pentru politicile imperialiste, statul se baza din ce în ce mai mult pe o ideologie a imperialismului, consolidată în vremurile unei aprige competiții internaționale: ea era un amestec de rasism, naționalism și militarism. În mod similar, Bukharin a subliniat că internaționalizarea continuă a capitalismului mergea mînă în mînă cu o crescîndă naționalizare a politicii. La nivel intern
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o scriere din 1916, Lenin extindea viziunea antagonistă a relațiilor dintre state, propusă anterior de Hilferding și Bukharin, asupra fenomenului războiului. Scrierile lui Lenin sînt ambigue în privința războiului. Unii cercetători susțin că el nu reușise să evidențieze cauza exactă a imperialismului (Barone 1985: 53). Probabil că nu era un adept al teoriei sub-consumului. Lenin vorbea ca și cum n-ar fi pus niciodată sub semnul întrebării principiul lui Marx cu privire la tendința scăderii ratei profitului, ca primă cauză a imperialismului (O'Connor 1970). Cu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
evidențieze cauza exactă a imperialismului (Barone 1985: 53). Probabil că nu era un adept al teoriei sub-consumului. Lenin vorbea ca și cum n-ar fi pus niciodată sub semnul întrebării principiul lui Marx cu privire la tendința scăderii ratei profitului, ca primă cauză a imperialismului (O'Connor 1970). Cu toate acestea, el era ferm convins că tendința către monopoluri interne nu poate fi replicată la nivel internațional. Altfel spus, el nu accepta viziunea unui trust mondial, care să conducă lumea în mod brutal, dar care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]