1,274 matches
-
1918 este tratată în spiritul determinist al necesității istorice de unificare a statului național. Istoriografia rolleriană a obscurizat complet orice motivație naționalistă (de "reîntregire a unității naționale") a participării României la Primul Război Mondial, catalogat după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine la versiunea prevalentă în perioada interbelică, a Războiului de Reîntregire Națională. Iată cum este raționalizată pe criterii naționale participarea României în război, păstrându-se în același timp retorica războiului imperialist: Intrarea României în primul război
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine la versiunea prevalentă în perioada interbelică, a Războiului de Reîntregire Națională. Iată cum este raționalizată pe criterii naționale participarea României în război, păstrându-se în același timp retorica războiului imperialist: Intrarea României în primul război mondial se cuvine înțeleasă în legătură cu sarcina obiectivă care se afla atunci în fața țării: realizarea statului național unitar. Era un țel care răspundea năzuințelor arzătoare ale maselor largi, ale întregului nostru popor. Iată de ce participarea României
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răspundea năzuințelor arzătoare ale maselor largi, ale întregului nostru popor. Iată de ce participarea României la război are o adîncă justificare istorică și un caracter de eliberare națională, deși, în ansamblu, ca fenomen general, primul război mondial a fost un război imperialist (Hurezeanu et al., 1988, p. 194, subl. n.). Doctrina marxist-leninistă face din ce în ce mai multe concesii ideologiei naționaliste. În fapt, marxism-leninismul, deși păstrat în retorica oficială drept cadrul de referință teoretic al interpretării istorice, este aproape complet acomodat (și atrofiat) în metastructura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialismului românesc a reliefat lupta perenă a poporului muncitor pentru eliberare socială, înțeleasă în sensul emancipării din relațiile de exploatare socio-economică. Pe plan intern independența însemna eliberare socială, iar pe plan extern, libertatea națională echivala cu independența economică în fața puterilor imperialiste. În sincronie cu torsiunea ideologică înspre naționalism, ideea de independență revine pe matca în care a evoluat încă din a doua parte a secolului al XIX-lea. După cum vom vedea, momentele tensionate ale trecutului românesc în care contradicțiile sociale au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originar" al partidului, exprimat în vădita sa atitudine antinaționalistă. Partidul își reneagă trecutul antinaționalist, condamnând "tezele și aprecierile profund eronate" impuse de Internaționala a III-a în problema caracterului statului național unitar român, "taxat în mod greșit ca un stat imperialist" (Petric și Ioniță, 1983, p. 35). Congresele al III-lea, al IV-lea și al V-lea ale PCR ținute în 1924 (Viena), 1928 (Harcov), respectiv 1931 (lângă Moscova) s-au desfășurat sub semnul unei astfel de "confuzii", drept care ele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cunoscută fiind pătrunderea pe piața românească a companiei rivale, care făcuse contracte importante în primul rând cu China comunistă. Reacția unor tineri ca Wagnleitner în Austria post-nazistă poate fi comparată cu deschiderea unei mari secțiuni a populației către cultura americană, imperialistă sau nu, în țări precum România și Polonia în perioada comunistă, pe care un francez, un italian sau un grec o pot înțelege mai greu, date fiind condițiile istorice diferite. COLD WAR AMERICA După mariajul de conveniență în vederea învingerii dușmanului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
stare de grație permanentizată, absolută disponibilitate imaginativă, concretizată în emisia continuă a verbului imnic. Există mereu un prea-plin în această poezie saturată de imagini și totuși aptă, în fiecare punct al său, de noi adaosuri, într-un proces de expansiune „imperialistă” a imaginarului, niciodată satisfăcut de teritoriile cucerite, lărgindu-și necontenit frontierele. Însă aici - ca mai înainte în Colomba - „atlasul” deschis mereu la alte pagini al poeziei — Când eu-ți leg glasul Ca o brățară Deschid atlasul La altă țară Aceeași
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; După al doilea război mondial apar în România și Ungaria teoriile staliniste despre caracterul “imperialist” al stăpânirii sclavagiste romane; limba slavonă a devenit limbă liturgică în secolul XIII în spațiul românesc. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin al VII- lea Porfirogenetul scrie “Despre administrarea imperiului” B) apare un
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
comunism ? ! Filmul lui Jean Georgescu zămislește un spațiu paralel, care seamănă cu realitatea românească a momentului, dar nu răsare. Lupta de clasă este absentă, în Directorul nostru nu apar dușmani ai poporului, burghezo-moșieri scăpătați care uneltesc, spioni parașutați sau agenți imperialiști infiltrați. Nu apare nici un secretar de partid, înțelept, dârz și ferm, care să facă ordine. Răzvrătiții Tănase Florescu și Maria Popescu nu amenință că se duc la Partid, vorbesc deschis în fața colectivului. Și asistăm la sabotarea „în direct” a unei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
muncă, de sobrul și corpolentul Florinte asupra Anicăi. Omul chiar o înșfacă și o pune jos pădurenește. Este prima imagine care coregrafiază sexul în cadrul strict trasat acestui subiect de către propagandă. Vultur 101 (1957) sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951) și continuă cu Vultur 101 (1957) în regia lui Andrei Călărașu. Dacă până acum dușmanul noii orânduiri era la vedere - chiabur, moșier, patron și cozile lor de topor - sau se ascundea în munți, iar răii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
expoziții americane în București, sunt traduse cărți occidentale, filmele rusești cedează locul celor vestice. Este reafirmată latinitatea limbii române. Eminescu, Blaga, Maiorescu, Iorga redevin autori de manual. Se publică Note despre români de Karl Marx, în care este descrisă politica imperialistă a Rusiei față de România. Pe 23 aprilie 1964, desovietizarea își atinge vârful : regimul Dej declară oficial independența față de URSS, cerând Moscovei să respecte aceleași standarde ca și țările vestice în relațiile cu țările comuniste „frățești”. „Nimeni nu poate decide ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din difuzare a filmului Faleze de nisip (regia Dan Pița, 1983) nu mai apar decât filme de propagandă rudimentare. Apoi dispar și acestea : ultimul film despre colectivizare se face în 1984 - Amurgul fântânilor (regia Virgil Calotescu), ultimul film cu spioni imperialiști în 1985 - Racolarea (regia George Cornea), ultimul film cu comuniști ilegaliști în 1987 - A doua variantă (regia Ovidiu Ionescu). Din vara anului 1987 și până în decembrie 1989, propaganda aproape dispare din cinema, ca și cum regimul s-ar fi temut și de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
of the Perseus Book Group., United States of America, 2004, p.15; footnote> Istoria Statelor Unite reflectă flexibilitatea unui popor liber. Naționalismul american a servit atât liberalismului cât și imperialismului. Caracterul misionar al politicii americane, atâta timp cât aceasta nu capătă o dimensiune imperialistă sau pur militară, poate furniza stabilitate internațională.<footnote Arthur I. Cyr, After the Cold War: American Foreign Policy, Europe, and Asia, Editura MacMillan & Co, Basingstoke, England, 1997, p. 138; footnote> În ansamblu, sistemul politic al Statelor Unite este marcat de bariere
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
cele mai diverse domenii ale societății, fiind caracterizată, incontestabil, de o interdependență crescută între actorii internaționali. „Globalizarea este un proces de tranziție care include formulele de organizare socială ca finalitate atât a tranziției post comuniste, cât și a celei post imperialiste, adică exact ceea ce ar da sens ambelor procese, tranziția globală”<footnote Marin Dinu, Globalizarea și teorii ale dezvoltării, Editura Economică, București, 2004, p.80; footnote> Termenul de globalizare respectiv mondializare a început să se impună la mijlocul anilor `90 și pare
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
nivele crescute ale conflictelor bazate pe identitate, existând și zone, regiuni sau state în care acest nivel este scăzut.<footnote Raymond A. Hinnebush, The international politics of the Middle East, Editura University Press Oxford, New York, 2003, p. 92; footnote> „Partidele imperialiste au folosit mișcările naționaliste și religioase ca instrumente pentru a dezbina și conduce politica în Orientul Mijlociu. Studiile institutelor motivate și dominate de centre de decizie foarte puternice produc noi identități pentru numeroase comunități, deși relativ mici ele ar putea reprezenta
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
expusă de Jdanov în raportul său despre situația internațională, în care ideologul sovietic, care de altfel nu a mai apucat să trăiască decât un an după consfătuire, aprecia că „în lume s-au format două grupuri: de o parte tabăra imperialistă, antidemocratică, ce are ca scop esențial instaurarea dominației mondiale, de altă parte, tabăra antiimperialistă și democratică, al cărui scop esențial constă în a submina imperialismul, în a întări democrația, în a lichida urmele fascismului”10. Putem conchide că avem de-
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
1948, a unui tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc sovieto-român. Tratatul era îndreptat împotriva Germaniei sau vreunui aliat al acesteia și avea ca principiu apărarea comună, mai ales că în concepția lui Molotov „instigatorii unui nou război din lagărul imperialist se străduiesc să creeze blocuri politice și militare îndreptate împotriva statelor democrate”. În timpul războiului Stalin avea relații foarte bune cu Roosvelt și o relație de neîncredere cu Churchill. Acest lucru s-a datorat faptului că Roosvelt nu părea a avea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
importante baze economice ale expansiunii americane în Europa, fără a ține cont de interesul național al țărilor care au suferit agresiunea germană”. Doctrina Jdanov explica cel mai bine concepția sovietică despre viitorul Europei: aceasta se va împărți în două - tabăra imperialistă, antidemocratică, ce are ca scop instaurarea dominației mondiale și tabăra antiimperialistă, democratică, ce urmărește subminarea imperialismului, întărirea democrației și lichidarea urmelor fascismului. Desigur prima tabără era reprezentată de Statele Unite, în vreme ce cea de-a doua de Uniunea Sovietică. Mai târziu, între
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului capitalismului imperialist. Scepticii de orientare statocentristă consideră că statele sunt în continuare actorii principali ai relațiilor internaționale, politic și economic, dar eventualitatea fie și numai ipotetică a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
ale unei națiuni și legile morale. În lupta lor pentru maximizarea puterii și securității, statele care dețin o putere semnificativ mai mare decât celelalte pot exercita presiuni pentru universalizarea, generalizarea aspirațiilor lor morale. Aceasta este o formă ascunsă de politică imperialistă, dar care nu trebuie să devină categorie obiectivă de analiză a moralității statelor sistemului internațional. Deși puterile majore sunt cele care impun regulile după care se ghidează relațiile interstatale, totuși trebuie evitată situația în care acestea urmăresc să transforme sistemul
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
Foreign Affairs publică articolul The Sources of Soviet Conduct 1 semnat de George Kennan, fost diplomat al ambasadei Statelor Unite la Moscova, care susține că Uniunea Sovietică urmărește o politică expansionistă deliberată (confirmând temerile lui Churchill că sovieticii duceau o politică imperialistă) și recomandă politica de Ăîngrădire (containment) ca mijloc Aceasta, alături de politica extinsă de alianțe pe care se baza containment-ul, urmăreau să împiedice URSS să depășească sfera de influență și teritoriul propriu-zis pe care îl ocupa în a doua parte a
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
și consum au început să se omogenizeze, mai ales după 1950. Această tendință este efectul constituirii unor mari corporații, trusturi, carteluri, concerne financiar-bancare sau comerciale, cu activități extinse la nivel internațional. Inițial, aceste activități exprimau politici monopoliste naționale cu tendințe imperialiste, dar au dobândit rapid un caracter multinațional, prin fuzionare sau absorbție, ca efect al concurenței acerbe pentru dominarea parțială sau totală a pieței mondiale. Pe această cale se creează premizele unor dezechilibre -chiar cu aspect de criză ale piețelor de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și agresive. O privire de sus, foarte sintetică, reține câteva aspecte esențiale. Reflexul antieuropean, profund și tenace, are rădăcini adânci. Ele urcă mult în timp, în preistorie și protoistorie. Europa este percepută la acest nivel și în primul rând ca imperialistă și expansionistă. Ea vine peste noi. Cu intenții mereu sinistre și insolente. Vrea mereu să ne cucerească, să ne îngenuncheze. Să ne transforme într-o colonie. Lista acestor odioși imperialiști este foarte lungă și ea începe cu... romanii. Cu Traian
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și după evenimentele din 1989, explicate de unele oficine tocmai printr-o astfel de conspirație internațională, subversivă și diversionistă. A făcut cineva o statistică a acestor termeni securiști, în presa de extremă dreaptă? Din Europa vin doar spioni și agenți imperialiști. plus droguri, plus crimă organizată, plus multe calamități. Ele, bineînțeles, există într-o măsură oarecare, adesea exagerate. Dar Europa este și altceva. Mai ales altceva. Idee însă imposibil de asimilat, în adâncime și programatic, de vechile structuri culturale și politice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
face parte din grupul limbilor neolatine. Este deci, incontestabil, o limbă europeană. Limba română este unitară cu câteva dialecte. Inventarea unei așa-zise limbi moldovenești, mai întâi în Republica Sovietică Moldovenească, apoi în Republica Moldova, face parte din instrumentele de propagandă imperialiste și de anexiune ori desnaționalizare staliniste și rusești. Moldova este istoric, cultural și lingvistic o parte a României și deci a Europei. Ea a fost anexată, în 1940, de către U.R.S.S. trebuie reamintit mereu prin pactul Molotov-Ribbentrop de tristă amintire
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]