647 matches
-
cel care „poate traduce Într-o altă modalitate șanother mannerț sau Într-o materie nouă șnew materialț impresia lui asupra lucrurilor frumoase”. Nu s-a subliniat Îndeajuns importanța cuvântului impresie În demersul lui Oscar Wilde. Încercări de a-l alătura impresionismului literar au existat, fără Îndoială, Însă ele vizau aspectul ideologic, și nu pe cel artistic, așa cum cred că este potrivit. Pentru că impresionismul lui Wilde trebuie legat de conceptul de frumusețe, nu de cel de tehnică! Așadar, nu „forma nouă”, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Nu s-a subliniat Îndeajuns importanța cuvântului impresie În demersul lui Oscar Wilde. Încercări de a-l alătura impresionismului literar au existat, fără Îndoială, Însă ele vizau aspectul ideologic, și nu pe cel artistic, așa cum cred că este potrivit. Pentru că impresionismul lui Wilde trebuie legat de conceptul de frumusețe, nu de cel de tehnică! Așadar, nu „forma nouă”, nu „modalitatea nouă” predomină În această ecuație, ci relația stabilită Între „impresie” și „frumusețe”. Adică Între două inefabile. Cine persistă În căutarea originalității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pe care vom avea prilejul nedorit de a le semnala În decursul exegezei noastre. În portretul lui Barbey d’Aurevilly din Les Contemporains, Jules Lemaître - un critic ce nu poate fi suspectat de simpatii secrete față de dandysm și al cărui impresionism, nedisimulat sub aparențe scientiste, ar trebui să suscite simpatia lui Al. George - propune o interpretare ingenioasă a dandysmului, ca filosofie a iluzionării: „Opera pe care și-o propune dandysmul este foarte paradoxală și foarte dificilă. În mod general, oamenii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
limbajului și originalitatea scriiturii fac din Thomas Wolfe unul dintre cei mai străluciți și mai apreciați scriitori ai secolului XX. De la moarte pînă-n zori este o colecție de 14 povestiri, unite prin atmosfera sumbră și amestecul de proză lirică și impresionism. Deși Înclinat să scrie romane fluviu, asemeni mentorului său, Proust, Thomas Wolfe a reușit să șlefuiască 14 bijuterii, adevărate tururi de forță stilistică. Acest volum l-a făcut pe Faulkner să-l considere cel mai mare scriitor american În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
apare pe aceeași pagină cu ironia intelectuală, senzualismul și întrebările grave se împletesc și se resping alternativ, confesiunile fiind astfel greu de încadrat. Pseudojurnalul intim e o formulă globală, însă nu singura. Povestiri, schițe, scrisori, ele sunt când mostre de impresionism liric, când meditații capricioase. Le străbate un curent viu de sensibilitate și imaginație liberă, cu nostalgii dincolo de timp și spațiu, înscriindu-se pe o curbă a eternității. În esență “feminitățile” Hortensiei Papadat Bengescu rezumă atitudini în fața vieții, notabile prin francheță
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
În patru trimițînd la locutor și la situația enunțării), tripartiția operațională a lui Grard Genette, vocile interioare, simultaneitatea și alternanța dintre conținut și conținător, penetrația imagistică, rapelurile culturale, verticalitatea Înclinată, extinderea sensurilor, destinderea lor, imaginile mentale, universul tulburător sincopat, expresionismul, impresionismul, onirismul, jocurile motivelor vizuale, motivul artezian, motivul verbal, simfonia ritmică, impactul dramatic, tehnica insertului, expresia doamnei, omogenitatea, procesul de distanțare și de apropiere, de apropiere și de distanțare, amplificările, montajul sacadat conduc spre un adevărat șoc emoțional, mai ales În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ea de esoterică sau neobișnuită, Își avea locul ei la Brown. Vestimentația de mare clasă era poate singura excepție de la acest fapt binecunoscut. Cei patru ani petrecuți bântuind prin orășelul Providence În pulovere de lână și bocanci, adâncită În studiul impresionismului francez și În redactarea unor interminabile eseuri pentru orele de literatură engleză, nu mă pregătiseră În nici un fel pentru primul meu loc de muncă postuniversitar. Reușisem să amân acel moment cât putusem de mult. Timp de trei luni după absolvire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
perioadă de schimbare de "tip aberant" a fost reperată în 1900, a devenit evidentă în anumite domenii în 1911, 1920, 1923, 1930 și s-a încheiat în 1933 (ibidem). Dar aceste fluctuații se manifestă deopotrivă în pictură, în neoclasicism, romantism, impresionism, cubism, în fiecare dintre acestea impunându-se nu mai mult decât o tendință a vestimentației Occidentale; iar gradul schimbărilor determinate de aceasta nu este așa spectaculos, atrăgea atenția Afred L. Kroeber (apud M.J. Horn, 1968, 3). Majoritatea formelor și efectelor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
schimb, de unde și dezbaterea asupra formei vs. funcția practică a acestora (ibidem). Numeroase picturi din epocă, cum Figura 3.5. Coperta revistei Modes a Paris, 1858 Figura 3.6. Femei în grădină (1867), Claude Monet ar fi cea a părintelui impresionismului, Claude Monet (1840-1926), Femei în grădină (1867), sau chiar revistele de modă ale vremii înfățișau femeia în drapaje austere, cu coafuri exagerate și cu rochii extrem de ample (figurile 3.5 și 3.6). Chiar dacă femeia era reprezentată în saloanele de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care rolul centrului este redus. Această tendință stilistică a căpătat o largă răspân dire. Câmpuri de culoare ale picturilor pe pânze vopsite plat, texturi abstract-expresioniste umplând spațiul pictural și alte procedee similare prezintă aceeași tendință care își are originea în impresionism, mai exact în opera târzie a lui Monet. Toate acestea ignoră centrul și constrângerile marginilor și formatului, înlocuind ierarhia cu coordonarea. Ele abordează nivelul structural al omogenității și astfel semnalează o stare nediferențiată a ființării. În întreaga lume, peretele-cortină al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
speciile enunțate, se practică și o poezie de notație care a direcționat și ea la un moment dat poezia ultimului deceniu. Poezia reportaj nu a creat o mitologie a cotidianului și nu a reușit să transfigureze concretul, evenimentul. Simțim un "impresionism fără consistență", și fotografia realității înregistrează mișcarea printr-o defalcare a elementelor componente tocmai pentru a evidenția "dinamica". Ca în toată lumea, perioada 1944-1950 și apoi 1950-1960 însumează revolta; poeți de după război devin tradiționaliști; ei scriu poeme de circumstanță cu mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Labiș mișcă un univers tematic existent în tradiția poeziei noastre de la 1848 încoace, de aceea critica literară va fixa opera poetului ca moment de "resurecție" a poeziei de după 1944. "Simbolist, impresionist" (P. Poantă) sau mai degrabă un expresionist izvorât din impresionism prin dimensionarea cosmică a impresiei atunci când va trăi imaginile războiului prin sentimentul de sfârșit de lume, proiectat într-un peisaj cutremurat de spaimă și păcat. O natură dantescă, secătuit de viciu, o natură negativă se întinde: "Pe zare curge sânge
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
este simplu, direct, dar încărcat cu imagini, nu arareori la modul ludic. Poetul îmbină suavul cu grotescul în două planuri ce se intersectează, ceea ce ne indică zbaterile unui poet trecut prin mai toate curentele literare moderniste în căutarea notei originale (impresionism, expresionism, suprarealism) (vezi "Globul ecvestru"). La Virgil Teodorescu, problematica poeziei militante este cuprinzătoare și vastă; atrocitățile războiului rămân treze în conștiința poetului, precum și indiferența oamenilor, care înseamnă și ea o crimă de neiertat: "oamenii... spălau/ cadavrele/ și le dădeau drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a împăna povestirea cu fraze precum "era o căldură din acelea exasperante și înăbușitoare cum sînt în serile de vară (...) urca pînă la noi o mireasmă de plante de grădină (...). Din staul aburul se ridica". El opunea artei naturaliste un impresionism pitoresc apropiat de subiectivismul punctului de vedere [...]. Puțin cîte puțin, noua tehnică începea să se contureze (...). Simbolismul se îndrepta din ce în ce mai mult către riguroasa tehnică a punctului de vedere; referindu-se la Bysance al lui Jean Lombard, Alfred Valet nota: "Descrierea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exemplu, alătură pete și tușe de culoare cu scopul de a trece direct de la umbră la lumină. Putem, în această privință, să ne raportăm la tabloul său Impresie: răsăritul soarelui (1872), expus la Muzeul Marmottan. Prin eliberarea de convențiile academice, impresionismul continuă să se bucure de o opinie publică favorabilă: tablouri simple și vesele ale vieții în aer liber (Un dejun pe iarbă), viziune fugitivă a unui bal sătesc de odinioară și a amintirilor nostalgice pe care le evocă... Celebrul "Salon
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
figurativ"), care sunt semnale pe o piață care le cere, și nu țin în nici un fel de o esență (Moulin, 1967, p. 74). Această optică vizibil convenționalistă se prelungește până astăzi: "Strategiile de monopol sau oligopol puse în practică odată cu impresionismul pe piața artei contemporane constau în crearea artificială a unor condiții apropiate de cele care sunt date de la sine pe piața artei vechi". Raymonde Moulin, 1995, p. 209. Originea acestei idei provine, în parte, din reflecțiile foarte novatoare în acea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
131, 155, 157-158, 170, 224, 235, 238, 278, 292-294, 301. Ideologie, 34-35, 175, 215, 254, 265, 273. Ierarhie, 28, 57, 72-73, 150, 162, 188, 261, 264, 266. Imagine, 49, 90, 157, 162, 164, 168-170, 178, 193, 220, 234, 293, 311. Impresionism, 169, 261. Inalienabilitate, 238. Incertitudine, 14, 245, 249-251, 258. Individualism metodologic, 133, 260, 285, 305. Industrii culturale, 10, 85, 91, 96, 98, 147-148, 158, 202, 226, 274, 278, 287. Informare, 107, 109, 111, 173, 271. Infrastructură / suprastructură, 36. Inovație, 46
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
socializarea practicilor și comportamentelor noastre" (B. Lamizet, 1992: 145). Semiotica are un cîmp clar de investigare: limbajul (mai exact limbajele) și practicile de semnificare/comunicare ca practici sociale. Postulatul de bază al semioticii este inteligibilitatea și descriptibilitatea sensului (la antipodul impresionismului sau gustului pentru inefabil al anumitor estetici). "Fără să știm ceva mai mult despre natura sensului am învățat să cunoaștem mai bine unde se manifestă el și cum se transformă... Numai o semiotică a formelor multiple sub care se prezintă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
miazăzi, București, 1970; Miraculoasele întâlniri, București, 1973; Poveștile vântului, București, 1979; Brâncuși, București, 1981; Izvoare și cristalizări în opera lui Brâncuși, București, 1984; Brâncuși - frumos și har, Târgu Jiu, 1997; Brâncuși - rugăciune pentru mileniul III, București, 2001. Ediții: Eugen Schileru, Impresionismul, București, 1970; Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană, București, 1972; Carte de inimă pentru Brâncuși, București, 1976; Claudia Millian, Vreau să trăiesc, pref. edit., București, 1983. Traduceri: Nadejda Belinovici, Zăpada purpurie, București, 1964; Robert Graves, Îngrozitorul domn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
Galaction, Al. Rosetti, Nina Façon, Victor Kernbach. Sub pseudonimul Aristarc, directorul revistei susține „Cronica mizantropului”, Camil Petrescu este titularul rubricii „Cascada prejudecăților”, iar Petre Pandrea face „Cronica ideilor”. G. Călinescu realizează și o suită de prezentări ale unor curente artistice: impresionism, gongorism. Apar traduceri din Federico García Lorca, Thornton Wilder, Benjamin Fondane (B. Fundoianu), John Dos Passos, Boris Pasternak, Guillaume Apollinaire, Aldous Huxley, A.P. Cehov, Leonid Leonov, Ady Endre, E.A. Poe, John Steinbeck, Serghei Esenin, Albert Camus (fragmente din Ciuma), Valentin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
reporter grafic, la războiul civil spaniol, al doilea război mondial, primul război arabo-israelian, războiul chino-japonez și cel din Indochina (Vietnam). A fondat Agenția Magnum (1947) Împreună cu Cartier-Bresson, Seymour, Rodger și Vandiver. Pictorul francez Marcel Duchamp (1887-1968) a debutat sub influența impresionismului și cubismului. Spre 1911, a Început să practice o disociere a formelor apropiată de futurism. După 1923, a abandonat pictura. Încă din 1913, a practicat un soi de nihilism estetic, expunând obiecte scoase din context, Într-o parodie a operelor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
trebui să aducă aceste dovezi. Procedăm, în ce ne privește, doar printr-un expedient total nedorit și în disperare de cauză. Dacă prestigiul criticii românești, de tip teoretic, de idei, este atât de mic, aceasta se datorește și faptului că impresionismul dominant a disprețuit, bagatelizat, negat radical orice altă orientare și cu atât mai mult teoria literară. Iar sucursalele sale din străinătate au făcut totul ca să oculteze astfel de apariții. Chiar și faptul că acest ansamblu de lucrări a fost conceput
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chiar... critica literară curentă, de cronică săptămânală. Ea abdică de la spiritul critic, atunci când pretinde că deține, proclamă, definește, în exclusivitate, adevărul critic absolut. Respectiv, când revendică pentru judecățile sale valoarea absolută, indiscutabilă, definitivă. S-a și spus, de altfel, că impresionismul este prin excelență dogmatic. Deci când afirmă: X are talent, Y nu are, Z intră în literatura română, Y nu intră ș.a.m.d. în baza cărei legitimări, cărui principiu inatacabil, se emit astfel de judecăți absolute, propuse ca definitive
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Creangă se face pe baza teoriei arhetipurilor și a alchimiei, iar motivul Ondinei eminesciene este apropiat de mitul creației. Pastelurilor lui Vasile Alecsandri li se valorifică semnificațiile date de „calorismul” extremelor nord-sud (ger-căldură), de diferențierile între parnasianismul pastelurilor hibernale și impresionismul celorlalte, punându-se în evidență imagismul descriptiv relaționat cu natura afectivă a poetului. Și „conștiința simbolică” bacoviană îi relevă criticului contrastul dintre imaginar și text, ordonarea rostirii lirice prin ritm și rimă trădând alienarea ființei poetice. S. nu aglomerează discursul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
cette indignité". Paraziții și Trubadurul de Delavrancea?: "rămînă îngropați între emoțiile copilăriei!" Apus de soare?: "mai mult un spectacol într-un fotoliu". Stilisticește, E. Lovinescu, scriitor agreabil, a fost multă vreme în căutarea personalității sale, profesând la început un fals impresionism de divagație literară în jurul autorilor, în fraze sau prea sacadate, sau prea simetrice și lungi. Personalitatea lui E. Lovinescu s-a revelat, după 1919, în polemică. Polemist mare ca și Titu Maiorescu, el s-a specializat în bibeloul grotesc, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]