8,822 matches
-
ale autorului, în special pe direcțiile nu atât de constrângătoare și mai tolerante ale comparatismului. Iată de ce textul dens în idei abundă de asocieri, asemănări sau deosebiri, și de puneri în ecuație, care înșiruite cu ingeniozitate, cronologic și tematic, îi imprimă cel mai adesea un caracter interdisciplinar. Alchimie mirabilă, fără tăgadă, aparținând specialistului, vrednică de laudă și așteptarea posterității". Stan Velea, Papa Ioan Paul al II-lea în conștiința românilor, Steaua, nr. 1-2, 2005 PAVEL A. MOLDOVEANU Născut la 19 februarie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cum timpul îmi mușcă din obraz. Liniile lui Rusalin sînt veninoase. Întîi fine, apoi dublate, îngroșate. Cu breteaua sutienului intrată în carne și cu vînătăi pe coapsele grele. Vînătăile arată ca niște dîre de la un prea lung șir de ani. Imprimate pe piele de-o viață prea lungă. Cîinele meu a răgușit. Scuză-mă, Iordanco, mi-s cam răcit. Da' aibi nădejde-n mine. Te apăr io de oportunistu' de motan. Ia aminte, Tano, mă încrunt la el, fii mai pașnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
surprinși de adulții cu aripi aprige și usturătoare, Mioara părea o vrăjitoare care-și rotește palmele în jurul globurilor de cristal pentru a-i dezvălui secretele viitorului. Dar ea nu făcea altceva decât să mângâie nimbul sferelor pe care nu era imprimat niciun țipăt, nici de pasăre cu limbă de șarpe, nici de șerpi cu cap de pasăre, nici de rău, nici de pace, nici de foșnet. Fiecare nimb era așa cum îi stătea bine unui nimb: tăcut. Plăpumăreasa D acă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
trenei și albastrul de metil al tavanului de la Versailles? Cum se poate diferenția prin testul Koller hipoprotombinemia dintre un icter mecanic dansant și o hepatită regală? Ce semne de laborator ajută la deosebirea unei fibrinogenopenii prin fibrimoliza ochilor de păun imprimați pe poalele rochiei, prin coagulare diseminată intravasculară din vorbele deocheate trimise de franțuji în direcția cuplului fericit, Mioara & Mitică? Dacă rezultatele nu-i vor fi aduse în timp real, concluziile medicului curant i se vor părea dubioase, drept pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
iarba e mai greu, buruienile le-am smuls, așa cum s-a smuls din limbă cratima și litera slavă î din i rătăcind ici și colo, așa cum rătăcesc și eu pe ogorul acestor pagini împreună cu Mioara Alimentară. Bancnota foșnitoare a nopții imprimată cu stele a fost gonită de vârtejul zilei, zglobiu zornăind soarele pe cupola de cadmiu a cerului. De undeva, un cor se epuiza înalt, coji de timp desprinse de pe trenuri erau duse de vântul circular al Brăilei prin gangurile blocurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de ceară, ca ale legendarului Icar. Soarele dragostei din mine i le va topi și Mama se va prăbuși în uitare. Scârțâiau furcheții, șenilele rulau pe caldarâm, vâslele se mișcau ritmic, orașul era străbătut stradă cu stradă, Mioara Alimentară le imprima în memoria aparatului foto, chiar și geamătul Pământului vâslit. Pot spune, Mitică, spațiul avea putere de seducție. Dacă timp nu există, îl inventăm, ceea ce făceam ieri, azi desfăceam, pentru a-mi crea senzația de trecere până în clipa supremă a întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și liceeni timizi, urmărind grupuri de liceene, cărora le auzi ciripitul de privighetoare. Sau un bătrân îmbufnat, desprins din cărțile lui Dickens, cu un nepot lăcrimos, tras cu forța spre casă. Pentru că în aerul cu pixeli al Brăilei s-a imprimat viața ce poate fi văzută de cei care vor s-o vadă. O enciclopedie în imagine. O istorie care poate fi atinsă cu mâna și respirată, și admirată. * * * M -am văzut pe mine, ca personaj trecut, pășind pe dalele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
partea a III-a hexacordul ascendent fa diez re și învolbură Rondo-ul cu forme cromatizate în fraza a IV-a din partea a II-a, dându-i astfel viitorului text, unduirea unul val senin. Își frecă palmele, gest care se imprimă foto în memoria viitoarelor gene ale neamului românesc și, lăsându-și capul pe spate, privi fără să vrea prin cerul de straturi geologice. Văzu cum Mioara Alimentară și Autorul creat de ea, creând ceea ce numai lui îi era dat, Puterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
el întregul oraș. Brăila era o cetate în comă. Trăia doar prin speranța locuitorilor. Dar se întâmplă ceva neînțeles de noi, pus pe seama unui defect de refracție a imaginilor prismei. Orașul era mândru de urâțenia lui. Strâmbătatea gândurilor oamenilor se imprimase acestui oraș, tremura urât, cu tentaculele în evantai al străzilor delirând spre Dunăre. Delirul Dunării se transmisese și țărmurilor, între care mormăia nemulțumită Dihania. Macheta unui arhitect neinspirat cu blocuri în care apartamentele erau cutii de pantofi cu pereții mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
iar slujba devenise job, ce dracu', mai rezonant, mai cosmopolit! Ciumecul nu mai ascultă la radioul cu tranzistori, ci la telefonul mobil, marfă care se vindea la kilogram, cu care se și imortaliza pe scuter sau ATV. Pe poze se imprima, desigur, și linia melodică a manelelor. În Dicționarul limbii române, apăruseră noi cuvinte care impuneau limpezimii fonetice, linia melodică a cuvintelor hibridate cu americanisme, întărind astfel cosmopolitismul mârlanului care, obligat de evoluție să aibă circumvoluțiuni, se străduia să le niveleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tratatele unora ca: Weber, Clemet, Langstroth, Beven, Cheshire, Cowan, Root, Dzierzon, Van Berlepsch, Pollmann, Vogel, Maetrinck. Albinele își modificaseră trupul. Erau biluțe tărcate cu ochi. Adaptate găurilor de șoarece. La urma urmei, florile nu erau rotunde? Paradoxal, hexagonul s-a imprimat în gândirea sferică a pomilor fructiferi. Merele din acest an încântau ochiul consumatorilor prin forma lor de hexagon sferoid. Și celelalte fructe nu s-au lăsat mai prejos, stimulând astfel exportul de inventivitate, al geniului brăilean. Luna strălucea hexagonal pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
tot arsenalul de cărucioare, butelii, bidoane pentru gaz lampant, sacoșe de nailon, de camuflaj, coșuri de rafie și răchită, sănii cu spătar pentru copii, landouri din placaj, împreună cu pleiada de babe, moși, gospodine, în capoate de muselină, diftină sau mătase, imprimate cu trandafiri de-un roșu crâncen pe un fond verde-brotac, burlane, gaziere, lămpi de masă, numărul cinci sau unsprezece, sobe-cizmă, sobe de rumeguș, de motorină, cornize de toate mărimile, glastre cu mușcatele copilăriei, pantofi cu șiret, cu perie și cremă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pentru praz, exclus definitiv din alimentație. Așa că, ori de câte ori vedea ceva verde, se făcea roșu, dar înghițea gălușca pentru că știa că această culoare peste mii de ani va deveni umană prin căldura și liniștea pe care timpul avea să i-o imprime. Dar acum se afla în Neozoic și-și studie încă o dată agenda. Era, fără îndoială, o pierdere scurtă de memorie și închise ochii, adâncindu-se în meditație până în Precambrian. Mioara și Autorul percepeau, totuși, existența fiecărei ființe și fiecărui obiect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fizică? Atunci am fost maeștrii prostiei, dacă nu cumva ai uitat, pentru că de la început te-am suspectat, Gustav, de o încetineală a minții, inexplicabilă, mai ales că locuiai în centrul orașului, aproape de Dunăre, fapt ce ar fi trebuit să-ți imprime o mare vioiciune, nu în felul de a fi așa cum o dovedeai, ci la improvizația atât de necesară în textul bătut în cuie al scripturii existențiale. Da, amice, cred că tu aveai creierul tare și deja format cu aptitudini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
caldarâm sau a unui picamer la ralanti, emanații de balast ale Muzei, Hugo puse punct creației sale semnată Valentin Gustav. Ce încântare! Primit ca un V.I.P. pe covorul roșu în casa iubitei, părinții fetei rugându-l cu umilință să-și imprime palma pe vopseaua proaspătă a gardului sau talpa în brâul de ciment al pridvorului. Dar Gustav a preferat, ca Pitagora, să-și deseneze în țărână cu un băț inima săgetată de Any Palade. A scrijelit cu un briceag scoarța copacilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
secunde, după cinci înghițituri, pentru că moartea avea ceasul ei propriu, care trebuia hrănit în funcție de nesațul fiecărei ființe, astfel încât șobolanii mai lacomi mureau mai greu decât o primadonă care linchea puțin din cubuleț și cădea fulgerător. Cu lăbuțele în sus, nedumerirea imprimată pe chip îi oferea acea iluminare în fața uluitoarelor porți ale templului morții. Seara, cădea frântă în patul ei, pe perne mari și pufoase, în care se afunda până a doua zi, în somn vizitând palate imense, toate din marmură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rât c... varietatea semnificativ... de circumstanțe în Uniune sugereaz... și evoluții diferite în ț...rile membre. Dar exist... tr...s...turi comune, ce izvor...sc din curente de profunzime, care, mai devreme sau mai tarziu, nu au cum s... nu imprime o not... dominant.... De aceea, evoluțiile din Franța și din alte ț...ri provoac... mult... neliniște; de asemenea, nu are cum s... nu ne îngrijoreze incapacitatea UE de a-si gestiona complexitatea în creștere. Este o mare diferenț... între a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
ri interne de petrol și gaz poate deveni incert... în anumite condiții. Petrom a iscat multe discuții în a doua parte a anului trecut, în contextul creșterii prețului benzinei și a tarifelor la energie. Creșterea prețului barilului de țiței a imprimat o evoluție ascendent... a prețurilor pe piața carburanților cam peste tot in lume. Pe de alt... parte, apropierea de momentul ader...rii la Uniune a impus în România alinierea tarifelor la energie la niveluri prevalente în spațiul economic comun. Dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
aproape toate dialogurile sunt artificiale, iar unele chiar te fac să zâmbești prin flagranta lor lipsă de naturalețe. Iată cum vorbesc doi tineri, Robert și Diana, în timpul unei plimbări cu barca pe lac. Robert, în timp ce „vâslește cu mișcări ritmice, largi, imprimând bărcii viteza dorită“, întreabă: „Ce spui, Diana, nu e delectantă o plimbare cu barca?“ Iar Diana răspunde: „Cum să nu? Cuvintele nu sunt în stare să exprime magia unei astfel de plimbări!“ Este un stil de o flagrantă, inacceptabilă prețiozitate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
motivul suferinței căprioarei. Un puișor stătea culcat. Avea un căpșor delicat, ochișorii mari și blănița fină ca o mătase chinezească. Cum Dinu se apropia curios, căprioara s-a îndepărtat puțin și s-a oprit. Ochii erau rugători și neputința îi imprima un fel de durere greu de suportat pentru Dinu. Ce ai, mititelule? întreabă puțin panicat. Puiul se ridică chinuit și abia atunci se vede cauza nefericirii căprioarei. Un picioruț era rupt și cînd efortul de a se ridica i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
preambul care să te facă a socoti moartea ca pe o salvare din infernul trăit prematur. Cezar Ivănescu, Val Condurache, Mihai Ursachi, cei trei răstigniți pe cruce și băgați în malaxorul românimii de vii. Ultimele lor pîlpîiri s-au stins, imprimînd pe retina lor o lume românească nebună, nebună, nebună. Românii care se zbat în mizerabilul malaxor care omogenizează respingătorul conținut, atunci cînd văd o stea strălucind în ceruri, au o singură dorință: s-o ademenească și s-o înglobeze în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
plagiat după niște schițe găsite în atelierul lui Dumnezeu: toamna cimitir în oglindă; iarna zugrăveală cu argint fierbinte; primăvara simfonia râului în frunza de salcie; vara puful păpădiilor, aureole pentru îngeri cuminți. Petru încă mai visa o noapte cu stele imprimate peste cearșafuri, cu soare blond despletit în felia de pâine, cu lună plină, atât de plină încât cerul să nu o încapă. Pijamaua copilăriei avea imprimată o jumătate de portocală în dreptul inimii. (A)casă este locul în care îți imaginezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cimitirul cerului: acolo, cei de seama lui stăteau aliniați ca pentru inspecție. (Dumnezeu număra mormintele, mereu cu unul în plus.) Ce să mai creadă despre Tataia? Ieri, ca prin minune, s-a oferit să-i pozeze modelul nu s-a imprimat decât o linie frântă închisă, lipseau poveștile: Faceți liniște! Dumnezeu doarme într-un contur de acuarelă. Cum altfel să fi fost rugăciunea lui Petru dacă nu strigăt dezamăgit: Viața este o pastișă după Cioran. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu mare, Marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vine de om sigur, și iarăși ți se face de semn în podul palmei. Ora 5, frig, întuneric, spaimă. La ușa dormitorului, 40 de papuci aliniați pe două rânduri, doi câte doi, așteptau porția de libertate. Dimineața, roua felinarelor se imprima pe talpa bocancilor. În căptușeala hainelor, pe verticală, creșteau dungi simetrice. Deșteptarea, tilicari! Putorilor, la înviorare! Futu-vă mu-ma-n cur de fătălăi! Un-doi, un-doi, un-doi! Aleagă, vită, dumnezeii mă-ti, aleagă, împuțitule, labagiule... aleargă! Hai, mișcare, vreau mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fericirea. Doi ani au fost împreună, cum bine le sta oamenilor singuri. El, elevul prostuț din ultima bancă, ea, modelul, banca din față, rândul de la fereastră. Fereastra, castani bătrâni, soare despletit printre frunze, soare împletit în 3 (codițe blonde), soare imprimat în colțul din dreapta paginii (cartea un insectar plin cu raze, soare în fiecare vârf de deget). În banca de lângă fereastră, simfonii de lumină: Cerule, cât de opac ești! Când ea nu zâmbește, sunt orb. Te caut cu bastonul pe lângă borduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]