1,095 matches
-
se Întrebau, cu voce tare, cum mai putea face față națiunii cu demnitate clanul Tokugawa, după ce fusese aruncat Într-o asemenea nenorocire. Dacă ăsta-i adevărul, cu noi n-o să-i meargă, cât e el de Senior Nobuo, se aprinse impulsivul Honda. — Mai Întâi, ar trebui să-l scoatem pe Seniorul Nobuo din Nagashima și să ceercetăm crima asta, adăugă Ii, cu o privire furibundă. Pe urmă, trebuie să declanșăm o bătălie decisivă cu Hideyoshi. Sunt de acord! — Nu din cauza Seniorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mai multe insistențe, mi-a spus că a aruncat-o pe geam. Și-a motivat gestul spunându-mi că, în pauză, Mateiaș l-a tot înghiontit și el « s-a enervat » pedepsindu-l astfel. Interpretare : Matei Valter are o fire impulsivă și reacționează brutal și surprinzător în multe situații. Acum, în plus, a și mințit deși nu a fost amenințat în nici un fel. Ca de obicei, a căutat cea mai ușoară cale de rezolvare a problemei, fără să țină seama că
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
evolutiv (O). La noi, în spațiul tracic, cultele fertilității, tipice eneoliticului, telurice, corespund epocii Taurului; cultul zeilor de tip Gebeleizis ori Ares (recunoscut de însăși mitologia greacă ca având de fapt o proveniență tracică, “ținând partea” troienilor, popor tracic. </footnote> ), impulsive, coincid cu epoca Berbecului, iar cultul lui Zamolxis - adus la apogeu în epoca dacică clasică, cea care a cunoscut și cucerirea romană, dar continuat și după aceea -, fără discuție superior ca spiritualitate, corespunde epocii Peștilor. Această secțiune s’a vrut
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fundamentale ale comportamentului oricărei ființe. Ea îi permite organismului să folosească ceea ce-l înconjoară pentru satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții. Același autor menționează că, în cazul individului adult, agresivitatea poate avea două aspecte: a) agresivitatea constituțională, manifestată printr-un temperament impulsiv și violent, întâlnită de regulă la temperamentul epileptic sau paranoic, dar și în cazul perverșilor dezechilibrați și în cel al mitomanilor agresivi; b) agresivitatea dobândită sau accidentală, legată de anumite stări psihopatologice speciale, cum sunt: impregnarea alcoolică, encefalopatiile post-traumatice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
șoldurile rău desenate. Ambii sunt dizarmonici fizic, dar și psihic. Brutali, instabili, excesivi sau stângaci, copiii la această vârstă sunt dovada unei rupturi de echilibru, a unei pierderi a contactului cu viața. Atenția este capricioasă, dispoziția afectivă bizară, cu tendințe impulsive, timidități, enervări subite, se irită, plâng sau râd nemotivat. Copiii prezintă acum o activitate dezordonată. La această vârstă ideile sunt tranșante, paradoxale sau lipsite de franchețe. Se manifestă o stare de angoasă, denumită „neliniștea adolescenței”. Toate tendințele ating o ordonare
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
religios confesional; situațiile impuse; nivelul cultural-educativ. În cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia leneșă, inafectivă, rece, imorală, alcoolică; mentalități opuse în ceea ce privește modul de a vedea viața; stări de tensiune și conflicte între parteneri; intervenția sau pătrunderea unor persoane străine în cadrul cuplului (socri, rude, prieteni etc.). Vârsta considerată optimă pentru căsătorie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și antisocial. Comportamentul patologic are la bază o tulburare psihică primară, care antrenează după ea modificări ale comportamentului de diferite forme și intensități. Acest tip de comportament se poate prezenta în mai multe moduri: conduite de tip reactiv (anxioase, fobice, impulsive, isterice, depresive etc.) sau nevrotic; conduite de tip caracteriopatic, specifice pihopatiilor (impulsivitate, iritabilitate, instabilitate, distimii etc.); conduite de tip psihotic, în care nota dominantă o dă dezacordul total al individului în raport cu realitatea, asociat cu o gravă alterare a personalității (schizofrenie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de comportament, care constau în: absența unei motivații pozitive, acțiuni la întâmplare, tensiune și conflicte în relațiile interpersonale, fugă și vagabondaj, acțiuni revendicative, cverulență, sugestibilitate crescută fără controlul responsabilității pentru acțiunile întreprinse; c) agresivitate, exprimată prin conduite de violență, acte impulsive, sadism, suicid, omucidere, clastromanie, furt etc. 2. Stările depresive Stările depresive colective sau socio-depresiile sunt tulburări psihosociale care se datorează unor factori morbigenetici exogeni cu acțiune prelungită și care, prin aceasta, produc o epuizare psihică cu repercusiuni asupra stării de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nevoilor esențiale ale vieții, punct de vedere însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta în conduitele sau actele individului
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a conduitelor deviante ale persoanei umane. Aspectele mai sus menționate sunt redate sintetic în schema de mai jos. Figură p. 150 Dinamică reactivă Activ orientat în raport cu valorile Supra-Eului moral AFIRMARE dominant, demonstrativ, histrionc Haotic orientat în raport cu pulsiunile primare inconștient VIOLENȚĂ impulsiv, irațional, heteroagresiv Inactiv retragere în fața situațiilor, cu izolare până la autoagresivitate REFUGIU defetist, anxios, autoagresiv Amorf imaturitate afectivă structurală a Eului, imagine de sine vagă DEPENDENȚĂ submisiv, nevoia de protecție, frustrare Tare Stabil EUL Instabil Slab Dinamică areactivă Referitor la tipurile
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o clasificare a criminalilor, luând în discuție toate aspectele legate de determinism și constituția acestora: a) criminalii de factură net patologică sunt cei la care se decelează stări psihotice grave, epilepsie, psihoze halucinatorii, deliruri cronice sistematizate, psihoze anxioase cu raptusuri impulsive, stări toxice; b) criminalii obișnuiți reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă grupa inadaptaților social amorali, fie delincvenți obișnuiți și recidiviști, fie delincvenți ocazionali; factori decisivi îi reprezintă o anumită maturitate afectivo-intelectuală, inadaptarea socială și amoralismul, precum și o imaginație exuberantă; în această grupă de criminali intră personalitățile anormale: amorali, perverși, dezechilibrați, impulsivi; personalitățile de tip „degenerat” în sens lombrosian, în cazul cărora accentul se pune pe ereditate și tulburările de caracter și intelect; c) criminalii ocazionali sunt persoanele care comit în mod cu totul ocazional crime, cu caracter pasional (dragoste sau gelozie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și echilibru, disfonii). Simularea tulburărilor psihice se referă la următoarele categorii nosologice: stările de agitație; stările depresive; tentativele de suicid; confuzia mentală sau alte stări de obnubilare a conștiinței: halucinații, idei delirante; debilitatea mintală; depresia și anxietatea; amneziile; stările psihopatice impulsive. Simularea bolilor psihice pune, în primul rând, probleme de diagnostic, iar în al doilea rând, probleme de ordin medico-legal. Orice individ care simulează are un interes, urmărește un scop. În general, interesul este de ordin social sau economic, motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
urmează: a) crime și delicte antisociale, împotriva statului și a instituțiilor publice: - crime contra siguranței statului; comise, de regulă, de paranoici, idealiști pasionali, revendicatori politici, anarhiști dezechilibrați; - crime contra apărării naționale, de obicei dezertarea, întâlnită mai frecvent la debili, melancolici, impulsivii psihastenici, PGP; - infracțiuni financiar-bancare, comise de falsificatorii de bani, și abuzul de autoritate, de anarhiști, revendicatori, deliranți megalomani, ASC; - rezistența generală față de autoritatea de stat, întâlnită de rebeli, alcoolici, toxicomani, epileptici, maniaci, alcoolici, PGP; - infracțiuni în raport cu legea care protejează viața
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
premeditare - paranoici, ipohondrici, delirant-halucinatori; paricid - psihopați amorali perverși, debili mintal, PGP; otrăvitori - psihopați, isterici; infanticizi - psihopați sadici, melancolici anxioși; - lovituri și răniri - paranoici, alcoolici, epileptici, PGP, demențe organice. - atentate la moravuri: exhibiționism - PGP, demențe senile, maniaci; violatori - schizofrenici, epileptici, psihopați, impulsivi sadici; necrofilie - imbecili, masochiști. c) crime și delicte contra proprietății: - escrocherie: escrocherie cu fals - psihopați, toxicomani; escrocherie cu abuz de încredere - psihopați, idealiști mistici; căsătoria ca escrocherie - psihopați, isterici cu fabulații mitomaniace; - furt: furt calificat - psihopați; furt cu etalaj - cleptomani
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de angoasă, în stările obsesive; impulsiunea pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex, cu caracter subit, impulsiv, specific oligofrenilor și schizofrenicilor; suicidul impulsiv, de mai multe feluri: inconștient și subit la epileptici, conștient și subit la melancolici și alcoolici, conștient, subit și cu caracter imperativ la obsesivi; suicidul pasional, determinat de presiunea pasiunilor (L. Proal), cu forme
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pasională, prin dominarea conștiinței morale de presiunea pasiunilor; crima vulgară, caracterizată prin utilitate. Suicidul și automutilarea au mai multe modalități de manifestare, fiecăreia corespunzându-i anumite caracteristici psihopatologice proprii: suicidul reflex, cu caracter subit, impulsiv, specific oligofrenilor și schizofrenicilor; suicidul impulsiv, de mai multe feluri: inconștient și subit la epileptici, conștient și subit la melancolici și alcoolici, conștient, subit și cu caracter imperativ la obsesivi; suicidul pasional, determinat de presiunea pasiunilor (L. Proal), cu forme: tipul Werther, suicidul în doi (tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tipuri: sinucideri utilitare (în cazurile de dezonoare, de ruină economică), sinucideri limită, legate de situațiile fără nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nici o ieșire, cum ar fi: boli cronice, bătrânețe, izolare. Fugile și vagabondajul patologic au la bază următoarele aspecte psihopatologice: - reacții subite, neexplicabile (schizofrenia); - fuga impulsivă și amnestică (epilepsia); - fuga prin carențe educativ-emoționale, conflicte familiale, presiuni și pedepse aplicate copilului; - fugile impulsive, dar conștiente și conservate amnezic, ale psihopaților; - vagabondajul patologic din cazul demențelor senile, deliranților sau oligofrenilor; - vagabondajul economic sau social (șomeri, exilați, profesiuni ambulante, dezertori, bolnavi psihic evadați din spitale); - vagabondajul migrator (bande de delincvenți). Atentatele la moravuri și prostituția
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru debilii mintal, psihopați, cleptomani, PGP, demențele ASC, senili, alcoolici. Escrocheria este întâlnită la psihopați, toxicomani, sociopați, antisociali, isterici. Atentatele la moravuri au mai multe aspecte: - exhibiționismul, în cazul PGP, al demenței senile, al maniacilor; - violul - la: epileptici, schizofrenici, psihopați impulsivi sadici; - necrofilia - la oligofreni, masochiști. Crimele sunt caracteristice pentru alcoolici, schizofrenici, epileptici, maniacali, paranoici, deliranții halucinatori, isterici, melancolici, psihopați, sadici, stările anxioase. Vagabondajul este întâlnit la psihopați, sociopați, psihastenici, epileptici, PGP, schizofreni, alcoolici. Cerșetoria apare la maniaci, oligofreni, psihopați, deliranți
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care atestă legătura dintre carențele limbajului și agresivitate. Un mare procent din numărul copiilor care sunt duși la psiholog din cauza problemelor legate de violență prezintă și dificultăți de limbaj, nedetectate anterior. La fel de real e faptul că specialiștii descoperă la copiii impulsivi un eșec În dialogul interior care controlează comportamentul. De asemenea, studiile de psihiatrie Încep să vorbească despre alexitimie, incapacitatea unei persoane de a-și recunoaște și exprima sentimentele. Fără ajutorul limbajului interior, subiectivitatea noastră rămâne nearticulată, paralizată și ștearsă. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
le pune la dispoziție. Grație lui putem să ne fixăm atenția asupra vieții noastre conștiente. El reprezintă organul reflexiei. Dar există două eșecuri ale acestei lingvistici subiective, unul datorat unor lipsuri și celălalt, unor excese. Absența analizei introspective produce inteligențe impulsive, necizelate, imprevizibile, În timp ce excesul de analiză, rumegarea sau cumpănirea continuă a ideilor, e paralizant. Echilibrul, În acest caz, dar și În multe altele, este determinat de acțiune. Cel mai potrivit este acel nivel de introspecție care Îmbunătățește adaptarea noastră la
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
au examinat nu au putut să găsească motivul crimei, deși au descoperit antecedente de violență. S-au limitat să afirme că, Într-un fel, situația a determinat fapta. Trebuie să distingem trei fenomene diferite: impulsivitatea, compulsia și automatismul. În comportamentul impulsiv există motivația, ideea directoare, conștiința lucidă, Însă lipsește deliberarea. Se trece direct la acțiune, care e involuntară, violentă, neașteptată, absolut necesară, explozivă, de nestăpânit. Nu există luptă internă. Acest tip de comportament poate da naștere la acte violente Împotriva persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
autism: CÂND ? CÂT TIMP ? CE URMEAZĂ ? Datorita faptului că nu înțelege ce se întâmplă și în ce ordine se întâmplă lucrurile, copilul autist se află în continua nesiguranță (anxietate). De aceea vizualizarea schemei de zi compensează gândirea și comportamentul neorganizat, impulsiv și focalizat autostimulativ. Schema de zi constituie o forma de comunicare a copilului autist/ cu copilul autist. De aceea este important să alegem tipul de schema de zi, potrivit nivelului de dezvoltare și înțelegere la care se află copilul în
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
nu i-ar fi stricat mai mult aplomb, nu lasă impresia că ar avea vreun parti-pris. Consemnările sale inspiră încredere prin echilibrul și decența argumentării, ca și prin franchețea atitudinii. Tranșant, dar politicos, calm (în aparență) și numai câteodată ironic, impulsivul bine temperat nu face din cronicile lui un show de teribilisme, nici nu se pierde în frivole grațiozități. O incoruptibilă seriozitate îi guvernează demersul. Dacă de „măști” O. se apropie cu euforii chibzuit filtrate, succintele profiluri (scriitori, interpreți, critici), la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]