1,086 matches
-
Stets (2005, 32Ă observa că această distincție derivă din concepția lui Ralph H. Turner (1976Ă despre șelful real, profund și interior revelat fie de comportamentul instituțional (normativa, fie de impulsuri (comportamentul antinormativă. Tabelul 2. Caracterizarea emoțiilor instituționale și a emoțiilor impulsive (după Gordon, 1989, 115Ă Emoțiile instituționale Emoțiile impulsive Au de regulă o durată lungă De regulă durează puțin Au de regulă o intensitate scăzută Au de cele mai multe ori o intensitate mare Consistentă este cerută între norme și instituții Consistentă este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
din concepția lui Ralph H. Turner (1976Ă despre șelful real, profund și interior revelat fie de comportamentul instituțional (normativa, fie de impulsuri (comportamentul antinormativă. Tabelul 2. Caracterizarea emoțiilor instituționale și a emoțiilor impulsive (după Gordon, 1989, 115Ă Emoțiile instituționale Emoțiile impulsive Au de regulă o durată lungă De regulă durează puțin Au de regulă o intensitate scăzută Au de cele mai multe ori o intensitate mare Consistentă este cerută între norme și instituții Consistentă este cerută între simțiri și exprimare Sursă normelor include
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
al emoțiilor iclude furia, iritarea, dezgustul, surpriză, frica și excitarea Conform diferențierii de orientare a emoțiilor, aceeași emoție poate avea semnificații diametral opuse. Jonathan H. Turner și Jan E. Stets (2005, 34Ă consideră că distincția între emoțiile instituționale și emoțiile impulsive operată de Steven L. Gordon permite nuanțarea concepției lui Arlie Russell Hochschild (1983Ă despre alienare în cazul muncii emoționale, în sensul că nu totdeauna managementul emoțiilor provoacă înstrăinarea individului de muncă să, ci doar la persoanele care au o orientare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de Steven L. Gordon permite nuanțarea concepției lui Arlie Russell Hochschild (1983Ă despre alienare în cazul muncii emoționale, în sensul că nu totdeauna managementul emoțiilor provoacă înstrăinarea individului de muncă să, ci doar la persoanele care au o orientare emoțională impulsiva. 3.3. Teoria lui Arlie Russell Hochschild despre munca emoțională Termenul de „muncă emoțională” a fost introdus în psihosociologie de către Arlie Russell Hochschild în 1979 și a făcut carieră după ce profesoară de sociologie de la University of California a publicat lucrarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
curiozitate; cutează; cutezător; da; dans; deget; să deschidă gura; deștept; dezghețat; dorește; dori; Dumnezeu; la ea; examen; ezitare; fac; să facă; să faci; făcea; a fi; fire; frică; fum; fură; găsi; gheață; glumeț; grabă; greșeală; hoțul; să ia; la idei; impulsiv; iniția; insulta; intenționa; interesant; invitație; istețime; să iubești; împiedica; încăpățînat; încercare; încercă; încredere în sine; încumeta; a se încumeta; încurcare; îndată; îndrăzneață; îndrăzni; înșeală; a întreba; întrebare; și-l lăsau; lepăda; lucru; lupta; mașină; mereu; mîine; moale; mult; multe; muzică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
el; ciudat; ciudos; cocoș; coleg; coloană; copil; curaj; cutremurător; depășire; dezavantaj; dezgust; diferență; diplomă; dispreț; dîrz; domol; drăguț; drept în decizii; dubios; dușmănos; efort; doar pentru el; plin de el; ești; fără scrupule; ființe; fițe; fraier; gălăgios; gelos; greșit; imatur; impulsiv; inferior; ins; insulta; invidie; irascibil; Irina; isteț; iubire; izbîndă; încet; îndărătnic; ca întotdeauna; înțepat; jignire; laș; laudă; lider; Liviu; majoritatea; mare; mereu; mic; mintios; mișcător; mînios; moldovean; naiv; narcisist; cu nasul pe sus; natural; nedrept; needucat; negativism; neîncrezut; neînțelegător; nelăsător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dărnicie; decis; deosebit; des; descurcăreț; deștepți; determinare; dezvoltare personală; dibace; director; disciplinat; disciplină; domol; dori; dorință; drept; durată; educat; eficace; el; exigență; existent; experimentat; în totce face; facultate; fals; faptă; fata; fraier; fudul; gingaș; greu; grijuliu; hoț; idiot; iminent; impertinent; impulsiv; impunător; inconsecvent; indiferenți; insistă; instructor; intens; intensiv; iscusit; iute; încăpățînare; încearcă; încercare; încercări repetate; încercări; încredere în tine; de încredere; încruntat; îngăduitor; îngîmfat; înțelegător; înțelept; învățat; învățăcel; învingător; lacom; lăsător; liber; lideri; linie dreaptă; liniștit; literă; lucru; luptă; lupul; mama
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
agitat; agitație; alunecuș; amintire; apă mare; ață; azuriu; bani; barcă; cădere; de căldură; cool; Costinești; covor; curent; dar; depărtare; distracții; de ducă; elegant; energie; eșarfă; euforie; flamă; flotă; flux; în formă; fortificare; frig; frumusețe; fum; Gabi; gînd; grabă; hop; impuls; impulsiv; insecte; izvor; înălțare; înălțime; încrezător; întuneric; învăluire; libertate; liniște; lung; mare, plajă; marea; maree; al mării; de mireasă; mîl; modă; mulțime; muzică; navă; nebănuit; nebun; de ninsoare; nisip; nou; nudă; ocean, mare; odihnă; oportunitate; păr; pictor; piedică; pierdut; plasă; plutire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de tip borderline Tulburarea de personalitate de tip borderline se referă la un pattern de durată care debutează de regulă în prima parte a vieții adulte și care cuprinde o imagine de sine, dispoziții afective și relații instabile, precum și comportamente impulsive. Persoanele afectate de această tulburare nu pot suporta singurătatea, viața lor caracterizându-se printr-un șir lung de relații instabile și intense. În plus, acești indivizi apelează frecvent la comportamente de risc ca alimentarea compulsivă, sexul neprotejat, consumul de alcool
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
poemelor "Ținut", "Cât infern", sau "Iulie", unde peisajul ne trimite la poemul "Cuptor" al lui G. Bacovia: "pământu-n cimitir e crăpat până-n moarte, caii fac viermi în bălegar/ urechile bătrânilor încep să curgă" ("Iulie"). Ni se pare voit subliniată "temperatura impulsivă" a vârstei, concretizată în imagini stridente, bolovănoase, crude, cum le extrage și le subliniază Ion Caraion, în al său studiu "Duelul cu crinii". Limbajul violent, "barocul metaforic" ar putea fi imputat multora dintre poeții proveniți din mediul rural, ca Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de ordin personal
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
primul rând, „romanul unui destin individual“ (N. Manolescu), o dramă a pământului și a iubirii. Această dublă dimensiune a romanului este validată prin construcția personajului principal. Prima apariție a lui Ion în spațiul ficțional reliefează o trăsătură psihică definitorie - firea impulsivă - și o dominantă morală: viclenia. Ambele trăsături sunt evidențiate din perspectiva obiectivă a naratorului omniscient, în episoadecheie ce punctează destinul lui Ion. Astfel, în scena horei, plasată la începutul romanului, naratorul semnalează temperamentul impulsiv al protagonis tului ( Apoi deodată se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reliefează o trăsătură psihică definitorie - firea impulsivă - și o dominantă morală: viclenia. Ambele trăsături sunt evidențiate din perspectiva obiectivă a naratorului omniscient, în episoadecheie ce punctează destinul lui Ion. Astfel, în scena horei, plasată la începutul romanului, naratorul semnalează temperamentul impulsiv al protagonis tului ( Apoi deodată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit) și vicleșugul neprefăcut din pri virea lui. Cuplul Ion-Ana se alcătuiește astfel sub semnul duplicității, ca act de voință: Ce să fac? Trebuie so iau pe Ana! Trebuie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ales o garanție a păstrării pământurilor lui Vasile Baciu. Și în relația cu George Bulbuc, Ion va reacționa cu violență, potrivit firii sale impulsive (scena confrun tării violente dintre cei doi rivali, la cârciuma lui Avrum, de exemplu). După moartea Anei, conflictul cu George este disimulat sub aparența prieteniei, dar viclenia proce durală a eroului va fi denunțată de Savista, oloaga. Pentru toate aceste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la lăutar [...]. Apoi deo dată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit [...]. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce constituie axele universului interior al eroului, motivând evoluția ulterioară. Construinduși protagonistul în matricea personajelor tipologice, realiste, Liviu Rebreanu îi conferă o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii. Aceasta pare modelată de statutul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de ordin școlar, psihopedagogie ) ( Ruxandra Rășcanu,1994 ). Chiar dacă în cele de mai sus ne-am referit mai ales la adolescent, aceasta nu înseamnă ca nu exista probleme de acest gen la vârste mai mici.. Tipul predelictual, de orice vârsta este impulsiv,agresiv, mincinos etc. La vârstele mici agresivitatea este adeseori prezenta in conduita unor copii, ca o consecința a unor conflicte, frustrații, dar și datorită sugestibilități si problemelor firești in dezvoltarea voinței, a capacitații de autocontrol. Uneori, minciuna este agresivă, deoarece
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
instituționale, dar si psio-pedagogice. Dirigintele poate pune in mișcare un întreg ansamblu metodologic pe baza căruia să poată negocia eficient reguli, opțiuni, să anticipeze situații conflictuale înainte de a deveni explozive, să prevină dificultăți. Se pot astfel reduce riscurile de comportament impulsiv la acei elevi ce par să fie incapabili să-si reprezinte consecințele actelor lor. Lipsa de consistenta sociologica a grupului, lipsa tradițiilor, a unei experiențe comune structurate, a perspectivelor si obiectivelor comune, fragilitatea relațiilor interpersonale afectează grav posibilitățile de acțiune
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
o conduită inadecvată față de învățător și colegi. În timpul activităților școlare, de multe ori cântă, vorbește cu voce tare, imită gesturile învățătorului sau ale colegilor. De cele mai multe ori el este cel care provoacă neînțelegeri și conflicte în cadrul colectivului de elevi. Este impulsiv atunci când copiii nu-i dau dreptate sau nu-l ascultă. Dacă nu îi convine ceva, se ridică în picioare și vorbește neîntrebat, fără a avea legătură cu lecțiile. Reactionează pozitiv atunci când este laudat, dar se supără foarte tare dacă i
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt pe plac. Manifestă dorința de a fi apreciat de cei din jur. Îi place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric). Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță, egoism. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru activitățile practice, educație fizică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către băiat a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului, în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform posibilităților reale ale personalității. Obiective pe termen scurt Elevul D. M.: va participa activ la discuțiile din clasă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
se impune și consilierea părinților. Scopul programului părinte-copil este acela de a induce modificări în interacțiunile părinte-copil, acestea constituind o premisă a reducerii problemelor comportamentale ale copilului în familie. Etapele terapeutice ale programului părinte-copil vizează: îmbunătățirea relației părinte-copil; modificarea comportamentului impulsiv în situații bine definite prin utilizarea consecventă a unor tehnici pedagogice și terapeutice; utilizarea de către părinți a întăririlor comportamentelor dezirabile; folosirea unor întăriri verbale specifice (lauda sau dezaprobarea); recurgerea la întăriri consistente; utilizarea în primă fază a metodelor de recompensare
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea de către fată a adevăratelor cauze ale comportamentului său și identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform posibilităților reale ale personalității. Obiective pe termen scurt Eleva M.R.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
nu face abstractizări; Limbaj și comunicare: vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă, uneori vulgară; Imaginație: relativ bogată; Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric); Trăsături de caracter în devenire: egoism, nesiguranță, neglijență; Aptitudini: artistice (literare și specifice artelor plastice); Capacitatea de efort intelectual: medie. V. Observarea și înregistrarea datelor a. Dialog cu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
să petreacă mai mult timp cu părinții săi care sunt adesea foarte ocupați și nu au timp mai niciodată să discute cu el sau să meargă împreună în oraș. b. Dialog cu mama Mama elevului susține că B.D. este extrem de impulsiv și adesea instabil emoțional. Se întâmplă uneori să plângă fără niciun motiv și cu greu reușește să se liniștească. A încercat în numeroase moduri să îl determine pe B.D să se liniștească, să nu mai deranjeze lecțiile și să
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
școlar; învățătoarea clasei. 7.2. Stabilirea obiectivelor Obiective pe termen lung: conștientizarea adevăratelor cauze ale comportamentului său; identificarea principalelor căi de acțiune; conștientizarea riscului săvârșirii unor comportamente deviante; educarea copilului în a învăța să se stăpânească, să își controleze comportamentele impulsive, să aibă o mai bună toleranță la frustrare; Obiective pe termen scurt Elevul B.D.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de colegii săi, oferind tuturor libertate de exprimare; se va implica în activitățile curriculare și extracurriculare desfășurate de întreaga
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]