1,931 matches
-
lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei, excepția de neconstituționalitate formulată în cauză de față urmează să fie respinsă că inadmisibilă. De altfel, chiar și în situația în care nu ar opera această cauză de inadmisibilitate, s-ar impune respingerea excepției și pe fond, deoarece asupra constituționalit��ții Legii nr. 105/1997 Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 134 din 20 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din
DECIZIE nr. 60 din 20 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124490_a_125819]
-
26 aprilie 1999, constatând că aceste dispoziții legale sunt neconstituționale. Într-o atare situație, când Curtea a constatat neconstituționalitatea dispoziției legale printr-o decizie anterioară, acea dispoziție legală nu mai poate face obiectul excepției de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. În situația în care excepția este inadmisibilă, instanța judecătorească trebuie să o respingă printr-o încheiere motivată. Se reține însă că, în speță, această cauză de
DECIZIE nr. 69 din 27 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 lit. d) şi ale art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124643_a_125972]
-
în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. În situația în care excepția este inadmisibilă, instanța judecătorească trebuie să o respingă printr-o încheiere motivată. Se reține însă că, în speță, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data de 21 septembrie 1998, când s-a pronunțat de către instanță de judecată încheierea de sesizare a Curții și, prin urmare, la acea dată excepția de neconstituționalitate era admisibila, devenind inadmisibilă ulterior. ÎI. În ceea ce privește neconstituționalitatea prevederilor
DECIZIE nr. 69 din 27 aprilie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 lit. d) şi ale art. 77 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124643_a_125972]
-
Daniela Manea OPINIE SEPARATĂ Soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate ce face obiectul prezenței cauze este corectă, întrucat dispozițiile art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Considerăm însă că temeiul respingerii nu trebuie să fie inadmisibilitatea, conform argumentelor cuprinse în cadrul părții I a considerentelor deciziei, ce sunt reflectate în dispozitivul acesteia, ci ar fi trebuit să fie netemeinicia motivelor de neconstituționalitate invocate prin excepție, conform argumentelor cuprinse, de altfel, în cadrul părții a II-a a considerentelor
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicata, să dispună sesizarea Curții Constituționale, care, astfel, este legal investita să soluționeze în fond excepția de neconstituționalitate, dacă, desigur, nu există alte motive de inadmisibilitate. Cu ocazia soluționării în fond a excepției, Curtea va putea, după caz, fie să admită excepția, constatând neconstituționalitatea dispoziției legale atacate, fie să o respingă, întrucât este neîntemeiată. Spre a pronunța în prezența cauza soluția de respingere pentru inadmisibilitate, majoritatea
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
de inadmisibilitate. Cu ocazia soluționării în fond a excepției, Curtea va putea, după caz, fie să admită excepția, constatând neconstituționalitatea dispoziției legale atacate, fie să o respingă, întrucât este neîntemeiată. Spre a pronunța în prezența cauza soluția de respingere pentru inadmisibilitate, majoritatea judecătorilor Curții Constituționale a avut în vedere, în principal, interpretarea literala a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicata, potrivit cărora "Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță
DECIZIE nr. 34 din 4 martie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124698_a_126027]
-
din Codul de procedură penală, cu motivarea că aceasta a fost ridicată de apărătorul inculpatului, în lipsa acestuia, pe care nu putea să îl reprezinte, potrivit legii, deci de o persoană care nu avea calitatea de parte în procesul penal, soluția inadmisibilității excepției este discutabila. ��n favoarea admisibilității excepției de neconstituționalitate reprezentantul Ministerului Public invocă dispozițiile art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicata, care prevăd că procedura jurisdicționala prevăzută de această lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care sunt compatibile
DECIZIE nr. 16 din 27 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128909_a_130238]
-
a) din Codul de procedură penală, reprezentarea nu este posibilă. În acest scop Curtea Constituțională urmează să se pronunțe, mai întâi, asupra admisibilității excepției de neconstituționalitate și apoi asupra fondului acesteia. I. Astfel adoptarea, prin deciziile anterioare, a soluției de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală s-a întemeiat pe interpretarea literala a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicata, desprinzandu-se concluzia că, întrucat
DECIZIE nr. 16 din 27 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128909_a_130238]
-
a pune în aplicare această decizie prin reglementarea, în cadrul Codului de procedură penală, a procedurii concrete care să permită controlarea de către instanțele judecătorești a măsurilor la care se referă art. 278 din acest cod. Spre a se ajunge la concluzia inadmisibilității aplicării directe a dispozițiilor constituționale de către instanțele judecătorești au fost utilizate, în esență, următoarele două categorii de susțineri: 1. Susțineri referitoare la specificul activității de justiție, specific stabilit prin textele constituționale speciale aplicabile acesteia, astfel: - potrivit alin. (1) al art.
DECIZIE nr. 186 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128365_a_129694]
-
că prevederile legale ce fac obiectul excepției sunt, după caz, neconstituționale ("admitere a excepției") ori constituționale ("respingere a excepției"). Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata, una dintre situațiile de "inadmisibilitate" a ridicării unei excepții de neconstituționalitate este cea în care excepția are ca obiect "[...] prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale". Aceasta înseamnă, în primul rând, că este inadmisibil că instanța însăși să ridice, din
DECIZIE nr. 186 din 18 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128365_a_129694]
-
Codul penal a fost identică celor adoptate prin deciziile menționate. Față de cele arătate, întrucat Curtea a constatat, prin decizii anterioare, neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, aceasta nu mai poate face din nou obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. Curtea reține însă că, în speță, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data de 12 mai 1999, când s-a pronunțat de către instanță de
DECIZIE nr. 23 din 10 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127844_a_129173]
-
aceasta nu mai poate face din nou obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. Curtea reține însă că, în speță, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data de 12 mai 1999, când s-a pronunțat de către instanță de judecată încheierea de sesizare a Curții Constituționale și, prin urmare, la acea dată excepția de neconstituționalitate era admisibila, devenind inadmisibilă ulterior. Pentru considerentele expuse
DECIZIE nr. 23 din 10 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127844_a_129173]
-
excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei". Neîndeplinirea cumulativa a condițiilor prevăzute de acest text de lege determina inadmisibilitatea excepției ridicate, situație în care, conform dispozițiilor cuprinse în alin. (6) al aceluiași articol "instanță o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională". Întrucât instanță nu s-a conformat acestor dispoziții legale și a sesizat Curtea
DECIZIE nr. 234 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127838_a_129167]
-
conform dispozițiilor cuprinse în alin. (6) al aceluiași articol "instanță o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională". Întrucât instanță nu s-a conformat acestor dispoziții legale și a sesizat Curtea Constituțională, urma că respingerea pentru inadmisibilitate să fie pronunțată de Curte. Litigiul aflat pe rolul instanței de judecată, în cadrul căruia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/1998 , are ca obiect soluționarea contestației în anulare introduse împotriva Deciziei civile
DECIZIE nr. 234 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127838_a_129167]
-
a fostei Societăți anonime "Casă Maghiară" din Timișoara. În această privință ordonanță criticată nu dispune, urmând ca succesorii organizațiilor, foste proprietare ale imobilelor, să fie identificate ulterior pe baza cercetărilor comisiei special constituite și în condițiile legii. 2. Trecând peste inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate, consider că soluția adoptată nu are o justificare indiscutabila nici pe temeiul încălcării prevederilor art. 41 alin. (1) și (2) și ale art. 135 alin. (6) din Constituție. Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 2
DECIZIE nr. 234 din 20 decembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127838_a_129167]
-
Codul penal a fost identică celor adoptate prin deciziile menționate. Față de cele arătate, întrucat Curtea a constatat, prin decizii anterioare, neconstituționalitatea dispoziției legale criticate, aceasta nu mai poate face din nou obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. Curtea reține însă că, în speță, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data de 12 mai 1999, când s-a pronunțat de către instanță de
DECIZIE nr. 24 din 10 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127912_a_129241]
-
aceasta nu mai poate face din nou obiectul unei excepții de neconstituționalitate, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata. Curtea reține însă că, în speță, această cauză de inadmisibilitate s-a ivit după data de 12 mai 1999, când s-a pronunțat de către instanță de judecată încheierea de sesizare a Curții Constituționale și, prin urmare, la acea dată excepția de neconstituționalitate era admisibila, devenind inadmisibilă ulterior. Pentru considerentele expuse
DECIZIE nr. 24 din 10 februarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 220 alin. 4 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127912_a_129241]
-
Curții Supreme de Justiție și continuă să fie victima a unor încălcări ale convenției, care, după părerea lui, rezultă din această hotărâre. Prin urmare, excepția va fi respinsă. B. Asupra epuizării căilor de recurs interne 51. Guvernul susține, de asemenea, inadmisibilitatea cererii datorită faptului că nu au fost epuizate căile de recurs interne. Admițând că în dreptul românesc nu există nici o cale de recurs eficientă împotriva Deciziei Curții Supreme de Justiție din 1 martie 1995, Guvernul argumentează că reclamantul ar trebui să
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
nejustificată a programului prevăzut la alin. 1 atrage decăderea părții din dreptul de a mai administra proba respectivă. Dispozițiile art. 170 sunt aplicabile. Art. 241^7. - Daca în cursul administrării probelor una dintre părți formulează o cerere, invocă o excepție, inadmisibilitatea vreunei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza instanță care, cu citarea celeilalte părți, prin încheiere dată în camera de consiliu, se va pronunța de îndată, iar când este necesar, în cel mult 30 de zile
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 138 din 14 septembrie 2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130475_a_131804]
-
iulie 2000 sunt valabile și în prezența cauza. Întrucât la data sesizării Curții Constituționale menționată decizie nu fusese încă pronunțată, în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata, referitoare la inadmisibilitatea excepțiilor de neconstituționalitate având ca obiect dispoziții legale constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. În consecință, excepția de neconstituționalitate ce face obiectul prezenței decizii urmează să fie admisă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144
DECIZIE nr. 232 din 16 noiembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131789_a_133118]
-
să supună Curții Constituționale judecarea fondului contestației ce face obiectul cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Se susține că în speță nu operează o cauză de inadmisibilitate, pentru că se critică neconstituționalitatea unor dispoziții din Legea nr. 68/1992 , care reglementează aspecte legate de contestarea candidaturii în alegerile pentru Cameră Deputaților și pentru Senat, în raport cu dispozițiile constituționale menționate în contestație. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului
DECIZIE nr. 212 din 7 noiembrie 2000 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art. 36 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 140/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]
-
Curții. Cand cauza este deferita Mării Camere în virtutea art. 43, nici un judecător al Camerei care a emis hotărârea nu poate face parte din aceasta, cu excepția președintelui Camerei și a judecătorului ales în numele statului-parte interesat. Articolul 28 Declarații ale comitetelor privind inadmisibilitatea Un comitet poate, prin vot unanim, să declare inadmisibilă sau să scoată de pe rol o cerere individuală, introdusă în virtutea art. 34, atunci când o astfel de decizie poate fi luată fără o examinare complementară. Decizia este definitivă. Articolul 29 Decizii ale
PROTOCOLUL nr. 11 din 11 mai 1994 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la restructurarea mecanismului de control stabilit prin convenţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132034_a_133363]
-
nr. 64/1995 , nu are nici o relevanță în soluționarea cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, termenul de decădere fiind împlinit anterior. Caracterul nerelevant al dispozițiilor legale criticate de autorul excepției în soluționarea cauzei constituie o cauză de inadmisibilitate a acesteia, situație în care, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicata, instanța de judecată avea obligația să respingă excepția printr-o încheiere motivată, fără să mai sesizeze Curtea Constituțională. De aceea, Curtea, fiind sesizată cu
DECIZIE nr. 96 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129939_a_131268]
-
din Legea nr. 47/1992 , republicata, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate". Absența motivării excepției, ca urmare a neindicarii normelor constituționale în raport cu care autorul acesteia consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, constituie o cauză de inadmisibilitate a excepției, întrucat Curtea Constituțională nu se poate substitui părții în invocarea motivelor de neconstituționalitate fără a încălca interdicția autosesizarii. În acest sens este, printre altele, Decizia Curții Constituționale nr. 341 din 12 septembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 94 din 27 martie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi art. 43^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, introduse prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi a dispoziţiilor art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134373_a_135702]
-
care exercitarea libertății mării libere îl prezintă pentru celelalte state, ca și de drepturile recunoscute de convenție în ceea ce privește activitățile desfășurate în zonă. Articolul 88 Utilizarea mării libere în scopuri pașnice Marea liberă va fi folosită în scopuri pașnice. Articolul 89 Inadmisibilitatea revendicărilor de suveranitate asupra mării libere Nici un stat nu poate pretinde în mod legitim să supună o parte oarecare a mării libere suveranității sale. Articolul 90 Dreptul de navigație Orice stat, fie că este riveran, fie fără litoral, are dreptul
CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE din 10 decembrie 1982 asupra dreptului marii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132201_a_133530]