1,373 matches
-
pieziș și mi se pun pe față, În Încremenirea nopții se aud burlanele picurînd. Închid geamul. De undeva zbiară un camion greu, ambalat puternic, apoi peste una dintre unitățile din oraș se aprinde o rachetă de semnalizare, un punct roșu, incandescent, scăldînd cîteva clipe cerul și pămîntul Într-o lumină nefirească, apocaliptică - mi se pare că văd niște tancuri pe o stradă care merge spre centru, dar probabil că nu sînt decît În Închipuirea mea. Îmi vine să o rup la
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
poate că mătușa era doar un cod pentru vreo prietenă de gașcă, cina s-ar fi repetat și l-aș fi luat și pe Moise cu mine, apoi orice gînd a dispărut, a fost Înlocuit de un punct minuscul, roșu incandescent, care se afla În vîrful acestei construcții periculoase, ridicată cu grijă, Împotriva tuturor provocărilor, a opreliștilor și a neajunsurilor, un punct minuscul și fragil, ca o gămălie de ac, apoi am auzit-o mai Întîi scoțînd un fel de geamăt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de el, era chiar foarte aproape. Plutea spre el ca o vâlvătaie pârjolitoare, o conflagrație catastrofică pe cerul înserării, trimițând jeturi prelungi de flăcări. Și pe măsură ce ardea cu raze ascuțite ca niște suliți de foc năucitoare, în miezul uriașei stele incandescente începu să crească un cerc negru, făcând ca astrul să semene cu o orbitoare floarea-soarelui. George își spuse: „Am să privesc numai partea neagră din mijloc și atunci n-am să pățesc nimic“. Dar în timp ce o privea, partea neagră începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nu poate decât să ne incite la a gândi că dincolo de substanțialismul liniștitor cu care suntem obișnuiți, în anomie se exprimă de asemenea o formă de umanitate. Sete de infinit a nomadismului, am analizat-o deja. Dar este aspectul ei incandescent cel care permite, la urma urmelor, ca societatea să nu moară în frigiditatea formelor de viață amorțite. Etica este un sejur, un "teritoriu flotant". Este de asemenea, stricto sensu, un cămin radiant pe care am fi inspirați dacă l-am
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cu atâta sfâșiere încît m-am speriat: ― Ce-i asta? Ce ți-a venit? Te doare ceva? ― Tu uiți că în revărsatul zorilor vom muri? ― De ce? am bâiguit prostește. ― Pentru că sîntem osândiți... știi bine!... a ripostat nervos și ochii ei incandescenți s-au aprins mai tare. Înțelegeam... Mihaela fugise în trecut și trăia un episod tragic din vremea terorii, pe care puternică ei închipuire izbutise să-l preschimbe în ralitate. (Fortis imaginatio generat casum...) I-am răspuns jocului (nici nu puteam
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
minuna de ideea mea care nu era deloc năstrușnică. (În orice caz renunțasem la avion și la vapor.) ― Nu m-așteptam la o surpriză ca asta... Și Mihaela părea că se bucură, surâdea mereu și își plimba fără satur ochii incandescenți pe decorul rural, dar nu spunea nimic. M-aș fi bucurat dacă participa mai mult la propria-i nuntă. După slujba religioasă, mare îi fu mirarea când veniră să ne facă urări foștii mansardiști, cu Iliuță în frunte. Charlot, încă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și slujirii, atâta simț civic și patos comunitar, atâta educație (sanitară, religioasă, gastronomică, vestimentară, militară, juridică, sexuală, estetică, arhitectonică, financiară...) într-o geografie iremediabil alterată de laxismul ortodoxiei, cu o latinitate paradoxală, deopotrivă slavizată, turcizată și țigănizată, variat colonizată și incandescent parohială, bovarizând catolicizant în contexte istorice invariabil cariate de precaritate, improvizație, fatalism, claustrofilie reacționară, risipitorism inconștient, mimetism caricatural și permisivitate autodisolutivă!?! Ca să evit riscul victimizării nombriliste, am băgat la înaintare circumstanțele atenuante. Unu: între cinci și nouă secole de întârziere
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dacă mi-ar da un trei. N-avem ce face! Încet, încet toate vin și trec și ne lasă totuși o mângâiere... De la venirea Marianei la Bârlad se împlinesc 25 de zile, toate zile pline, cu bucurii sufletești, uneori aproape incandescente, cu atâta lume care a trecut și ne-a lăsat o parte din dragostea lor, adevărate zile de sărbătoare. E drept că deși tonifiante aceste bucurii, te fac să acumulezi și unele oboseli. Când rămâneam mai mult printre musafirii veniți
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Un cârd de păsări, fiecare arzând. Stele se năpustesc în jos ca gloanțele. Picături roșii, fierbinți, pun stăpânire pe carne, își fac cuib în ea, o parte de trup, trup parțial. Durează o veșnicie - nici o schimbare sensibilă. Cârd de cenușă incandescentă. Când durerea lor cenușie slăbește, de fiecare dată e apă. Cea mai netedă întindere de apă, atât de lentă, că nu se poate numi lichid. Nimic altceva decât curgere. Curgere fără devenire, cel mai de jos strat, imediat deasupra conștienței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ținându-l sub apă, apăsându-i capul cu o mână de fier până când nu mai face nici o bulă. Râul te mușcă, băiete. Fii pregătit. Dar nu-i nici un mușcă, nici un pregătit. E doar înec. Apare o piramidă de lumină, diamante incandescente, câmpuri de stele care se deformează. Corpul lui țese triunghiuri de neon, un tunel care se înalță. Apa deasupra lui, plămânii îi ard, apoi explodează în sus, spre văzduh. Acolo unde îi era gura, doar piele netedă. Materia înghite gaura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu sunt lacrimi adevărate. Tot n-ai înțeles? Eu nu sunt ea. Sunt doar o imitație. Ceva ce-ai inventat tu în capul tău. Nici ea nu-și înțelegea propriile cuvinte umede și elastice. Cu un mugure de spaimă crescândă, incandescentă, îi trecu prin cap că avea chestia aia despre care-și dădeau cu părerea ea și Mark, în teroarea lor de copii: o cădere nervoasă. Dar criza încetă la fel de brusc cum apăruse și ea se ridică în picioare pe bordură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
grăbite, mișunînd Încolo și-ncoace pe schele, faptul s-a petrecut cu indiferența ucigătoare a unui moment de groază trăit În vis. La nouă etaje deasupra pămîntului, un omuleț prindea cu Îndemînare, Într-o găleată, cuiele sau niturile de oțel incandescent pe care i le arunca de la forjă un om Înarmat cu un clește. Timp de o clipă, acesta se oprise din treabă, se Întorsese, cu cleștele În mînă, să facă o pauză și să vorbească cu cineva de pe altă schelă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
unui ecran și-și puse o parașută antigravițonală. Douăzeci de minute mai târziu, farul atomic al Mașinii se ivi din ceață. Goseyn mânui din nou comenzile întorcând aeronava, astfel încât aceasta să-și reia drumul spre destinația inițală. Așteptă până când fasciculul incandescent al Mașinii deveni o simplă licărire roșiatică de jăratec mocnit, undeva jos, departe în spatele lui. Imediat, în față, începură să se profileze vag în ceață contururile reședinței prezidențiale. Când aeronava aproape că ajunse la verticala palatului, Gosseyn acționa mecanismul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
principiului non-A. Dar, odată făcută, la ce-i putea servi? 25 Sute de mașini oprite peste tot, siluete agitându-se spoturi luminoase, flăcări dansând în depărtare, învălmășeală. După ce își parcaseră mașina la peste un kilometru și jumătate de focarul incandescent, Gosseyn și Lyttle continuară pe jos vreo 800 de metri încadrându-se într-un lung șir de pietoni. În cele din urmă ajunseră acolo unde o mulțime de oameni așteptau să le vină rândul. Abia de acum încolo începeau adevăratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
și diferite aparate; vederea lor îl șocă pe Gosseyn. Și se opri din nou, conștient că asistă la sfârșitul unei epoci Lyttle îl trase de mână. Gestul îl galvaniză pe Gosseyn mai mult decât vorbele Se repezi înainte, urmând spoturile incandescente ale farurilor de camioane și avioane, strălucirea orbitoare a proiectoarelor care-și revărsau lumina din înaltul fiecărui zid metalic suficient de solid pentru a suporta un aparat atomic de iluminat. ― Să ocolim, ca să ajungem în spate! ― strigă Gosseyn. Și arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
-i-l. Fulgerător îi smulse revolverul suflant din tocul de la șold, lăsă corpul să se năruie și apăsă pe tubul ce se afla cel mai aproape. O clipă totul se încețoșă, apoi redeveni normal. Deja revolverul său își sufla jetul incandescent și, pe podea, patru trupuri se contorsionau în spasmele agoniei. Primul act, disperat și teribil, fusese un succes total. 33 Trăgând fermoarele, Gosseyn își scoase hainele cu care era îmbrăcat. Se temea ca nu cumva în țesătură sau în tivuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Thorson: ― Ieși afară din firidă! Ce naiba încerci să faci?!... Anulează vibratorul". Se strădui s-o facă. Trupul său pulsa de energie silențioasă în timp ce se sincroniza cu vibratorul. O clipă vederea i se voală, apoi deveni din nou clară în timp ce scânteia incandescentă a unui fulger artificial săgeta sfârâind în direcția lui Thorson. Uriașul se prăbuși cu capul aproape în întregime carbonizat și vâlvătaia de flăcări explodă în spatele lui în lungul coridorului. De peste tot răsunau urletele oamenilor în agonie. Un glob de foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
vină. Dânsa m-a acostat, pe stradă, mi-a făcut propuneri. De unde să știu eu că e femeie măritată ?...“ Constantin nu-l auzea. Încremenise. În fața lui se petrecea un lucru de necrezut : trăgea încet baioneta din teacă și lama ei incandescentă împrăștia văpăi. Părea făcută din flăcări, ca săbiile arhanghelilor zugrăviți prin biserici. Numai că flăcările erau negre... O clipă, se uită înnebunit. Apoi împinse cât putu de repede mânerul și aruncă centura cu baionetă cu tot. Roșcatul o culese de pe
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
unui ecran și-și puse o parașută antigravițonală. Douăzeci de minute mai târziu, farul atomic al Mașinii se ivi din ceață. Goseyn mânui din nou comenzile întorcând aeronava, astfel încât aceasta să-și reia drumul spre destinația inițală. Așteptă până când fasciculul incandescent al Mașinii deveni o simplă licărire roșiatică de jăratec mocnit, undeva jos, departe în spatele lui. Imediat, în față, începură să se profileze vag în ceață contururile reședinței prezidențiale. Când aeronava aproape că ajunse la verticala palatului, Gosseyn acționa mecanismul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
principiului non-A. Dar, odată făcută, la ce-i putea servi? 25 Sute de mașini oprite peste tot, siluete agitându-se spoturi luminoase, flăcări dansând în depărtare, învălmășeală. După ce își parcaseră mașina la peste un kilometru și jumătate de focarul incandescent, Gosseyn și Lyttle continuară pe jos vreo 800 de metri încadrându-se într-un lung șir de pietoni. În cele din urmă ajunseră acolo unde o mulțime de oameni așteptau să le vină rândul. Abia de acum încolo începeau adevăratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
și diferite aparate; vederea lor îl șocă pe Gosseyn. Și se opri din nou, conștient că asistă la sfârșitul unei epoci Lyttle îl trase de mână. Gestul îl galvaniză pe Gosseyn mai mult decât vorbele Se repezi înainte, urmând spoturile incandescente ale farurilor de camioane și avioane, strălucirea orbitoare a proiectoarelor care-și revărsau lumina din înaltul fiecărui zid metalic suficient de solid pentru a suporta un aparat atomic de iluminat. ― Să ocolim, ca să ajungem în spate! ― strigă Gosseyn. Și arătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-i-l. Fulgerător îi smulse revolverul suflant din tocul de la șold, lăsă corpul să se năruie și apăsă pe tubul ce se afla cel mai aproape. O clipă totul se încețoșă, apoi redeveni normal. Deja revolverul său își sufla jetul incandescent și, pe podea, patru trupuri se contorsionau în spasmele agoniei. Primul act, disperat și teribil, fusese un succes total. 33 Trăgând fermoarele, Gosseyn își scoase hainele cu care era îmbrăcat. Se temea ca nu cumva în țesătură sau în tivuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Thorson: ― Ieși afară din firidă! Ce naiba încerci să faci?!... Anulează vibratorul". Se strădui s-o facă. Trupul său pulsa de energie silențioasă în timp ce se sincroniza cu vibratorul. O clipă vederea i se voală, apoi deveni din nou clară în timp ce scânteia incandescentă a unui fulger artificial săgeta sfârâind în direcția lui Thorson. Uriașul se prăbuși cu capul aproape în întregime carbonizat și vâlvătaia de flăcări explodă în spatele lui în lungul coridorului. De peste tot răsunau urletele oamenilor în agonie. Un glob de foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ce astupa poarta cea mare a clădirii. Ochii lui ageri nu scăpau nici o mișcare a oamenilor. Deși scuturat de fiorii foamei sale aprige, observa cu atenție cum funcționa utilajul acela - i se păru că e ceva foarte simplu. Când flacăra incandescentă începu să muște din stânca, sări totuși în lături, mârâind, ca să le dea impresia că-i speriat, deși știa bine ce avea să se întâmple. Instalat într-o mică navetă de patrulare, Grosvenor urmărea scena. Își propusese să nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
începea să se topească. Alți stropi li se adăugară, formând șuvoaie de metal lichid. Ecranul transparent începu să se tulbure, încât era din ce în ce mai greu să vezi ce se întâmpla la ușă. Deodată, Grosvenor desluși ca printr-o ceață o lumină incandescentă - era ușa! Focul acesta drăcesc strălucea din ce în ce mai intens, pe măsură ce arșița tunurilor mistuia metalul. După un timp se auzi vocea lui Morton, o voce cam răgușită: - Selenski! - Încă nimic, șefule! - Totuși, o fi făcând ceva, spuse Morton în șoaptă. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]