226,551 matches
-
și concept. În timp ce această nuanță apofatică caracterizează aparent sfârșitul educației solomonice timpurii a dorinței, reprezintă în mod evident și obiectivul primordial al Cântării Cântărilor<footnote Ibidem, p. 515. footnote>. Cu dorința întărită, purificată, amplificată și educată prin exercițiile de filosofie incluse în Proverbe și Ecclesiast, sufletul este pregătit pentru învățătura supremă a lui Solomon, Cântarea Cântărilor. Plină de imagini erotice de dragoste pasională, Cântarea Cântărilor educă sufletul să tânjească și să intre în comuniune cu frumusețea divină a Mirelui. Dar pentru
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Deeper Theology of Marriage”, în Theological Studies, 51, 1990, p. 451. footnote>. Din multe puncte de vedere, studiul persuasiv al lui John Behr pe marginea operei gregoriene De hominis opificio, susține revelațiile studiului lui Hart. Concentrându-se explicit pe antropologia inclusă în De hominis opificio, Behr arată modul în care primele cincisprezece capitole ale lucrării prezintă o perspectivă dinamică, ascendentă a creației. Baza „perspectivei ascendente” a Sfântului Grigorie, susține Behr, „o constituie dorința (ἔφεσις) pe care o au toate lucrurile pentru
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de-a cincea ediție a galei premiilor Cartea Anului 2005-2006, acordate de revista România literară cu sprijinul Fundației Anonimul. Având deja în spate o tradiție a exigenței și a onestității criteriilor, acumulând, în acest lustru, o listă de nominalizați care include nume ca Mircea Cărtărescu, Monica Lovinescu, Matei Călinescu, Radu Cosașu, H.-R. Patapievici, Gabriel Liiceanu, Mircea Ivănescu, Andrei Codrescu, Emil Brumaru, Gheorghe Crăciun, Andrei Pleșu, Livius Ciocârlie, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Radu Aldulescu, Eugen Simion ș.a., evenimentul a rămas
Premiul Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/10006_a_11331]
-
Janush: Ce înțeleg eu e unic Janush: Ce îmi doresc e unic și irepetabil Janush: Azi o femeie cu picioare excesiv de lungi Janush: ieri o călătorie în junglă. Janush: Un porche albastru care să nu polueze Janush: cu sistem imunitar inclus Janush: & o scrisoare de răspuns Janush: în care să mi se spună precis Janush: tot ce nu știu eu despre mine (din volumul în curs de apariție la Ed. Cartea Românească)
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Journalistic/10019_a_11344]
-
foarte recent în română și nu poate deci fi găsit în ediții mai vechi ale dicționarelor. Ediția a doua a Noului Dicționar Universal al limbii române (autori: I. Oprea, C.-G. Pamfil, V. Radu, V. Zăstroiu; Litera Internațional, 2006) îl include, ca urmare a unei decizii de actualizare anunțate în prefață ("în această nouă ediție a fost îmbogățit inventarul lexical îndeosebi cu cuvinte uzuale recente"). Termopan (cu pl. termopane) este definit în dicționar ca "geam de fabricație specială, cu rezistență mare
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
Beethoven de către Alexandr Ulîbîșev (1794-1858) în monografia lui intitulată Nouvelle biographie de Mozart (1843). (1) Perioada incipientă începe din 1794, odată cu definitivarea celor trei Trio-uri pentru pian, vioară și violoncel, opus 1 (1795), și durează până în (aproximativ) 1800 / 1802, incluzând primele două simfonii - nr. 1, op. 21, în Do major (1799-1800), și nr. 2, op. op. 36, în Re major (1801-1802), primele două concerte pentru pian și orchestră - nr. 1, op. 15, n Do major (1796-1797) și nr. 2, op.
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
precum și cele șase Cvartete op. 18 (între 1799-1800) etc. (2) A doua perioadă, de maturitate, durează unsprezece ani, între 1803-1814. În mod tradițional, începutul perioadei este marcat prin definitivarea Simfoniei nr. 3, op. 55, în Mi-bemol major, „Eroica” (1803-1804), incluzând sonatele pentru pian de la Sonata pentru pian nr. 14, op. 27, nr. 2, în do-diez minor („Sonata lunii”) și până la Sonata pentru pian nr. 27, op. 90, în mi minor, Concertul pentru pian și orchestră nr. 3, op. 37, în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de la Sonata pentru pian nr. 14, op. 27, nr. 2, în do-diez minor („Sonata lunii”) și până la Sonata pentru pian nr. 27, op. 90, în mi minor, Concertul pentru pian și orchestră nr. 3, op. 37, în do minor (1800-1801), incluzându-le și pe următoarele două, nr. 4, op. 58, în Sol major (1805-1806), și nr. 5, op. 73, în Mi-bemol major, „Imperialul” (1809-1810) etc. (3) A treia perioadă - a creației târzii - este cuprinsă între anii 1815-1827. Dintre lucrările reprezentative
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în imaginea ideii Gesamtkunstwerk - a operei de artă totale, aparținându-i lui Richard Wagner (1813-1883), un alt compozitor de pe lista canonică, după Bach și Beethoven. Fuziunea simfonicului și operisticului în concepția dramei muzicale ca totalitate sincretică a tuturor elementelor constitutive (incluzând și baletul, în versiunea pariziană - în patru acte - a operei Tannhäser) a determinat, pentru început și în virtutea unui astfel de „metisaj”, extinderea ideii organice de la o singură entitate generatoare (motivul-rachetă sau motivul destinului) în accepțiunea beethoveniană la un ansamblu de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
număr cât mai consistent de lucrări, argumentul este irelevant, dată fiind existența unui decalaj grăitor între 31 de lucrări (cu număr de ópus) ale lui Anton Webern și 1128 poziții (lucrări) în catalogul BWV (Bach-Werke-Verzeichnis - creația lui Bach, fără a include pozițiile din Appendix) sau cele peste 621 de poziții din catalogul lui Köchel (Köchel Verzeichnis - creația lui Mozart). Webern este împușcat la vârsta de 62 de ani, Bach trăiește 65 de ani, iar Mozart moare la vârsta de 35 de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în alegerea modelului stilistic austro-ungar, într-o totală indiferență față de celelalte tradiții istorice, și recunoașterea la fel de unanimă a acestuia în calitatea lui supremă de referent canonic dominant în ierarhia canoanelor muzicale europene. Iată o altă interpretare a acestei situații, care include o explicație diferită atât a mimetismului și iradierii, cât și a sensului pe care îl deține statutul dominant al culturii austro-germane. Accentul de prioritate va fi transferat de la termenul mimetism la termenul iradiere. Într-un mod pur ipotetic și în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ceea ce fizica ne spune despre universul în care trăim. Pentru mine, o compoziție trebuie să fie mai mult decât un obiect meșteșugit: este necesar să prezinte un "world view", o viziune a lumii. Iar realitatea fizică în care ne găsim include o bună doză de indeterminism. Compozitorul aude ceea ce-i transmite computerul sau computerul operează cu ceea ce aude compozitorul? într-o relație de colaborare partenerii discută între ei. Pentru mine, calculatorul este și un mijloc de introspecție. Creierul electronic are nevoie
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Capitală! Ex-președintele executiv al partidului-stat a căzut, în nici doi ani, în preferințele fanilor de ieri mai spectaculos decât cine știe ce manea deocheată în topul muzicii de mahala. A fost nevoie - vai, ce umilință! - de propria sa intervenție pentru a fi inclus pe listă, pe-un rușinos loc cinci sute unu. Și asta nu pentru că pesedeii bucureșteni ar fi avut nevoie de el, ci pentru că există o prevedere statutară conform căreia parlamentarii partidului sunt reprezentanți de drept în Consiliul Național. Nu DNA
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
mai spectaculoase salturi, ce au aliniat la standarde europene domeniile pe care le-a reprezentat în cultura românească: etnomuzicologia, istoria muzicii, bizantinologia, muzicologia și critica muzicală, toate răsfrângându-se asupra activității educaționale, înțeleasă în modul extins, ce depășește cadrul școlii, incluzând principalele instituții de cultură. Marile sale deschideri culturale și pedagogice s-au concretizat în studii și lucrări de o mare forță prospectivă, cu soluții viabile pentru îmbunătățirea activităților muzicale și de educație, cea muzicală fiind privită ca parte integrantă a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în epopei și hexametri". Cu aceste expectative, Odiseu întreprinde cea de a doua aventură, care este o ratată autoimitație, o ,parodie a celeilalte". Reapar instanțe din călătoria anterioară (Circe, sirenele, Calipso, reîntoarcerea în Itaca), dar într-o variantă răsturnată, care include întreaga scală a degradării pînă la dispariție, de la derizoriu la atrocitatea extremă. Aventura mitică nu mai poate fi repetată, întrucît circumstanțele și eroul însuși s-au schimbat. Timpurile eroice se sfîrșiseră, credința în zei se clătina, iar lumea veche, scăpată
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
conta în calculele politice, de a fi cuprins într-o combinație politică promițătoare ("Acum D.S. e în cărți pentru un mandat de parlamentar european", pitesteanul.ro; " H. nu e în cărți"; El a negat informațiile conform cărora H ar fi inclus pe lista candidaților la portofoliul Ministerului Integrării Europene", Ziarul financiar, 27.11.2003) și, respectiv, ieșirea sa din jocul politic. Formula a scoate din cărți este folosită, de altfel, și în sport și în alte tipuri de jocuri ("Bookmakerii ne-
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
6) refuză să accepte distincția între valorile elitiste și populiste; (7) evita formele totalizatoare (spre exemplu, nu admite că o lucrare muzicală să fie în întregime tonala sau seriala sau să fie plasată într-un "mulaj"/tipar formal prescris); (8) include citate și referințe la muzică mai multor tradiții și culturi; (9) integrează contradicțiile, (10) desființează opozițiile binare, (11) include fragmentările și discontinuitățile, (12) integrează pluralismul și eclectismul, (13) prezintă multiple semnificații, (precum) și multiple temporalități, (14) plasează semnificația și chiar
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
o lucrare muzicală să fie în întregime tonala sau seriala sau să fie plasată într-un "mulaj"/tipar formal prescris); (8) include citate și referințe la muzică mai multor tradiții și culturi; (9) integrează contradicțiile, (10) desființează opozițiile binare, (11) include fragmentările și discontinuitățile, (12) integrează pluralismul și eclectismul, (13) prezintă multiple semnificații, (precum) și multiple temporalități, (14) plasează semnificația și chiar structura în auditor, mai degrabă decât în partituri, interpretări sau compozitori.<footnote "1. is not simply a repudiation of
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
al certitudinii și (b) lista lui Kramer în care claritatea cu care sunt formulate aserțiunile sugerează existența unui referent repertorial și, implicit, nume de compozitori pe care această listă, în totalitatea ei, le presupune. Chiar aserțiunea de la a opta poziție - include citate și referințe la muzică mai multor tradiții și culturi - poate fi exemplificata prin partea a treia, Scherzo, din Sinfonia<footnote Etimologia termenului Sinfonia - prefixarea greacească sin- sau syn- semnificând împreună, si phono - voce, sonoritate -, reprezintă pentru Luciano Berio principiul
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
paralelism între două "fluvii" sonore - vocal (opt soliști) și instrumental (orchestră), ambele impregnate (până la refuz) cu citate (trimiteri referențiale) din Beethoven, Berlioz, Brahms, Mahler, Richard Strauss, Debussy, Ravel, Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt incluse citate textuale din Lévy-Strauss și Beckett. Atrage atenția includerea citatelor din Crud și gătit de Lévy-Strauss, celebru antropolog cu studii despre mitologiile popoarelor naturii. Intuiția lui Berio devine cu atât
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
orchestră), ambele impregnate (până la refuz) cu citate (trimiteri referențiale) din Beethoven, Berlioz, Brahms, Mahler, Richard Strauss, Debussy, Ravel, Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt incluse citate textuale din Lévy-Strauss și Beckett. Atrage atenția includerea citatelor din Crud și gătit de Lévy-Strauss, celebru antropolog cu studii despre mitologiile popoarelor naturii. Intuiția lui Berio devine cu atât mai incitantă, cu cât se aliniază perfect la ideea lui
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
à l'oeuvre manifestement dans la composition musicale."), Béatrice Ramaut-Chevassus, «L'évolution historique» et șes marges: éléments pour une lecture critique de Cinquante ans de modernité musicale de Deliège, în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 16, nr. 1, 2005, p. 66 (incluzând și observațiile lui Deliège). footnote>. Astfel, deținem deja un punct de plecare în tentativa de extindere a repertoriului muzical implicit postmodern. Cum procedăm în continuare? Cum realizăm o primă extrapolare pornind chiar de la lista lui Kramer? Am putea proceda la
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
drept un raspuns postmodernist la modernismul unei lucrări precum "Le Marteau sans maître" (1954) de Pierre Boulez, un răspuns post-minimalist la o lucrare pan-serială. Însă lucrurile nu se opresc doar aici. Tehnică citarii și colajului, generalizarea tehnicii de pastișa include, însă, perioade stilistice de la care postmodernitatea nu și-ar putea revendică legitimitatea unei descendente evidente: impresionismul, romantismul, clasicismul, barocul, renașterea, precum și muzica Evului Mediu. În realitate, postmodernismul muzical în particular și postmodernitatea în general se prezintă în calitatea lor de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
base sau dubstep) permite operarea cu grefe stilistice și crearea imaginii de "palimpsest" muzical prin paletă tot mai diversificata în materie de sinteză. Generalizarea metisajului între muzică electronică, principiul minimalist-repetitiv și genurile muzicii comerciale de masă (hip-hop, techno, rap etc.), incluzând multiple posibilități alternative în generarea de genuri și ansambluri de gen. Evoluția susținută a genului de operă postmodernă prin The Ghosts of Versailles (1991) de John Corigliano, The Death of Klinghoffer (1991) de John Adams, genul de operă multimedia - The
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
auto-consistent definit prin referință la prezent nu este posibilă și, în egală măsură, nedorită."<footnote Mahnkopf, Idem., pag. 7. footnote>. În continuarea textului, Klaus-Steffen Mahnkopf prezintă lista compozitorilor care, în opinia lui, adera la această ultimă tendința și care îi include pe Mark André, Richard Barrett, Pierluigi Billone, Chaya Czernowin, Sebastian Claren, Frank Cox, Liza Lim, Claus-Steffen Mahnkopf, Chris Mercer, Brice Pauset, Enno Poppe, Wolfram Schurig, Steven Kazuo Takasugi, Franck Yeznikian ș.a. Drept argument în favoarea modernității secunde că și concept (cronologic
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]