3,164 matches
-
în anii ’80, puteai vedea ceva decent la televizor. Și a mai fost un episod care se cere povestit, prin ’82-’83, la mare, când, abia ajuns cu ai mei tot într-o zi de sâmbătă, am făcut o hărmălaie incredibilă că vreau neapărat să văd aceeași „Gală a desenului animat“. Se apropia ora prânzului. Probabil la vârsta de atunci, io, o cantitate neglijabilă, nu prea știam cât e ceasul, dacă mă întreba cineva habar n-aveam să-i spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
nici prieteni. Justificarea lui era că, trăind atâta printre străini, nu-i fusese ușor, iar asta-l transformase într-un individ mai „ciuhurete“, cum zicea cu regret taică-miu. Cu cele cinci volume din Winnetou duceam o muncă de lămurire incredibilă să mi le dea. De multe ori, pretexta că nu găsește cheia. Ținea biblioteca încuiată să nu vină cineva să-l jefuiască. Cărți învelite în hârtie să nu se deterioreze. Ca și cum cărțile n-ar fi proiectate pentru a fi citite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
foarte mișto. Un neam de oameni mai gălăgioși. Nu știu dacă tradițiile din alte regiuni dau atâta importanță biciului, dar aici el e un indiciu al masculinității. Un sunet spârcăit demonstrează o masculinitate deficientă. Pentru mine a fost o victorie incredibilă să pot să plesnesc prima dată pe la 11 ani cu un bici uns cu motorină. Un sunet plin, superb. Cu biciul lui Văleanu, unul care a vrut să se călugarească și acum a ajuns să fure materiale de construcții de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Văleanu, unul care a vrut să se călugarească și acum a ajuns să fure materiale de construcții de la vilele ce se ridică prin preajmă. L-a prins proprietarul, și el, care lucrase aici vreo câteva luni, a avut o replică incredibilă, ba, boule, să știi și tu că de pe orice șantier dispar până la un sfert din sacii de ciment. Adică e un preț care trebuie plătit, un uium al muncitorilor, un drept, o cutumă. Și el, Văleanu, fusese om de bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
a trebuit să-mi faca alt bici, mai mare, care zace și acum în pod. Până să învăț să-l mânuiesc, am făcut exerciții de unul singur în fundul grădinii și am ieșit după o săptămână triumfător, însoțit de niște sunete incredibile. Io mergeam cu plugul mic. Cu încă vreo trei speriați. Să strângem bani. Cu plugul mare mergeau flăcăii neînsurați, de fapt, cei mai jalnici indivizi ai satului, și doar ei aveau dreptul să dea cu biciul. Noi i-am fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
lor - nefericirea. Știam prea bine că a mă droga este cel mai prostesc lucru, pe care l-aș putea vreodată face, pentru sănătatea mea. Însă, „draga și buna mea mamă”, află că, ceva mai demult, eu mi-am luat serios incredibilul îndemn de a nu-mi mai păsa deloc de mine însumi. Ei, îți vine să crezi una ca asta? Dar, prin felul acesta de abordare a lucrurilor, n-am făcut decât să-ți urmez îndeaproape exemplul. Cum? Păi, nu tu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai încrezător, iar când va deschide ochii nu o să-i vină să creadă. CROAZIERA Era a cincea zi de când erau pe mare și se bucuraseră din plin de croazieră. Afișele din oraș și de la agenția de voiaj promiteau o vacanță incredibilă, experiențe deosebite și servicii ireproșabile. Pe ea o atrăsese marea, pentru că experiențe și servicii asemănătoare au mai fost promise și de alte agenții, însă nu văzuse niciodată o mare atât de limpede și de frumoasă. Lui îi plăcuse oportunitatea: putea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se poate sluji de picioare. Stă toată ziua într un cărucior cu rotile. În afara infirmității cu care a venit pe lume, fiind un copil fragil, e mereu bolnav. Aproape săptămânal, merg cu el la control unde este supus unor chinuri incredibile, la un efort greu de suportat de către un copil, un așa-zis program de recuperare. Mi-e nespus de milă de el, dar o fac în speranța că îl voi aduce cât de cât pe calea normalității. Doctorii nu se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
caietul dintr-o mână în alta, neștiind ce să facă. Nu voia ca Alex să afle taina ei de suflet, să i-o așeze în față precum farfuria cu supă de la prânz. Într-un moment de iluminare, cu o repeziciune incredibilă, ascunse caietul voluminos sub pernă, trase bine cuvertura și sări în picioare în întâmpinarea soțului. - Nu mă așteptam să vii la ora asta! Înseamnă că vom lua masa împreună, pară ea ad-hoc situația în care se putea desluși o oarecare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
echivalențe lingvistice românești!... Mulțumesc cerului că m-a eliberat... GHEORGHE IORGA În viață sunt răni care, precum lepra, rod încet în singurătate sufletul și-l distrug. Există dureri ce nu se pot destăinui nimănui, fiindcă se obișnuiește ca aceste încercări incredibile să fie socotite drept accidente sau evenimente rare și ciudate, iar dacă cineva le descrie cu vorba sau cu pana, oamenii, respectând opiniile admise în mod curent, pe care le împărtășesc, de altfel, și ei, acceptă povestea, dar cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
gândurilor mele. Neliniștea, tumultul, spectacolele oferite de existența acestei canalii, creată fizic și moral pe un model uniform, totul mi se părea insolit și lipsit de semnificație. De când mă îmbolnăvisem, mă trezisem într-o lume atât de străină și de incredibilă, că n-aveam nevoie de cea a canaliei. Purtam în mine un univers misterios și mă simțeam obligat să-l explorez în detaliu. Și noaptea, când ființa mea plutea la hotarele a două lumi, înainte de a se scufunda într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
îmi plăcea să stau în întuneric. Întunericul, materia asta densă și fluidă, infiltrându-se în toate locurile și în toate lucrurile. Mă obișnuisem cu el. Numai în întuneric mi se reanimau gânduri pierdute, spaimele uitate și aceste idei înfricoșătoare și incredibile care se disimulau în nu știu ce ungher al creierului meu. Ele se puneau în mișcare și se strâmbau la mine. În colțul camerei, în spatele perdelei atârnând alături de ușă, erau o mulțime de idei și siluete informe și amenințătoare. Acolo, lângă perdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
După aceea adăugam: „Sunt un imbecil.“ Nu eram atent la sensul cuvintelor pe care le pronunțam, mă amuza doar să-mi aud vocea vibrând în aer. Poate îi vorbeam umbrei mele, ca să mă distrez cu singurătatea. Se întâmplă atunci ceva incredibil: ușa se deschise, iar târfa intră. E limpede, uneori se gândea la mine. Merita osteneala să-i mulțumesc. Își mai amintea deci, și ea, că trăiam, că sufeream și eram condamnat la o lentă agonie. Merita doar osteneala să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
din scenă ; dar tipul acesta de concentrare, de „trucaje” În lanț, de țopăieli pe coturni și mînuiri cu cagulă neagră, transpirația, oboseala, mimica inutilă, relaxările specifice...tot fascinante rămîn pentru cineva care nu joacă zilnic, genul ăsta de teatru. O incredibilă maltratare a titlului unei capodopere, găsesc Într-o revistă studențească de acum cîțiva ani : Regizorul , În loc de Revizorul. Da-n fond, În orice regizor dormitează un revizor, nu?!... Și fiindcă tot suntem la erori de informare : Într-un necrolog Radu Anton
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Dar , acum, pri vită de la profuziunea fișei mele de creație, minunată! Un regizor care nu a lucrat niciodată cu păpuși și marionete, cred că e vitregit : nu spun o noutate, ele-ți deschid noi posibilități de exprimare și-ți oferă incredibile ocazii de regîndire a unor texte celebre. Deși amsem nat destul de puține montări exclusiv păpușărești, am lucrat foarte multe texte În care am adus actorul lîngă bi-ba-bo, wayang sau umbre chinezești. Am adus și elemente de păpușerie În spectacole dramatice
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
teribil cehii (Facerea lumii - montare excepțională, de umbre animate, În care corpurile interpreților , impecabil armonizate, se metamorfozau În gîndaci, dinozauri, girafe Adam, Eva, Șarpele, Diavolul etc.); un suedez, Staffan Björklund ( Bătrînul și măgărușul - one man showul unui octogenar de-o incredibilă vivacitate & ingeniozitate, În care păpușile erau inteligent stilizate și relaționate); un latino-american, Italo Carcamo (care mînuia păpuși din cîrpă, cum sunt cele de Învățat la facultate, În primul an, numai cu mîinile - fără wayang sau sfori - și le dădea expresii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu oltence. Autorul era un om stimabil, chiar agreabil, plecase de la ziarul Agricultura socialistă, unde lucra, cînd a văzut ce cîștiguri are de pe urma teatrului și pot spune că se mira și el cît de bine o duce! Azi, povestea pare incredibilă. Tot așa cum Siciliana lui Baranga sau Săracul Gică (autorul - nici nu mai contează) au depășit 1.000 de reprezentații, pe o singură scenă! Ca anecdotică : am văzut prima oară Săracul Gică la 16 ani, cînd eram cu părinții pe litoral
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
merit sufletesc”...Corect. Erofeev, un excelent eseist pe care l-am descoperit recent, spune că logic, Soljenițîn și James Bond ar fi trebuit să fie aliați. Și autorul rus a avut un destin spectaculos, a fost Învingător În cele mai incredibile și perverse lupte. Dar... „I-au lipsit ironia și autopersiflarea de tip Bond. I-a lipsit zîmbetul lui Bond sau măcar al lui Gagarin. L-au tras pe sfoară posomoreala și trenciul strîmt!”... Ipoteza cucerește prin temeritate & amărăciune. Ne ocupăm
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
autor francez M.Page. E bine să fim uniți, nu?!... Îmi pică-n mînă un număr vechi din Urzica (8/1962). Pentru cine e tînăr : Urzica era singura revistă de umor care apărea, regulat, pe vremea Împușcatului. Avea un tiraj incredibil - 500.000 exemplare. Un preț modest. Bilunară. CÎnd am debutat, În 1973, toți umoriștii români aveau rubrici acolo. Plătea - și nu rău! Era, sincer vorbind, de cînd o știu, monopolul evreilor. Breslașu, Baranga, Poch, Rodica Tott, Iosif Toth, I. Avian
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ta despre care m-ai înștiințat prin bilețelul ăla scris cu o mină de creion, poate o să-mi povestești când ne-om revedea. Te las cu bine!" Am trecut pe la facultate cu o stare de liniște sufletească de-a dreptul incredibilă. Nu-mi făceam nicio grijă, deși ar cam fi trebuit. Băși se bucură la vederea mea și-mi aduse la cunoștință marile noutăți, vorbindu-mi pe larg despre nenorocita întâmplare care dusese la internarea babei de Fito, despre strania demisie
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
lumina semaforului. Atunci, capota mașinii s-a deschis, l-a hăpăit scurt pe băiat și s-a trântit la loc. Apoi s-a făcut verde. Câteva secunde, am rămas Înlemnit, Întrebându-mă dacă nu cumva fusesem victima unei halucinații. Deși incredibilul fapt se petrecuse În mijlocul aglomerației, nimeni nu părea să-l fi observat. Înviorate de aprinderea luminii verzi, mașinile vâjâiau deja pe banda din stânga, prin intersecția care se dezmorțise brusc. Am sărit din mașină, ignorând claxoanele și Înjurăturile celor care mă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
implicat cheltuieli fantastice, fiind filmată cu douăzeci și șapte de camere de luat vederi. E drept, Gustav nu făcea, ca de obicei, absolut nimic, doar privea inert spre nicăieri cu ochii lui ca două butoniere goale, dar audiența a fost incredibilă, milioane de oameni dorind să vadă, din douăzeci și șapte de unghiuri diferite, Marea Stană făcând acest lucru. Apoi, povestea vieții sale a fost ecranizată la Hollywood, cu Sylvester Stallone În rolul principal. Pentru a intra cât mai bine În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
să apară zvonuri răutăcioase, conform cărora Încremenirea Marii Stane nu consti tuia decât o fațadă. Averea lui era estimată la jumătate din PIB-ul Canadei. Câștigase, se spunea, Nigeria la pocher, disciplină În care figura de nepătruns Îi dăruia avantaje incredibile, oferindu-i aura unui jucător ale cărui intenții și brelanuri erau imposibil de citit. Existau bârfe despre aventurile amoroase ale Unicului G., care, chipurile, ar schimba femeile mai des decât clipea. Se spunea că În pat zăcea cu un talent
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Înălțimi, mai sus de strâmtoarea laringelui, ca o rămășiță a unei armate cândva de neînfrânt. Asemenea ciclopului scrutător de constelații și a celui scormonitor de lamele, eram redus la câteva vertebre cervicale și la o privire devenită de-o precizie incredibilă, de parcă toate angrenajele din carne și oase și-ar fi donat Întreaga vlagă ochiului suveran. În acest port ai cărui locuitori fuseseră doborâți de o maladie teribilă, numai paznicul farului rămăsese viu, continuându-și zilnica trudă a luminării, descoperirii și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
singură carte e extrasă din pachet, filată, răsucită pe toate părțile și așezată pe masă, În timp ce gemetele, mișcările și acțiunile ei sunt redate cu lux de amănunte auditoriului masculin. Fișa de parcurs a fiecărei călătorii e completată cu o minuțiozitate incredibilă, având În vedere că e plină de minciunele și neobrăzate exagerări, iar În tot acest timp celelalte rămân, cel puțin până la următoarea poveste, În teanc. Uneori, e drept, sunt extrase două cărți deodată, sau - În cazul celor virili, răbdători și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]