28,008 matches
-
1,5 ani, apoi anual. Mai mult, au fost analizate periodic caracteristicile clinice ale pacienților. La 5 ani după intervenția chirurgicală, atât la pacienții cu diabet zaharat, cât și la cei nediabetici s-a înregistrat o reducere marcată graduală a indicelui de masă corporală, perimetrului taliei și șoldului, cu obținerea unor valori de 26,76±7,9 vs 35,1±6,9 kg/m2 , 89,59±15 vs 93,5±10 cm și, respectiv, 106,38±11,2 vs 102,4
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
fost informați detaliat asupra riscurilor și beneficiilor fiecărei proceduri de studiu și au semnat consimțământul informat specific. Intervenția de gastric sleeve s-a realizat laparoscopic de aceeași echipă medicală. Pacienților li s-a evaluat periodic statusul ponderal prin monitorizarea: greutății, indicelui de masă ponderală (IMC), circumferința taliei (CT), circumferința șoldului (CS), pierderea în greutate estimată ( EWL). S-a evaluat prezența/absența diagnosticului de diabet zaharat tip 2 (DZ) conform criteriilor Asociației Americane de Diabet (ADA). Pacienții au fost împărțiți în 2
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
de minimum 1 punct (extrem de redusă toleranță alimentară) și de maximum 27 puncte (toleranță alimentară maximă). La 5 ani după intervenția chirurgicală, în ambele grupuri (cu/fără diabet zaharat) s-a înregistrat o reducere marcată graduală a greutății corporale, a indicelui de masa corporală, a perimetrului taliei și șoldului. Reducerea cea mai importantă a fost după primele 6 luni postoperator. Astfel, în lotul pacienților cu T2DM, IMC mediu a scăzut de la o valoare de 43,65±9,5 kg/m² la
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
întrebări derivate dintr-un chestionar de depresie ; viteza de mers în pas obișnuit scăzută, pe distanța de 5 m (<=1m/s); nivel scăzut al activităților fizice (evaluat printr-un chestionar). Pentru fiecare dintre criterii se folosesc valoriprag specifice. La un indice rezultat de peste >=3 criterii pacienții sunt considerați fragili, prefragili la o valoare de 1-2 criterii, absența criteriilor (indice zero) definind pacienții robuști. Utilizarea acestor criterii de încadrare a devenit o modalitate de determinare a unui prognostic negativ pentru spitalizare, instituționalizare
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
m (<=1m/s); nivel scăzut al activităților fizice (evaluat printr-un chestionar). Pentru fiecare dintre criterii se folosesc valoriprag specifice. La un indice rezultat de peste >=3 criterii pacienții sunt considerați fragili, prefragili la o valoare de 1-2 criterii, absența criteriilor (indice zero) definind pacienții robuști. Utilizarea acestor criterii de încadrare a devenit o modalitate de determinare a unui prognostic negativ pentru spitalizare, instituționalizare, căderi, dependență și deces. În această abordare, fragilitatea este concepută ca un adevărat sindrom, o entitate care se
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
unui cumul de disfuncții sau afectări numite generic deficite. Aceste deficite au fost identificate în cadrul unor studii populaționale în care s-a selectat un cumul de factori de prognostic pentru mortalitate și instituționalizare, deficite care au fost incluse în cadrul unui Indice de Fragilitate. Indicele de Fragilitate cuprinde deficite identificate în domenii cum ar fi funcția cognitivă, dispoziția, comunicarea, mobilitatea, echilibrul, continența, activitățile cotidiene de bază (ADL), prezența comorbidităților. Indicele de Fragilitate se exprimă ca un raport între numărul de deficite identificate
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
disfuncții sau afectări numite generic deficite. Aceste deficite au fost identificate în cadrul unor studii populaționale în care s-a selectat un cumul de factori de prognostic pentru mortalitate și instituționalizare, deficite care au fost incluse în cadrul unui Indice de Fragilitate. Indicele de Fragilitate cuprinde deficite identificate în domenii cum ar fi funcția cognitivă, dispoziția, comunicarea, mobilitatea, echilibrul, continența, activitățile cotidiene de bază (ADL), prezența comorbidităților. Indicele de Fragilitate se exprimă ca un raport între numărul de deficite identificate și numărul maxim
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
prognostic pentru mortalitate și instituționalizare, deficite care au fost incluse în cadrul unui Indice de Fragilitate. Indicele de Fragilitate cuprinde deficite identificate în domenii cum ar fi funcția cognitivă, dispoziția, comunicarea, mobilitatea, echilibrul, continența, activitățile cotidiene de bază (ADL), prezența comorbidităților. Indicele de Fragilitate se exprimă ca un raport între numărul de deficite identificate și numărul maxim de deficite posibile. Dificil de utilizat în practică datorită numărului crescut de deficite incluse în structura sa (30-70, în funcție de variantă), Indicele de Fragilitate rămâne un
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
bază (ADL), prezența comorbidităților. Indicele de Fragilitate se exprimă ca un raport între numărul de deficite identificate și numărul maxim de deficite posibile. Dificil de utilizat în practică datorită numărului crescut de deficite incluse în structura sa (30-70, în funcție de variantă), Indicele de Fragilitate rămâne un instrument de referință în cercetarea din domeniul fragilității. Mulți cercetători pledează pentru un model mai larg al fragilității, de tip bio-psiho-social, care include domenii cum ar fi funcția cognitivă, funcționalitatea și factori sociali. Majoritatea acestor modele
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
la agenții stresori descrisă în cadrul fragilității este globală, spre deosebire de alte tipuri de vulnerabilitate, și se consideră că provine din declinul fiziologic multisistemic determinat de îmbătrânire. Atât îmbătrânirea, cât și fragilitatea au ca element central scăderea rezervelor funcționale, din acest motiv Indicele de Fragilitate putând reprezenta un instrument de apreciere a gradului de îmbătrânire. La baza apariției stării de fragilitate sunt avute în vedere mai multe mecanisme: deficite hormonale, inflamația, stresul oxidativ, sarcopenia (scăderea masei și a forței musculare asociate vârstei înaintate
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
vârstnici. Dar procesul de îmbătrânire nu poate fi considerat suma bolilor prezente la vârstnici; comorbiditățile și îmbătrânirea sunt fenomene distincte, care coexistă și își însumează efectele asupra stării de sănătate. Rockwood propune cuantificarea efectelor cumulate ale îmbătrânirii și afecțiunilor prin Indicele de Fragilitate, considerat un parametru de stare a sistemului. Se observă o asemănare între construcția indicilor de comorbidități și a Indicelui de Fragilitate, însă fragilitatea la vârstnici presupune mai mult decât un cumul de afecțiuni sau o nouă patologie, reprezintă
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
îmbătrânirea sunt fenomene distincte, care coexistă și își însumează efectele asupra stării de sănătate. Rockwood propune cuantificarea efectelor cumulate ale îmbătrânirii și afecțiunilor prin Indicele de Fragilitate, considerat un parametru de stare a sistemului. Se observă o asemănare între construcția indicilor de comorbidități și a Indicelui de Fragilitate, însă fragilitatea la vârstnici presupune mai mult decât un cumul de afecțiuni sau o nouă patologie, reprezintă o stare a sistemului biologic în ansamblul său. Această abordare reprezintă o încercare de integrare a
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
coexistă și își însumează efectele asupra stării de sănătate. Rockwood propune cuantificarea efectelor cumulate ale îmbătrânirii și afecțiunilor prin Indicele de Fragilitate, considerat un parametru de stare a sistemului. Se observă o asemănare între construcția indicilor de comorbidități și a Indicelui de Fragilitate, însă fragilitatea la vârstnici presupune mai mult decât un cumul de afecțiuni sau o nouă patologie, reprezintă o stare a sistemului biologic în ansamblul său. Această abordare reprezintă o încercare de integrare a efectelor îmbătrânirii biologice și ale
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
mică de 60 ml/min/1,73 m2. Datele despre stilul de viață (fumatul, consumul de alcool), despre antecedentele heredo-colaterale și personale patologice și despre tratamente medicamentoase cronice au fost obținute prin anamneză. S-au determinat greutatea și înălțimea, CA, indicele de masă corporală (IMC). Probele de sânge s-au recoltat dimineața, după 8-10 ore de repaus alimentar. Glicemia à jeun (mg/dl), hemoglobina glicată (HbA1c) (%), colesterolul total (mg/dl), colesterolul cu densitate mare (HDL-colesterolul; mg/dl), TG (mg/dl), creatinina
Revista Medicală Română by Andrada Mihai () [Corola-journal/Journalistic/92297_a_92792]
-
de-al treilea studiu care a avut ca obiectiv identificarea parametrilor histopatologici care ar putea prezice recurența și dezvoltarea de carcinom în papilomul inversat, autorii au concluzionat că indicatori de prognostic negativ au fost hipercheratoza, hiperplazia celulelor epiteliale scuamoase și indicele mitotic ridicat. În acest studiu au fost analizate caracteristicile histopatologice în 39 de cazuri de papilom inversat, folosind următorii parametri: locul de origine al tumorii, prezența invaziei osoase, prezența polipilor inflamatori, raportul endofitic/exofitic al leziunilor, raportul epiteliu neoplazic/stromă
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
analizate caracteristicile histopatologice în 39 de cazuri de papilom inversat, folosind următorii parametri: locul de origine al tumorii, prezența invaziei osoase, prezența polipilor inflamatori, raportul endofitic/exofitic al leziunilor, raportul epiteliu neoplazic/stromă, prezența de hiperkeratoză, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, indicele mitotic, numărul de celule mucoase și numărul de eozinofile. Rezultatele studiului au arătat că malignitatea a fost legată de: prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
indicele mitotic, numărul de celule mucoase și numărul de eozinofile. Rezultatele studiului au arătat că malignitatea a fost legată de: prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Recidivele multiple (fără transformare malignă) au fost corelate cu: originea în sinusurile frontale, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic. Comportamentul clinic benign a fost legat de prezența polipului inflamator și absența hiperkeratozei
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Recidivele multiple (fără transformare malignă) au fost corelate cu: originea în sinusurile frontale, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic. Comportamentul clinic benign a fost legat de prezența polipului inflamator și absența hiperkeratozei. În ceea ce privește managementul clinico-terapeutic al acestor tumori există două mari probleme, și anume tendința la recidivă și transformarea malignă în carcinom. Pentru a evita cât mai mult
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
și 11 în leziunile benigne și tulpinile 16,18 prezente în leziunile maligne. Alți factori incriminați în malignizarea leziunilor sunt prezența invaziei osoase, lipsa polipului inflamator, creșterea raportului epiteliului neoplazic în dauna stromei, creșterea hiperkeratozei, prezența hiperplaziei epiteliale scuamoase, creșterea indicelui mitotic, scăderea numărului de eozinofile. Prezența recidivei papilomului inversat într-un procent semnificativ (15-70%) are legătură cu rezecția incompletă a tumorii și într-un procent semnificativ (10-15%) recidiva se asociază cu apariția carcinomului spinocelular. Tratamentul principal este cel chirurgical și
Revista Medicală Română by Elena Roxana Osiac () [Corola-journal/Journalistic/92287_a_92782]
-
echivalent cu 26,1%. Între nivelul de pregătire al bărbaților și al femeilor există diferențe semnificative din punct de vedere statistic, în sensul că, în timp ce la bărbați predomină studiile superioare, la femei predomină studiile primare și medii (p = 0,03). Indicele de masă corporală mediu al pacienților din lotul de cercetare a fost de 30,436 ± 4,19 kg / m², între bărbați și femei neexistând diferențe importante statistic (p = 0,68). În funcție de indicele de masă corporală, am constatat că în lotul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
predomină studiile primare și medii (p = 0,03). Indicele de masă corporală mediu al pacienților din lotul de cercetare a fost de 30,436 ± 4,19 kg / m², între bărbați și femei neexistând diferențe importante statistic (p = 0,68). În funcție de indicele de masă corporală, am constatat că în lotul de cercetare 10,8% din pacienți (12 pacienți) sunt normoponderali, 31,5% (35 pacienți) sunt supraponderali și 57,7% (64 pacienți) sunt obezi. În lotul de studiu am obervat că între bărbați
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
clinice crize anginoase precordiale ce apare la efort, cu iradiere în membrul superior stâng, gât sau mandibulă și pe prezența factorilor de risc cardiovascular clasici, fumat, hipercolesterolemie, diabet zaharat raportat la vârstă. Boala arterială periferică a fost diagnosticată pe baza indicelui gleznă-braț mai mic de 0,9 și confirmată de medicul cardiolog. Ateromatoza carotidiană a fost diagnosticată prin ecografie Doppler carotidiană dacă grosimea intimă-medie a peretelui carotidian a fost mai mare de 0,9 mm sau prin prezența plăcilor de aterom
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de tip angină corespunde situației când se regăsește cel mult una sau niciuna din cele trei caracteristici clinice. De asemenea, am determinat riscul de boală arterială periferică evaluat prin ecografie carotidiană, determinând corelația dintre grosimea intimă-medie a peretelui carotidian și indicele gleznăbraț. Pacienții au fost evaluați în decursul a trei consultații pe parcursul unei luni de zile. În cadrul primei consultații pacienților li s-a adus la cunoștință importanța studiului, în ce constă acesta, etapele studiului, drepturile pe care le au conform declarației
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
Pentru aceste măsurători pacienții au fost rugați să se descalțe și să se dezbrace de hainele groase. Circumferința abdominală a fost calculată cu ajutorul unei rulete medicale gradată în centimetri, la mijlocul distanței dintre creasta iliacă și rebordul costal la finalul expirului. Indicele de masă corporală (IMC) a fost calculat după formula G (kg) / H²(m²). Stilul de viață al pacienților din studiu este evaluat pe baza statusului de fumător, obiceiurile alimentare și consumul de alcool au fost investigate pe baza unui chestionar
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
și confirmarea diagnosticului de boală coronariană cronică, cei cu modificări de repolarizare pe electrocardiogramă au fost diagnosticați cu boală arterială cronică, iar cei cu electrocar diogramă normală și fără crize anginoase au fost considerați fără boală coronariană cronică Pacienții cu indicele gleznă-braț mai mic de 0,9 au fost diagnosticați cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare și au fost trimiși la medicul cardiolog pentru confirmarea diagnosticului și stabilirea planului terapeutic de urmat. La fi nalul primei vizite pacienții au fost programați
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]