1,077 matches
-
putut plăti cu prisosință pensiunea, cu oricâte cheltuieli suplimentare. Lecții n-ar fi voit să dea, ca să poată studia în toată voia. Otilia, văzîndu-l abătut, îl descusu și nu-l lăsă până nu află pricina supărării. - Așa e papa, se indignă și ea, nu trebuie să te superi,trebuie să știi cum să-l iei. Lasă-mă pe mine. Într-adevăr, puțin după această convorbire, Otilia îl luă pe moș Costache de braț și, plină de gingășii, îl duse în casă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aceasta și privi semnificativ în ochii lui Felix. Titi puse lui Felix, între patru ochi, o întrebare care-i sui acestuia tot sângele la cap: - Ascultă... tu ești bine cu Otilia... spune drept... sepretează? - Cum poți jigni pe Otilia, se indignă Felix, presupunând asemenea lucruri? Otilia e o fată cuminte. Titi mestecă saliva, preocupat și incredul: - Mama spune că a văzut-o cu mulți. - Nu e adevărat, nu e adevărat! negă Felix aprins. Într-o zi însă, Titi, după o lungă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
s-a căsătorit, Aglae nu vru să creadă și i se păru că Felix face o glumă. - Ce farse sunt astea? Așa faceți voi la Universitate? A trebuit să fie adus Titi de față, ca Aglae să creadă. În loc să se indigneze, să țipe la Titi, Aglae începu să plângă, să mângâie pe băiat, acompaniată în chip iritant de Aurica. - Dar cum ai putut să te lași tu, mamă, să-și bată jocescroaca de tine? Las' că merg eu la poliție, mă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și că vrei în felul acesta discret să-i lași averea. Treaba dumitale, deși mă-ntreb ce zice familia de această hotărâre senilă. Eu personal n-aș avea de ce să mă amestec în treburile dumitale, însă îți mărturisesc că sunt indignat și sunt hotărât să atrag atenția autorității în drept asupra acestui caz, așa, din umanitate și spirit de dreptate, fiindcă o cunosc pe această domnișoară foarte modernă și independentă și n-aș vrea s-o văd cum te toacă pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ăsta, Ducos du Hauron, cu anaglyphele, spuneniște prostii îngrozitoare. Am controlat o dată la un bolnav viziunea binoculară cu fotografii stereoscopice suprapuse și am văzut că spune enormități. Internul continuă imprecația, îndepărtîndu-se cu revista în direcția medicului secundar. În vreme ce internul se indigna, medicul îi luase revista din mână și o pipăia. În sfârșit, făcu și el această observație: - Mizerabilă hârtie pun ăștia! Apoi, neavând ce face cu revista, căută în juru-i un profesor, întrebînd "a cui e asta", și o aruncă repede
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aduce onorariul. Stănică o luă de braț pe Aglae și o duse în odaia vecină: - Trebuie sa-i plătești doctorului vizita de noapte. Dă-mi, că-i dau eu, un pol. De câte cinci, ca să pară mai mult. - Cîît? se indignă Aglae. - Doctor mare, motivă Stănică, nu primește mai puțin.Aglae scoase banii, bodogănind: - L-a găsit acum să se-mbolnăvească, tocmai când suntmai supărată cu copiii ăștia. Stănică îi luă banii din mână, fără s-o mai asculte, și ieși
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sunt ca un doctor, înțelegi? Eu am contact cu toate clasele sociale. Dacă o artistă îmi cere concursul, pot să-i întorc spatele? G. Călinescu - Ce artistă, ce artistă? îi tăie Olimpia vorba. E o...Stănică se arătă pudic și indignat: - Iubito, niciodată n-ai fost așa nervoasă. E de față domnulFelix, avem un caz nenorocit în familie, acum te-ai găsit să-mi faci scene? Ai și tu dreptate, vom discuta acasă. Cei trei ajunseră în curtea casei lui moș
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care avusese legături cu Georgeta. Politețea, mai mult, delicatețea lor erau indiscutabile. Se vede că numai oamenii fără legi în viață erau în stare să perceapă situațiile fine. Totuși, ce penibilă postură! Și în mijlocul acestei adunături, el suferea și se indigna de calomnierea Otiliei, care plecase într-adevăr în Franța, însă nu pentru studii, cum pretindea, cu onctuoasă perfidie, Stănică, ci ca să se plimbe cu moșierul Pascalopol, așa cum afirma necioplitul locotenent. Moș Costache se arăta atins de ponegrirea Otiliei, dar el
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tânără, înainte de a se ivi dezamăgirile în viață. Ea era, dimpotrivă, de părere ca "papa" să fie mai îngăduitor față de Aglae, căci îi era, în definitiv, soră. Veni vorba despre Simion, și moș Costache deveni, amintindu-și chestiunea, așa de indignat, încît nu fu capabil să exprime nici o idee. Pascalopol dezvoltă această teorie: - Persecutarea bărbatului de către femeie, în căsnicii cucopii mulți, e un fenomen foarte frecvent. Am cunoscut multe cazuri, însă unul, mai cu seamă, îmi este încă proaspăt în minte
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ești pezevenghi rău, parcă nu știi! nu zău!nu știi nimic? totul e în definitiv o prezumție, se zice că fata, pricepi, s-a dus la Paris să facă, doar ești la medicină, un avort, de! Felix fu atât de indignat, încît rămase nemișcat. Stănică nu-i pricepu, sau se făcu că nu-i pricepe starea de spirit și izbucni tare: - Auzeam eu, domnule, și nu credeam că o femeie dupăce naște se face mai albă la față, mai picantă. Așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Știi, tu ai să trăiești încă multă vreme, doar mi-a spus Slratulat că n-ai nimic, însă vezi, de la o vârstă oarecare, omul își pune lucrurile în ordine, iată, eu am făcut de mult testamentul. - Nu vreau testament, se indignă bătrânul, n-am murit,să-mi fac testament, ce trebuie să știe și alții ce-i dau eu fe-fetiței? Am pus trei sute de mii de lei la o parte din vânzarea caselor. Aglae o să aibă casa asta și ce-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
comparații: Neli, apărătorul lui din copilărie la 16-17 ani a ajuns student, făcuse 10 clase, deci acum ar fi trebuit să fie student, în armată sau la muncă în conjunctura acelor vremuri și în ideea că era aproape major se indigna de pretențiile profesorului. Se duce la frizerul binecunoscut, unde își tăia părul de la 2-3 ani care l-a luat ca de obicei, destul de scurt, iar cei trei își mai iau puțin din chică, numai vârfurile nici nu se observa. Ora
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
idee la act, alunecarea de la imaginar la real. O dovedesc episoade de felul celui care urmează: "Adesea s-a povestit istoria acestui teatru popular dramatic obligat să protejeze ieșirea actorului ce interpretează trădătorul pentru a-l apăra de violențele spectatorilor indignați de crimele sale imaginare. Cred că avem aici unul dintre cei mai remarcabili indici ai stării mentale a mulțimilor și mai ales ai ușurinței cu care pot fi ele sugestionate. În ochii lor, irealul are aproape tot atîta importanță cît
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nevinovați erau transformați în vinovați, oamenii liberi în prizonieri, din cauza etniei sau a clasei lor. Am văzut cum au fost sacrificate mii și mii de ființe. Este adevărat că psihologia mulțimilor pune o întrebare ocolită de majoritatea științelor: de ce ne indignează atît de tare puterea conducătorilor? Nu o putem oare așeza printre numeroasele necesități penibile pe care ni le impune viața? Ea pare totuși obișnuită din punct de vedere politic, fondată din punct de vedere social și aproape întotdeauna inevitabilă din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dintre militarii din subordine” (Mioc, 1997, p. 33 - s.m.). Parchetul Militar a primit răspunsuri incomplete, superficiale ori chiar insolente din partea instituțiilor și organismelor de stat solicitate. Deși susține tranșant, cum spuneam, ideea de revoluție pură, Marius Mioc este contrariat și indignat de faptul că în Procesul de la Timișoara, majoritatea celor care fuseseră identificați că au împușcat protestatari au fost achitați. El acuză, în general și în particular (pe studii de caz), manipularea proceselor revoluției, absolvirea celor vinovați pentru reprimarea violentă din
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de proces. De asemenea, îi acuză pe noii patroni ai Puterii ca fiind formați riguros în stalinism (Silviu Brucan, Ion Iliescu), considerând că evenimentele din decembrie 1989 au fost dirijate de un grup de apparatciki comuniști reciclați. Dar ceea ce-l indignează în mod deosebit sunt intoxicările media de la Timișoara: genocidul și ororile confecționate ale gropilor comune, Castex susținând că au existat „revoluționari” traficanți de cadavre, care au manipulat imaginile despre gropile comune din Timișoara, speculând mincinos, de pildă, celebra imagine a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
adept mai degrabă al teoriei conspirației decât al tezei hibridării revoluției cu o lovitură de stat; însă pedalează totuși pe teza cocteilului, dorind să plaseze o marjă de siguranță între teoriile sale și opinia publică (temător că aceasta ar fi indignată dacă autorul ar nega revolta, circumscriind-o total comploturilor). Acuzând mai cu seamă conspirația externă, Coruț îi incriminează pe ruși, pe americani, pe unguri și pe evrei (Ivan, Sam, Ianoș și Ițic, după cum precizează condescendent autorul). Dacă până în 22 decembrie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
-i păstra unitatea. Asasinul lui Mahandas Kamatchand Ghandi, Vinayak Godse, redactor la o revistă săptămânală hindusă, fusese înfuriat de modul în care Ghandi sprijinise plata unei sume mari de bani, de către guvernul indian, către Pakistanul condus de musulmani; Godse fusese indignat și de modul în care Ghandi încuraja musulmanii să participe la întâlnirile sale de rugăciune, unde se citeau și fragmente din Coran. Asasinul îl acuzase pe Ghandi de "atrocități", de care acesta se făcea "vinovat", față de hinduism; Ghandi și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sentimentul european al ororii față de cruzimea războaielor. Iisus a refuzat atât poziția de reacționar, cât și pe cea de revoluționar. Discipolii oricărui „nou umanism” sunt însă străini de lecția pedagogică a hristologiei ortodoxe. De aceea, trebuie spus că între gânditorii indignați de uzul arbitrar al violenței se numără nu doar moderni precum Lev Tolstoi sau Bertrand Russell. La rigoare, scrierile unor monahi bizantini precum Maxim Mărturisitorul (care a condamnat botezul forțat al evreilor în Africa, în sec. al VII-lea) sau
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
trebuie și nu poate fi ignorat, fără a ne prăbuși în tăcere (să ne gândim, de pildă, la impasul avangardelor), ci dimpotrivă, trebuie „revizitat” cu umor și detașare ironică: țăranul de când cu electrificarea înțelege cum stau lucrurile pe planetă se indignează grațios în mijlocul pogoanelor sale de situația din cipru și liban pândește sateliții și le smulge aparatura electronică bă plozilor nu uitați bateriile solare să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole cu cârnăciori produsă la fetești bă dați în câini
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
imens simulacru, iar țăranul un personaj tragi-comic, ascultând, sub umbra fagului, „cântecul greierilor și al lui Ioan Alexandru”, „legându-și copiii de pruni și de ostrețe”, în timp ce el merge „sub talpa casei”, să vizioneze acolo „un film cu galinacee” sau indignându-se grațios în mijlocul pogoanelor sale „de situația din cipru și liban”. Poemul citat surprinde (ca și celelalte 11 Georgice, de altfel), atât prin lexicul poetic cu totul atipic, amestec de prozaisme, elemente împrumutate din limbajul jurnalistic („situația din cipru și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
din punct de vedere geobioantropologic. Ioanide plesni iarăși cu mănușa. Avusese o mătușă care, în vârstă de optzeci și patru de ani, era foarte agasată de o albeață la un ochi, ce se agrava mereu, cu toate tratamentele. "Cum, se indigna ea, toată viața am să rămân așa?" (Ea spunea "toată viața" ca și când milenii de existență s-ar fi deschis înainte-i.) Conțescu mai întrebă cât ar costa ridicarea chalet-ului. Ioanide, care era foarte expeditiv, cerând oarecare informații, grifonă în pripă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tu convinsă că prietenia ta cu acest domn va contribui la fericirea ta? - Asta nu pot să știu, șopti Pica, însă îl admir, îl... - Îl iubești. Pica lăsă capul cu mai multă greutate pe umăr, în semn de confirmare. Ioanide, indignat în sinea lui, era mai gata să strige: Îl iubești pe bubosul ăla?" Se reținu, spre a n-o jigni pe fată, mulțumindu-se a zice: - Am dreptul să te sfătuiesc, nu să te contrariez. Tu vei decide cum vei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era impresia, gândurile îi erau adesea aiurea). Acordul se strică brusc atunci când, într-o bună zi, Tudorel veni transfigurat la față, cu o mulțime de ziare în mână, și vesti gâfâind celorlalți: - Germanii au intrat în Praga!1 - Oo, se indignă doamna Ioanide, ce grozăvie!Fiica părea ea însăși emoționată ca și mamă-sa, dar privind cu coada ochiului către Tudorel nu spuse nimic. Ioanide scrută cu mare răceală bizarul entuziasm al lui Tudorel. - Mă rog, zise el, am impresia că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să vorbești fără grijă, îl încurajă madam Farfara cu o delicată confidență. - Am venit să te consult pe dumneata, ca prietenă veche, să mă-nveți ce să fac. Da' știi, te rog să nu afle nimeni. - Îmi pare rău! se indignă madam Farfara, cu totul onest,confidența fiind însușirea ei capitală, deviza firmei ei neînscrise, cu care avea succese meritate. - Am nevoie de bani! - Vrei să împrumuți? - Aș! Ce să împrumut, să-mi iau belele pe cap acum, labătrînețe! Dacă aș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]