2,126 matches
-
actul de conservare a tradiției rămâne îndatorat unei perspective istoriste. Reconstrucția istoriei este facilitată de un operator subiectiv: sensus communis la Vico, der Geist („spiritul”) la Hegel, die Einfühlung („empatia”) la Schleiermacher, das Erlebnis („trăirea”) la Dilthey. Din acest motiv, individualismul implacabil al modernității rămâne nedepășit. Tradiția nu poate fi decât un obiect decorativ. Participarea tradiției la constituirea universului simbolic al subiectului uman a rămas în continuare obscură. Existențialiștii sunt gata să acuze criza de autenticitate a omului modern, afectat de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
doar de un singur subiect cunoscător, ci de o întreagă comunitate pe parcursul unei întregi istorii. Prejudecățile relevate de analiza fenomenologică a structurilor de anticipație ale comprehensiunii demonstrează natura culturală a prejudecăților, derivate dintr-un comerț abia subînțeles cu tradiția. Atât individualismul, cât și istorismul sunt contestate. Tradiția nu este un cumul de teme antice, ci o prezență vie în procesul dialectic (mai precis, dialogic) de apariție, comprehensiune și explicitare a unui sens. Cercul hermeneutic nu mai este considerat un viciu regresiv
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de a-și reveni de fiecare dată. Se afirmă, spre exemplu, că descoperirea Americii a avut un efect structurant sigur, pe de o parte, prin afluxul de aur și consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mai bine de două decenii, atacul comunitarist la adresa liberalismului poate fi descris prin una sau mai multe din următoarele direcții, stabilite de Allen Buchanan în articolul citat (traduc liber de la pp. 466-470 și rezum): 1. liberalismul se bazează pe un individualism fals din punct de vedere ontologic și motivațional (ontologic vorbind: există doar indivizi, aparentele grupuri pot fi reduse la proprietăți individuale, deci la indivizi; indivizii sunt motivați doar de preferințe pentru bunuri private; ei pot dori să participe la grupuri
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
viziunea lui Etzioni să poarte un nume, ea se putea desprinde dintr-o carte intitulată candid și provocator în același timp An Immodest Agenda: Rebuilding America Before the 21st Century (McGraw-Hill, New York, 1983). Deja în acea carte, Etzioni arăta că individualismul excesiv nu va ajuta la reconstrucția Americii pentru care milita el, una sprijinită pe reconstrucția (comunitaristă, am spune astăzi, a) educației. În sfârșit, aș recomanda consultarea a trei mici volume recente, de mare ajutor pentru a-l înțelege pe Etzioni
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ales pp. 372-405, ultimul capitol al cărții. Opera lui Bellah e cunoscută la noi grație lucrării sale (scrisă cu Richard Madsen, William M. Sullivan, Ann Swidler și Steven M. Tipton - colaboratori la alte două cărți importante) Habits of the Heart. Individualism and Commitment in American Life, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, 1985 (vezi ed. rom.: Americanii: individualism și dăruire, traducere de Dan Pavel, Humanitas, București, 1998). Când citesc despre raportul dintre comunicare și comunitate în societatea bună, românii ar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu Richard Madsen, William M. Sullivan, Ann Swidler și Steven M. Tipton - colaboratori la alte două cărți importante) Habits of the Heart. Individualism and Commitment in American Life, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, 1985 (vezi ed. rom.: Americanii: individualism și dăruire, traducere de Dan Pavel, Humanitas, București, 1998). Când citesc despre raportul dintre comunicare și comunitate în societatea bună, românii ar trebui să-și amintească de cartea lui Mihai șora, Eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat, Cartea Românească
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Situl lui Amitai Etzioni folosește același limbaj de propagandă și publicitate pentru a oferi o primă detaliere a programului. În continuare, să reținem elementele de bază, rezumând și traducând. În opinia lui Etzioni, partea ușoară a fost diagnosticarea răului american: individualismul exagerat (abdicarea celor mai mulți de la responsabilitățile comunale și civice, scăparea de sub control a grupurilor de interese, prăbușirea consensului moral); partea grea este găsirea unor căi de a restaura consensul social și moral fără a lăsa vreun grup să-și impună poziția
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
San Francisco, 1980; The Broken Covenant: American Civil Religion in Time of Trial (1975), ediția a II-a, University of Chicago Press, Chicago, 1992. Împreună cu vechii săi colaboratori la Habits of the Heart, Bellah a dat și un volum complementar, Individualism and Commitment in American Life: Readings on the Themes of Habits of the Heart (Harper and Row, 1987), precum și forma afirmativă a utopiei sale, The Good Society (Alfred A. Knopf, New York, 1991); cartea sa clasică trebuie consultată în ediția din
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
relațiile: sociale pe care realismul le reflectă, caracterului individualist al conștiinței romantice, preocupată de propria ei dramă. Acordă deci romantismului, spiritul individualist drept principală trăsătură de diferențiere. În eseul asupra fenomenului decăderii literaturii burgheze, suntem puși În gardă că nu individualismul formează nota generală a romanticilor. (Ă). Împotriva acestei tendințe l-am pus În gardă pe dl. Ion Vitner. Fiindcă și În prețioasele și cuprinzătoarele cuvinte pe care le spune despre simbolism, acceptă analogia cu gluma lui France asupra dragonului din
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Într-adevăr, nuvela are multe lipsuri și că aceste lipsuri și confuzii sunt determinate de poziția autorului față de lumea pe care o descrie, mai exact de lipsa unei poziții partinice a autorului În creația sa literară. O trăsătură esențială este individualismul, dar aceasta nu este decât una din trăsăturile care alcătuiesc caracterul ei, conturându-i personalitatea. De fapt, Însăși concepția pe baza căreia autorul a construit personajul nuvelei sale este falsă. Ana Roșculeț nu e un element proletar. Mentalitatea ei este
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de procedee stilistice, figurile de stil cu ajutorul cărora voiau să stabilească ce formă corespunde mai bine cutărei și cutărei idei. (Ă). Când a apărut psihologismul n-a mai Încercat nimeni să stabilească astfel de raporturi, fiindcă s-a admis teza individualismului anarhic, face fiecare om cum Îl taie capul. (Ă). Amintind În legătură cu aceasta teza stalinistă a rolului activ al suprastructurii În constituirea noii baze socialiste și ținând seama că literatura face parte din suprastructură, reiese că pe baza Învățăturilor lui I.V.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poetică luptătoare, originală. Când erau părăsite aceste formulări generale, și se intra În concret, comentariile, completându-se parcă unele pe celelalte și negând aprecierile de la Început sau sfârșit de cronică - se Întrec În a descoperi „slăbiciunile” lui Baconsky: manierism, formalism, individualism, schemantism. Iată, de pildă, cele două analize de mai jos: prima apărută În Viața românească, a doua publicată, În replică la Cluj, În Almanahul literar, dar replica depășește cu mult aria acuzațiilor din prima, reducând valoarea poeziilor lui Baconsky doar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de ani și Scriind În Octombrie, Baconsky a fost animat de intenția de a oferi un portret al poetului de tip nou. (Ă). Din păcate, Între intenție și realizare s-a deschis o prăpastie. Și aceasta din pricina rămășițelor puternice ale individualismului din conștiința poetului. El a coborât și a restrâns toate aceste probleme la o problemă Îngust personală, la problema realelor sau numai Închipuitelor sale succese, uitând fie și adevărul elementar că un tip - În speță tipul poetului nou - nu se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale personalității omului nou, deci și a poetului de tip nou. Poemele acestea sunt Însă niște oglinzi care-i arată lui A.E.Baconsky că Încă nu a ajuns decât În mică măsură un poet Înaintat (schemantismul de esență proletcultistă, individualismul din unele lucrări ale sale - dovedesc aceasta), dar că Întreaga sa creație de până acum Îl Îndriduiește să spere că va ajunge un astfel de poet și-l obligă la aceasta. Învățând mai mult și mai bine de la viață, de la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pare că pândește poezia: cultul eului liric, În defavoarea eului colectiv (recte masele), Îndepărtarea poetului de la grijile și sarcinile colective și apropierea de intimismul tipic burghez, cultivarea livrescului, Într-un cuvânt un alt virus Încearcă să submineze vigoarea și militantismul liric: individualismul. Abia infiltrat, În numai două poezii, acesta este repede detectat de Scânteia, care, pentru a opri epidemia, administrează vaccinul, recte critica principială. Apoi, din exces de zel se mai raportează și alte cazuri. Apoi Însuși pacientul declară că s-a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
invers: poezia nouă nu exclude și „zugrăvirea” eului, inclusiv a iubirii. Dar până atunci să detaliem cazul, citind Întâi comentariul Scânteii 14, pe „marginea unor poezii ale tov. Maria Banuș”, cu mențiunea că, În notă15 reproducem și poeziile „contaminate” de individualism și livresc. Începe, așadar, Scânteia: „Printre scriitorii tineri din R.P.R. care au dat literaturii noastre creații valoroase se numără și tovarășa Maria Banuș. Mase largi de cititori o prețuiesc Îndeosebi pentru creațiile La masa verde, Patronul, Eu nu cânt că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și unilaterală „teorie” - care reprezintă o Încercare camuflată de reînviere a defunctului „trăirism” - duce la abateri grave de la principiile realismului socialist. Nu este greu de Înțeles că acest original „principiu” de creație: „eu și tema”duce de-a dreptul la individualism, neexcluzând totodată - fie evitarea studiului realității și deci schematismul, fie etalarea măruntelor impresii personale și deci intimismul. O asemenea orientare a călăuzit - mai mult sau mai puțin conștient - pe unii poeți, atunci când au Început să se refere În multe poezii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai Înaintată decât cea din trecut. Se cădea deci ca redacția și fiecare colaborator al revistei să țină seama de această În munca ulterioară. Din păcate, numerele următoare ale revistei marcau - mai ales În ce privește poezia - „doi pași Înapoi”. Devierile intimiste, individualismul bântuiau și mai din plin, În poezia revistei Almanahul literar. Cu ani În urmă, În 1930, tovarășul Stalin se adresa astfel lui Damian Bednâi: «În loc să sesizezi sensul acestui măreț proces din istoria revoluției (Ă) te-ai băgat Într-o văgăună
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
revin des În cronica lui Campus: sensibilitatea «fremătătoare», poezie «profundă», imagini «emoționante», etc. Criticul vorbește chiar de o epidemie baconskyană ce ar fi izbucnit la Cluj, datorită influenței lui Baconsky. Punând astfel problema, Campus alunecă spre o explicație idealistă a individualismului unora dintre poeții clujeni, În ciuda faptului că pomenește În chip vag de existența unui teren propice unei astfel de devieri. De fapt este vorba de rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația lui Baconsky și În cea a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
organicismul, colectivismul și naționalismul autarhic. De pe pozițiile ortodoxismului, Ionescu denunța cu violență orientarea democratică și cosmopolită a luminării și a liberalismului occidental. Pentru ca rezultate să fie obținute ar trebui ca în același timp lupta aceasta antimasonică să fie purtată împotriva individualismului liberal, a scientismului, a cartezianismului și kantianismului, a democrației, a monarhiei constituționale și republicanismului (care structural sunt aproape același lucru), a socialismului, a protestantismului religios de toate formele, dar și a galicanismului catolic, a misticii individualiste de la Fericitul Augustin până la
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
occidentală la „filosofia românească”, se exprimă în această privință într-un mod lipsit de orice echivoc. Interesele națiunii trebuie să constituie instanța supremă a judecății, deciziei și acțiunii deoarece tocmai prin ele se dezvăluie absolutul unei comunități etnice. Raționalismul și individualismul sunt caracterizate drept adversarii ei cei mai redutabili. În sensul spiritualității ortodoxe - susținea Nae Ionescu - nu există decât comunități, și nu indivizi. Individul este dator să se subordoneze în mod deplin nevoilor comunității și să fie gata să se jertfească
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
lumii la care visează Marlowe. Poate și pentru că, rebel fără cauză, el nu se simte capabil să se adapteze viermuielii fără sens create de formidabila dezvoltare socială începută la finele secolului al XIX-lea. Valorile lui Marlowe aparțin lumii vechi - individualismul protestant nu putea fi străin de componenta acut etică a comportamentului său. Marlowe e moral nu doar prin educație, ci și din instinct: forța lui provine din adâncul atașament față de aliați, pe care nu i-ar trăda cu nici un chip
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
este. Nu voința retrogradă a unor fracțiuni din comunități - oricât ar fi ele de puternice - poate împiedica o prefacere impusă de conjuncturile vremii. Rămâne prin urmare de văzut, în actuala stare de fapt, cum vor reacționa instinctul de conservare și individualismul. Feminismul de mult a luat o atitudine în această situație nouă. Pe măsură ce dispăreau privilegiile acordate în mod tacit femeilor - în schimbul unor renunțări pe care le suportau poate fără ca să le admită - feminismul cerea dreapta repartizare a beneficiilor, într-o societate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeii a făcut ca ea să presimtă posibilitatea independenței sale economice și a validitării șsic!ț sale individuale, i-a deschis drumul spre activități nebănuite. Secolul al XIX-lea a adus cu sine mișcarea feministă cu tendințele sale spre un individualism extrem; concepția feministă s-a înrădăcinat și a deșteptat un curent nou de idei; opinia publică a fost silită să dezbată și să promoveze posibilitățile de muncă și educație pentru femei, apropiindu-le de standardul bărbaților. Aceasta nu a putut
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]