3,661 matches
-
anulat esențialitatea ei. Orwel n-a greșit, nici el, în previziunile-i de natură lingvistică: limbajul se restrânge, antrenând, pe cale de consecință, diminuarea corespunzătoare a gândirii, a sensibilității, a imaginației. Concomitent, pro-eminența, preeminența, diferența (semn al pecetei divine) se șterg, individualitatea se pierde în masă, concretitudinea puternic diferențiată a umanului se abstractizează, își pierde seva, se schematizează. Or, vom observa că, în contrast cu un asemenea tablou deloc optimist, toți eroii lui Aurel Gheorghe Ardeleanu au trăit, sau trăiesc, pentru un ideal, că
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului Cu alte cuvinte, importanța pedagogică a [81] . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului [82] , prin care se tinde la depășirea sinelui propriu și la asemănarea cu Dumnezeu. persoana este „raportată extatic la Dumnezeu și aproapele” . Persoana se află în spațiul restaurării, în spațiul noii creații, și al învierii έν Χριστώ. De acum
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
autorul se confundă cu eroii. Nimic spectaculos. Fiecare carte are ceva din personalitatea creatorului ei. La Marin Preda situația e ușor schimbată: el se poate întrupa în toate personajele sale, rămânând unic în conștiința de sine. Își va păstra integritatea, individualitatea, se va detașa, revenid din aceste aventuri livrești, omul Marin Preda, țăranul și citadinul în același timp, neatins de vicleșugurile ficționarismului în care s-ar fi putut simți degajat, în largul lui, pentru că nu l-ar fi angajat la atitudini
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
mult mai bun decât cel anterior, dar tot este important, fiindcă este ceva diferit. Lipsa schimbării ne azvârle în brațele tiranicei banalități, ne fixează într-un rol pe care il jucăm într-o piesă până la nesfârșit, aproape automat, ne uzează individualitatea. Scurgerea timpului și repetabilitatea faptelor de viață ne duc traiul în rutină. Ba mai mult, cănd absența ei e prea severă, poate duce la o încremenire cu urmări nefaste, așa cum se întâmplă cu islamismul care nu permite emanciparea pentru a
NEVOIA DE SCHIMBARE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346646_a_347975]
-
pozitivismului și refuză să ia în considerație modelul oferit de științele exacte ale naturii, drept singurul mod de a înțelege rațional realitatea. Dacă Windelband a inventat numele de ,,nomotetic” pentru științele care caută legi și ,,ideografic”, pentru studiul descriptiv al individualității, Droysen, pentru a introduce o dihotonomie metodologică, propune termenii de explicație și înțelegere. Țelul științelor naturale, spune el, este de a explica; țelul istoriei este de a înțelege fenomenele care cad în domeniul ei” (G. H. von Wright, Explicație și
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
și abis de metafore, în care cititorul meu nu este “O, căpitane! Căpitanul meu” (Walt Whitman, 1865), ci mai degrabă căldura unei mâini pe care sper să o țin în călătoria mea literară. Într-o lume axată pe singurătate și individualitate, printre rețele virtuale crescânde și societăți încadrate în business, convingerea mea cea mai mare este că iubirea și adevărul sunt singurele comori care merită să fie trăite și împărțite, indiferent de rezultat. Nu este momentul de a fi demodat, dar
E VOIE LA SĂRUTAT? PROSTITUȚIA SCRISULUI SOAR (SOARING-WORDS.COM) de SOAR în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352112_a_353441]
-
de secol douăzeci a schițat conceptul rațiunii universale ce se impune indivizilor izolați. În acest context, individul apare ca un Eu singularizat "împotriva celorlalți prin impulsurile gândurilor și intereselor sale"(Herbert Marcuse). Construirea unei lumi comune se realizează prin reducerea individualității concrete la esența gândirii pure. Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului , prin care se tinde la depășirea sinelui propriu și la asemănarea cu Dumnezeu. Purificarea este la Sfântul Ioan Scărarul reintegrarea individului în sinea lui autentic-personală, restaurarea stării umane de dinainte de cădere. Diferența dintre individ și persoană, la Sfântul Ioan
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
acela de a face simțită prezența lui Dumnezeu în lume. Aici se găsește și natura și semenii și chiar și Dumnezeu. Deci, Biserica este unul pentru multiplu. Toate se unesc eclezial pentru a-și dovedi existența separată, sau în comuniune individualitatea este și mai clară. Atunci când un individ pune umărul pentru folosul comunității lui, el iese în evidență prin toată splendoarea lui, prin însuși efortul lui. Pasivitatea este individualism și atât, însă activitatea/interesul individului este individualism în comuniune. Rezumativ, lucrarea
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
universalului“: „Omul individual este sarea absolutului. Și atunci, împlinirea legii morale echivalează cu a da gust rețetei cosmice, eliberând-o de entropia unui legalism dietetic“ (p. 29). Printr-o intuiție extraordinară, creștinismul anulează porunca, simbol al implacabilului veterotestamentar ce suprimă individualitatea, înlocuind-o cu pilda, cu modelul personal, iar discursul etic devine un discurs articulat și motivat prin trei teme ce țin de ontologia fundamentală: tema ordinii, cea a timpului și aceea a libertății. Un postulat al ordinii totale a realului
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
izvorăște « atracția pentru literatură a lui Robert Musil. » Iată de unde s-a născut « Omul fără însușiri » ! Din irealitatea culturii ! Mă va ierta maestrul Constantin Trandafir că i-am folosit ideile ? Credința mea se adîncea în ea însăși de dinainte de “Complexul individualității” ! În tablourile lui Gustav Klimt este o formidabilă revărsare de culori ! Spații imense concentrate într-o idee a armoniei prin explozia de sensuri ce au stîrnit și scandaluri irevențioase, în sensul auster că „Originea lumii” nu trebuie expusă (cum am
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
și frații Strauss (Der Zigeunerbaron), la acești confrați estici, pornea ca sceptic încă nemântuit de la iluzia greșită, tipică pentru modernism, bazată pe Prima Revoluție Industrială (cea mașinistă, științifică și tehnică, a lui Valter Roman), că „o literatură nu există prin individualități răzlețe, ci printr-o organizare armonică“. Noi postacii publici știm însă de la Eco astăzi că, dimpotrivă, când totul s-a spus, numai atomizarea literaturii îți permite ție să te exprimi răzleț pizdeț ca și cum s-ar fi exprimat alții, de aceea
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
zis el, dar voi nu percepeți acest adevăr, că sînteți cu toții o singură conștiință și cel puțin un vis ar trebui să vă unească, dar ce eroare s-o fi produs în cromozomii voștri, nimeni nu știe, de vă credeți individualități unice și irepetabile ... Și ce?! i-am ripostat eu, nu este adevărat? Chiar și gemenii născuți dintr-un singur ovul nu sînt identici, fiecare are un fel al lui de a fi inconfundabil, în cele din urmă ... Dar Thomas vorbea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
de secol douăzeci a schițat conceptul rațiunii universale ce se impune indivizilor izolați. În acest context, individul apare ca un Eu singularizat "împotriva celorlalți prin impulsurile gândurilor și intereselor sale" (Herbert Marcuse). Construirea unei lumi comune se realizează prin reducerea individualității concrete la esența gândirii pure. Aici fiind vorba de Eul rațional. În comunitate, după cum se cunoaște, individul urmează să intre, tocmai ca ființă rațională și nu în întreaga diversitate empirică a necesităților și aptitudinilor sale. Ansamblul desfășurării nu poate fi
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
zis, le falsifică transformând în mod vizibil în gen ceea ce este individual, analizând ceea ce este sintetic. Sarcina poetului rămâne aceea de a ieși din generalitatea limbii, de a o transforma în așa fel încât să devină aptă să producă iluzia individualității sufletești. Modificările poetice sunt prin excelență idividualizante, opoziția fundamentală între poezie și limba română creînd din acest punct de vedere nu doar dificultăți, ci și avantaje. Inexpresivitatea dedusă a limbii este, la rândul ei, rezultatul unei iluzii- amăgire contrară, dar
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356125_a_357454]
-
strada ar fi plină de bani, pe care nu i-ar lua nimeni. Fără cerșetori, fără oameni suferinzi sau în suferință. Recunosc, perfecțiunea ar avea și câteva aspecte pozitive, dar ar trebui ca, pentru ele, să-ți iei gândul de la individualitate. Adio unicitate, toți am fi la fel. Fără artă, ai vedea același lucru, toți ar picta, scrie, cânta la fel și același lucru. Doar fericire. Ne-ar face fericiți același lucru. Nimeni n-ar mai dori nimic, n-ar mai
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
mult, că tot trecutul, ca viață trăită, numai atunci își capătă sensul și forța dinamică pentru viitor, când devine parte organică a eului nostru, în așa măsură încât îl putem purta în noi în fiecare moment ca prezent conștient, ca individualitate și personalitate, ca atitudine și comportament.“/.../ „...Românul nu apare în cărțile mele doar ca un subiect de anatomie sau colorit, ca un actor sau figurant pentru a împestrița paleta, nici măcar numai ca o experiență istorică a vieții mele. Nu, el
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
a propriei mele existențe sufletești. Pentru mine nu există vreun motiv ca să văd astăzi lucrurile altfel. Este tocmai ceea ce am gândit când am spus: Românul este în lucrările mele literare mai mult decât un fragment, el este o parte a individualității mele.“/.../ „Ceea ce remarc mai întâi este faptul că Românul este prezent nu numai în literatura mea beletristică -în nuvelă, povestire și roman-, dar deasemenea în monografia cultural-istorică și spiritual-istorică, în sensul filosofic, în studiul portretistic. Deci, el nu apare doar
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
-mi pot reprima strigătul interior. Și iată ce-mi zice glasul lăuntric: “Ai și tu dreptul să strigi. În legea ta, nu musai să imiți lozincile celorlalți. Românul are imaginație, e creativ. E păcat să nu fim noi înșine în individualitatea fiecăruia, în înțelesul sinelui, căci doar n-om fi toți un aluat. Dumnezeu ne-a prefigurat diferiți, cu puterea fiecăruia în a-și folosi talantul .” Așadar, vrând-nevrând, am să strig și eu ce am de strigat, dragii mei. Dar fiindcă
SUNT ȘI EU ÎN CETATE (IX) SAU... FELUL MEU DE A FI PREZENT, CU STAREA MEA DE SPIRIT, LA PROTESTELE ASUPRA O.G. NR.13 [Corola-blog/BlogPost/369356_a_370685]
-
acestui poet interesant ,ne face să vizualizăm în inima cuvintelor, cum ar spune Aurel Rău. Personalitatea poetului, opina Mihai Eminescu, este dată de puterea imaginației, acțiunii și a judecății. La Alensis De Nobilis nu putem vorbi de absența acestora. Sâmburele individualității acestuia constă în capacitatea sa de a închipui. Pentru a intra în sinonimele acestui cuvânt, acestea sunt: fantezie, imaginație, invenție, gând, ficțiune, născocire, plăsmuire, fantasmagorie, nălucire, vedenie, himeră, iluzie, utopia, irealitate, părere, miraj, folosind toate acestea poetul e ca o
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369384_a_370713]
-
și reviste la care a colaborat sau pe care le-a condus Caragiale, unde, în primul rând, neaderând la unul sau la altul dintre partidele care se succedau la putere, el încerca, în conformitate cu propria afirmație, să înțeleagă ,,structura ideologică și individualitatea partidelor noastre”. Un alt principiu pe care îl urmează, nu numai în viața de toate zilele, ci și ca jurnalist, este acela că nu are niciun fel de principiu ,,în politică”, dar posedă ,,o extremă consecvență: votează regulat cu opoziția
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Jurnalistul ieșean, cu fiecare carte proprie nou apărută, reconfirmă utilitatea unei păreri avizate și tranșant formulate, în peisajul literar contemporan. Prin abordarea multiplelor arii de activitate literară, INO sprijină și motivează participarea tinerilor la actul de creație, descoperirea și reinventarea individualității și autenticității în/prin scris, îi încurajează pe autori să se autodepășească, să învețe să discearnă, să identifice și să separe valoarea de nonvaloare, să urce tot mai sus în împlinirea aspirațiilor proprii, oricât ar fi de înalte. De asemenea
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
pe care l-a avut în afirmarea civilizației occidentale decât integrat unui ansamblu socio-istoric de factori evolutivi, între care acelora tehnico-științific și economic capitalist, însoțiți de treptate secularizări instituționale și psohosociale inevitabile, le revenea procesual o importanță decisivă. Iar „dreptul, individualitatea și proprietatea privată de la romani” nu au evoluat, cum estimați, „în slujba escatoligiei și eticii Bibliei”; nu doar sorgintea precreștină a celor dintâi, ci și finalitatea lor, cu vector concurențial spre o economie de piață întemeiată în principiul materialist al
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
chiar Dv. numiți a fi ”laicismul arogant” și de celelalte definitorii manifestări secularizante ale vieții, înclusiv libertinajul lubric de astăzi, acoperit moral și juridic prin ideologia deformant-egocentristă a drepturilor omului, pretins model universalist al libertății umane. Iar teza că principiul individualității și instituția de drept a proprietății private constituie „o sinteză străină ortodoxiei”, se însoțește la rându-i, chiar în limitele adevărului ei, așa cum este proclamat, cu o serie de mentalități inoperante pentru dialogul scontat al celor două spații culturale europene
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]