723 matches
-
încercările sorții umplu scrierile istoricilor și analele încă din cea mai îndepărtată Antichitate. De ce să ne imaginăm că ce-i mai rău a ales exact casa noastră și a scutit-o pe-a altora? Pentru că negativul se împarte, într-adevăr, inechitabil, dar nimeni nu scapă. Vom câștiga așadar măsurându-ne durerea cu una mai mare ca a noastră. A te plânge nu ajută la nimic, nici a vărsa lacrimi, iar a te văita, nici atât. Bucuria vine și din spectacolul nefericirii aproapelui
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lor, fapt care conduce la stabilirea unor noi scopuri ce intră în contradicție cu cele vechi. Sistemele de salarizare insuficient articulate între ele, care generează nedreptate organizațională (un grup este mai prost plătit decât toate celelalte din întreaga organizație; distribuția inechitabilă a resurselor financiare, promovarea unor proceduri de distribuție incorecte utilizate, etc. Percepții, atitudini și opinii diferite sau chiar opuse a grupurilor referitoare la același obiect-țintă (o problemă dintr-o organizație poate fi privită într-un fel de conducere și în
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
gesturile, vocea victimei pentru a o ridiculiza mai bine; sunt atacate convingerile politice sau credințele religioase ale victimei; se glumește pe seama vieții private a victimei; se glumește pe seama originii sau naționalității ei; victima este obligată să accepte activități umilitoare; notarea inechitabilă și în termeni rău intenționați a muncii victimei; deciziile victimei sunt puse sub semnul întrebării sau contestate; agresarea victimei în termeni obsceni sau insultători; hărțuirea sexuală a victimei (prin gesturi sau propuneri). 4. discreditarea profesională a victimei nu i se
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
predelicvente" sau ,,bande de la marginea străzii" care oferă tânărului atât un sentiment de solidaritate cu cei ca el, cât și o identitate în numele căreia își poate procura o serie de satisfacții hedoniste imediate și se poate revolta împotriva sistemului social considerat inechitabil. Shaw și McKay (1942) susțin că delincvența juvenilă este o consecință a dificultăților materiale, că are o strânsă legătură cu mediul din care provine tânărul cu educația pe care o primește (în familie și mai ales în școală) și că
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
corupția joacă un rol de reproducere a inegalităților sociale. Mai mult, prin corupție se adâncește parazitarea, sau exploatarea, celor din categoriile mai sărace de către cei cu resurse sociale și materiale. Așa cum semnalase deja Boudon (apud Cherkaoui, 1986), gratuitatea învățământului este inechitabilă din punct de vedere social, deoarece face ca o majoritate de contribuabili aflați la media ierarhiei sociale să îi subvenționeze pe cei bogați. Ușurând accesul la resursele finanțate public, corupția nu face decât să sporească și mai mult șansele școlare
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
suprapun rețele clientelare care, în fond, dictează alocarea resurselor umane, materiale și simbolice ale instituțiilor, fiecare decizie discreționară de acest fel întărind sistemul ce face posibil arbitrarul unor grupuri sau categorii în gestiunea instituțională. Cu alte cuvinte, corupția are efecte inechitabile din punct de vedere social, sporind inegalitatea de șanse dintre cei cu resurse și cei fără resurse. La nivelul elevilor, corupția poate avea efecte devastatoare pentru învățarea socială. Conștientizarea și familiarizarea cu un sistem în care semnele meritului pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinarea social\ a educabilit\]ii" O percepție simplistă a intervenției școlii în menținerea inegalităților sociale ar reclama doar procedurile de selecție și alocare ale școlii. Școala ar avea o capacitate constrângătoare foarte mare, pe care și-ar exercita-o extrem de inechitabil. În realitate, reproducerea inegalității prin școală este mediată prin capacitatea determinată social a elevilor de a face față rigorilor unei școli controlate de anumite categorii sociale. Atât pentru Bourdieu, cât și pentru Bernstein, reușita școlară este determinată de capacitatea individuală
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul de plată a dărilor era total inechitabil. Țăranii și artizanii trebuiau să plătească o taxă stăpânului pământurilor, o taxă către municipalitate pentru poduri și drumuri, o alta către biserică. În plus, se adăuga taxa pentru sare, și așa numita,,taille“, care era un impozit pe venitul global
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
indiferent că ele vor fi sub forma dobânzii sau sub forma penalităților. De la această regulă nu este nici o excepție, nici măcar în cazul întârzierilor în plata unor sume izvorând din acte cu titlu gratuit, soluție care ni se pare a fi inechitabilă din perspectiva gratificantului. Tehnica dobânzii moratorii Dobânda, oricare ar fi funcția ei, este fixată sub forma unei procentaj anual asupra unei sume principale, datorate 256, altfel spus sub forma unei rate determinată uneori de lege (rată legală), alteori stabilită prin
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
În contrast puternic cu serviciul public de difuziune, mass-media dominată de piață restrînge limitele a ceea ce se poate spune public. Numărul întreprinderilor care controlează (sau influențează într-o mare măsură) producția și circulația informațiilor și a culturii este redus; relații inechitabile de putere apar între întreprinderile și culturile metropolitane, dominante și identitățile subordonate și periferice, iar aceste inegalități produse de piață măresc, la rîndul lor, inegalitățile sociale profunde pe care viitoarele schimbări tehnologice generate de piață în domeniul comunicării le vor
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care se declară că: "Noi credem că provocarea centrală căreia îi facem față în prezent este de a asigura că globalizarea devine o forță pozitivă pentru toate popoarele lumii. Pentru că, deși globalizarea ofera uriașe oportunități, acum beneficiile sale sunt foarte inechitabil împărtășite, iar costurile ei sunt inegal distribuite"5. Avizul este evident și pentru România și diplomația ei. De menționat că acaeastă reuniune la nivel înalt a fost propusă de reprezentantul României în Comitetul pentru Program și Coordonare al ONU IV
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
echității Teoria lui Adams subliniază importanța echității din mediul organizațional, furnizând o serie de principii pentru gestiunea și proiectarea echitabilă a proceselor organizaționale. Autorul atrage atenția asupra importanței "grupului egalilor" și a efectelor negative pe care un sistem de recompensare inechitabil le poate genera în cadrul organizației. Teoria echității evidențiază faptul că angajații nu percep schimbul cu organizația doar în termeni economici. Pentru ca schimbul cu organizația să fie echitabil este necesar ca ambele părți (angajat și angajator) să recunoască aceleași inputuri și
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nu logică" (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, p. 278). Percepția angajaților asupra schimbului cu organizația nu trebuie evaluată prin prisma a ceea ce este "obiectiv" și "real", deoarece angajații acționează conform schemei profețiilor de autorealizare. Astfel, dacă ei percep ca inechitabil schimbul cu firma, atunci vor dezvolta un comportament care va duce la confirmarea "în realitate" a inechității. Reacția predictibilă a angajaților atunci când resimt inechitatea este diminuarea efortului. Supra-recompensarea generează o creștere a inputurilor și în special a efortului, concretizat în
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2. în recompensarea grupurilor de lucru; 3. când punctul de referință sau nivelul de comparație specific fiecărei persoane nu se rezumă la suma rezultatelor, ci este o dimensiune compozită; 4. când nu există alternative pentru părăsirea relației, chiar dacă aceasta este inechitabilă. Miles, Hatfield și Huseman (1989) propun conceptul de "sensibilitate la echitate", afirmând că oamenii au preferințe diferite față de raportul dintre inputuri și rezultate. Autorii identifică trei tipuri de persoane: "sensibilii la echitate" (equity sensitives), "benevolii" (benevolents) și "profitorii" (entitleds; takers
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
crește satisfacția față de câștigul salarial (Berkowitz, Fraser, Treasure și Cochran, 1987); j) deși toți angajații, indiferent de sex resimt inechitatea când sunt sub-recompensați, femeile tind să resimtă în astfel de situații mai puțină insatisfacție decât bărbații și să accepte plata inechitabilă (Brockner și Adsit, 1986). Konovsky (2000) prezintă implicațiile practice ale studiilor justiției procedurale desfășurate în perioada 1990-2000: a) dacă liderii par că acționează corect, atunci angajații consideră că ordinele primite sunt legitime (Lind și alții, 1993); b) tratamentul procedural corect
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
motivaționale determinate de tipul nevoii dominante: nevoia de realizare, nevoia de putere și nevoia de afiliere. Teoria echității implică identificarea contribuțiilor, a rezultatelor și a grupului de referință pentru măsurarea percepției asupra relației cu organizația: relație de schimb echitabil sau inechitabil (inechitate pozitivă prin supra-recompensare sau inechitate negativă, prin subrecompensare). În subcapitolul aferent metodologiei de evaluare a motivației managerilor brașoveni este prezentat detaliat fiecare model teoretic. Fig. 11. Un model de operaționalizare pentru evaluarea motivației munci 6.3. Prezentarea aplicației practice
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
outcomes). 1. schimb echitabil: salariatul primește cât consideră că este corect să primească și interpretează raporturile cu firma ca fiind echitabile; 2. sub-recompensare (inechitate negativă): salariatul primește mai puțin decât consideră că este corect și interpretează schimburile cu firma ca inechitabile; 3. supra-recompensare (inechitate pozitivă): salariatul primește mai mult decât consideră că este corect și evaluează raportul cu firma ca inechitabil. Pentru elaborarea rapoartelor individuale de evaluare s-au aplicat următoarele principii: 1. situația de schimb echitabil generează satisfacție și este
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
echitabile; 2. sub-recompensare (inechitate negativă): salariatul primește mai puțin decât consideră că este corect și interpretează schimburile cu firma ca inechitabile; 3. supra-recompensare (inechitate pozitivă): salariatul primește mai mult decât consideră că este corect și evaluează raportul cu firma ca inechitabil. Pentru elaborarea rapoartelor individuale de evaluare s-au aplicat următoarele principii: 1. situația de schimb echitabil generează satisfacție și este de așteptat ca angajatul să aibă o conduită de muncă corectă, cu randament constant bun și cu randament crescător dacă
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de linie au semnalat cel mai ridicat nivel al nemulțumirii față de salariu, echipamentele de lucru și condițiile fizice de muncă. În ceea ce privește percepția asupra echității schimbului cu organizația, s-a înregistrat de asemenea o creștere a numărului managerilor care considerau schimbul inechitabil, de la nivelul top managerilor către cel al middle managerilor, respectiv line manageri. Aceste rezultate susțin concluziile obținute prin aplicarea modelului combinat Herzberg-Maslow. Grupul de referință sau grupul egalilor a înregistrat o variație ridicată, fără a se putea realiza grupări pe
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în 1980 și 45% în 1996. Principala componentă reflectată în creșterea accelerată a sectorului public după anii ’50 se referă la transferurile făcute de stat (Jackson, 2003), ceea ce susține afirmația că inegalitățile în distribuirea creșterii economice au fost percepute ca inechitabile, determinând un sprijin consistent pentru programele sociale. Eșecul statuluitc "EȘecul statului" Începând cu anii ’80, statul intră însă treptat într-o perioadă de criză financiară, deficitele bugetare începând să ia amploare. Pe de o parte, cererile de bunuri și servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de a face recomandări generale. Politica de asigurare a personalului sanitar în mediul rural nu mai dă roade, dat fiind faptul că politicile afirmative inițiale, dar și cele coercitive nu mai au aceleași rezultate. Repartizarea resurselor se făcea de la centru, inechitabil, pe criterii „istorice”, fapt care accentua decalajul creat între regiuni și grupuri sociale diferite. Unitățile sanitare erau slab dotate, achizițiile de aparatură se realizau centralizat, iar repartițiile nu țineau cont de nevoile publicului, ci se făceau pe criterii politice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
degrabă dispus să se retragă decât să accepte un asemenea preț ridicat. În cazurile în care se distribuie beneficii pozitive, punctele de rezervă pot fi înțelese în raport cu privațiunea; jucătorii nu vor consimți la un aranjament negociat care este atât de inechitabil încât să-i lipsească de un auto-respect de bază. Introducerea unor astfel de puncte de rezervă limitează în mod efectiv gama rezultatelor probabile. Pentru a se preveni „revolta” și distrugerea jocului, negocierea rațională va decurge doar în cadrul unui spațiu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
alte pricini, ce vor duce la izbucnirea altuia, de mari proporții, precum cel din 1914-1918. Dimpotrivă, prevederile păcii consfințite la Paris și modul de aplicare vor fi resimțite foarte mult, însă cu precădere de către statele învinse. Germania le-a considerat inechitabile, receptându-le ca fiind punitive și coercitive, fapt ce îi va alimenta resentimentele și atitudinea de revanșism și revizionism. Premoniția cunoscutului scriitor francez Paul Bourget, că deși Aliații au câștigat războiul, imediat „vor începe greșelile”, se va adeveri în evoluția
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
prin sentințe definitive de către instanțele de judecată. În favoarea acestor măsuri prevăzute de prezentul proiect de lege stă faptul că, până în prezent, raportul între situația celor care au participat activ la funcționarea regimului comunist și a victimelor lor este încă unul inechitabil. Prezenta inițiativă legislativă are la bază rațiuni de echitate socială și reforma morală a societății. Este de notorietate că o parte însemnată a activității responsabililor regimului comunist contravenea inclusiv normelor constituționale în vigoare atunci (Constuțiile din 1948 și 1965), precum și
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
burgheziei, acționau în favoarea intereselor mării finanțe și în defavoarea propriilor cetățeni. Cum acționează și astăzi, în treacăt fie spus. Dar cu siguranta, susține Marx, este nevoie de mult mai mult decât de bun simț și de bunăvoință pentru a remedia acest inechitabil statu-quo. Însă "Kant nu a observat că la baza acestor idei teoretice ale burghezilor au stat interese materiale și o voință condiționată și determinată de relațiile de productie materiale"33. Voința individuală, separată de contextul economiei politice, dorința burghezului german
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]