5,050 matches
-
bulă, în general în marile orașe și au acces la cultură și oportunități însă de multe ori suferă de iluzia egoismului. Există însă viață în afară bulei, adică în restul României, realitate care pare să nu fie înțeleasă de mulți. Inegalitatea este naturală, cineva va munci mai mult și e normal să câștige mai mult și este o consecință directă a competiției naturale. Nu este în sine un defect al sistemului, așa cum susțin socialiștii și comuniștii, însă în România inegalitatea nu
Cel mai bine plătiți români trăiesc într-o bulă. Viața celor 20% într-o țară încă săracă () [Corola-blog/BlogPost/338634_a_339963]
-
mulți. Inegalitatea este naturală, cineva va munci mai mult și e normal să câștige mai mult și este o consecință directă a competiției naturale. Nu este în sine un defect al sistemului, așa cum susțin socialiștii și comuniștii, însă în România inegalitatea nu a fost doar o consecință a muncii, ci a predispoziției de a fura în anii de după revoluție când lipsa acută a instituțiilor democratice a creat o stare de homo homini lupus. Acest lucru a creat ulterior resentimente, tensiuni sociale
Cel mai bine plătiți români trăiesc într-o bulă. Viața celor 20% într-o țară încă săracă () [Corola-blog/BlogPost/338634_a_339963]
-
a neokantienilor) care, într-adevăr, în cele două volume ale lucrării sale Teoria acțiunii comunicative (din 1981), demonstrează adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem
Între discurs și discursivitate () [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
a neokantienilor) care, într-adevăr, în cele două volume ale lucrării sale Teoria acțiunii comunicative (din 1981), demonstrează adâncul dezechilibru comunicațional tocmai prin această discrepanță ușor sesizabilă dintre proiecția ideală sau modelul utopic și comunicarea plină de constrângeri, axată pe inegalitate și valori negative, întâlnită permanent în sfera publică. Tot în această secțiune sunt recapitulate, ca și coloratură ideatică, câteva forme de translare discursivă, made secolul XX, când cultura veacului abandonează într-un con de umbră filosofia (de fapt, aici avem
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
țări stau în fața „binelui comun” nu se va întâmpla. Îți recomandăm DUBLU CLIC. Un fotoreporter a privit acest moment din două perspective diferite: o imagine tulburătoare a lumii de azi Totodată, potrivit acestora, soluția la reducerea sărăciei și a marilor inegalități este tot globalizarea. „A întoarce spatele globalizării, a întoarce spatele dezvoltării, este răspunsul greșit. A spune că globalizarea este rea pentru că duce la pierderea locurilor de muncă este o abordare simplistă pentru o problemă complexă care necesită mult mai multă
Lumea se schimbă sub ochii noştri. Cât de pregătită este România? () [Corola-blog/BlogPost/339069_a_340398]
-
univers propriu, fără legătură cu realitatea globală, un univers în care contează doar interesele înguste de gașcă sau de trib. Vor putea ei să conducă România spre mai bine în buza celei de-a patra revoluții industriale, dominată de populism, inegalitate socială, schimbări climatice și riscuri (inclusiv militare) tot mai greu de anticipat și de gestionat? Niciodată. Ei se pricep doar la mici șmecherii și la proiecte de lege cu dedicație. România va avea acces și va începe să conteze la
Lumea se schimbă sub ochii noştri. Cât de pregătită este România? () [Corola-blog/BlogPost/339069_a_340398]
-
nimic și pretind că au soluția magică la orice. Ba chiar că vor să fie președinți. La capătul celălalt al rețelelor de internet se vor afla tot timpul receptori mai puțin școliți, frustrați, nedreptățiți din motive valide, oameni care condamnă inegalitatea în fața șanselor, neintegrați, exasperați de politicile guvernamentale și corporatiste, dar și alegători care vor arunca vina eșecului lor personal asupra celor din jur, fie că se numesc emigranți, companii sau politicieni. Dacă nu-l luai în serios acum mulți ani
Donald Trump, acest „derbedeu” al industriei „self(ie)-ului” () [Corola-blog/BlogPost/339151_a_340480]
-
să înființeze o asociație, iar elementele de probă disponibile în speță justificau necesitatea aplicării art. 17 din Convenție, dat fiind că statutul asociației - în cuprinsul căruia se susținea că polonezii erau persecutați de către minoritatea evreiască, precum și că existau inegalități între polonezi și evrei - putea fi considerat o reînviere a antisemitismului. În plus, observațiile adresate de către reclamanți Curții aveau, de asemenea, conotații antisemite. ... 81. Cu toate acestea, prin Hotărârea din 16 iulie 2009, pronunțată în Cauza Féret împotriva Belgiei
DECIZIA nr. 355 din 10 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300004]
-
educația, poluarea, modificările de climă, migrația, modificările socio-demografice în structura populației, situațiile de criză (dezastrele naturale, conflictele armate etc.). Sănătatea poate fi definită astfel și că o posibilitate de adaptare armonioasă la un mediu ambiant complex). Există o serie de inegalități în starea de sănătate a populației din mediul rural față de cel urban. În ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate, există diferențe majore între mediul urban și mediul rural. Populația din mediul rural este dezavantajata sub raportul stării de sănătate și al
PREMIERA — FII EUROPARLAMENTAR MAR ! CONCURS DE LIKE-URI PENTRU A PARTICIPA LA EUROPARLAMENTARE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341307_a_342636]
-
relele pe care le interpreta aveau comedie și nu răul în sine. Fără Jean Constantin, Oltița Chirilă nu a mai continuat! Într-o zi a plecat, iar cu fiecare zi care trece, nu mai știm nimic despre ea. E o inegalitate de destin aceea de a a ne dispărea pe rând bucuriile și plăcerile și a se întinde în locul lor golurile, căci nimicul nu există, iar când pierdem ceva rămânem cu golul! Poate că într-o zi, Oltița Chirilă va cerceta
OLTIŢA CHIRILĂ. SĂRIM ÎNTR-O EPOCĂ FĂRĂ ARTA SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342097_a_343426]
-
aromele din altare, atins de nimbul sacru al icoanelor și aerul tare al ideilor, prozator, eseist și hermeneut, din rezerva atât de restrânsă a erudiților autohtoni, luptător cu har pe drumul Binelui și al Frumosului, Adrian Botez, în ciuda scăderilor și inegalităților dintr-un volum sau altul, este un gânditor și un scriitor pe deplin matur, viguros și competitiv - în opinia mea - la nivel național, cu condiția minimă să i se ofere șansa corectă de a-și înfrunta adversarii din toate promoțiile
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
de Titu Maiorescu în 1902. A fost poet, prozator și jurnalist român, cea mai importantă voce poetică din literatura română. Ion Caraion scria: „Eminescu este imponderabil și muzică”. Ion Luca Caragiale spunea că Eminescu avea un temperament de o excesivă inegalitate, oscilând între atitudini introvertite și extravertite: când vesel, când trist; când comunicativ, când ursuz; când blând și când aspru; mulțumindu-se uneori cu mai nimica și nemulțumit alteori de toate... „Ciudată amestecătură! - fericită pentru artist, nefericită pentru om!” Titu Maiorescu
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
spre reducerea egalității la egalitatea șanselor, absolutizând libertatea și exaltând capacitatea (auto) reglatoare a pieței. Alții au susținut punerea accentului pe rolul autorității integratoare și disciplinante a statului ca garant al ordinii bazată pe conservarea tradiției și administrarea echitabilă a inegalității. Alții au considerat că soluția păcii și prosperității sociale se găsește în libertatea și corectitudinea negocierilor dintre principalii actori ai comunității: muncitorii, patronii și elitele politico-intelectuale. În cele din urmă, între opțiunea majoritară și cele minoritare s-au realizat compromisuri
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
persoană organizată, nu-mi ‘organizez’ creațiile cuvintelor scrise pe categorii, exceptând când conjunctură o cere. Poate voi incepe de azi. În creatiile-mi scrise, pot exista subiecte despre iubire, natura și pace concomitent.. Scriu spontan despre orice, despre egalitate și inegalitate, iubire, ura, iertare, despre flori, dorința pentru pace și dificultatea de a exista în ambianța suferinței. De exemplu, niciodată nu am fost încă în situația de a-mi propune să scriu despre un anume subiect. - Cum reacționează cititorul la poeziile
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]
-
iar cel mai elocvent exemplu este SUA, unde a scăzut de la 46% în 1972, la 30% în 2014. Cercetarea merge și mai în adâncime, făcând analiza între nivelul de încredere și religie, GDP per capita (produs intern brut per capita), inegalitatea socială, progresul societății, implicarea societății civile etc. Pornind, însă, de la premisa că orice tranzacție economică- la nivel mic sau mare- se bazează pe încredere reciprocă (Kenneth J. Arrow 1972) și pentru a demonstra că nivelul de încredere are o legătură
În câte persoane cu care intri în contact într-o zi ai încredere și ce legătura are asta cu nivelul de dezvoltare al țării () [Corola-blog/BlogPost/338019_a_339348]
-
și nu vor să accepte alte variante. Cel puțin deocamdată, deși situația s-ar putea schimba când veniturile realizate din taxare vor coborî. Prin sistemul progresiv de taxare se asigură o mai mare stabilitate social-politică, la care contribuie și reducerea inegalității de venit. În fazele de declin economic, sistemul progresiv face ca procentajul taxat să scadă, paralel cu scăderea veniturilor anuale. Neajunsurile sistemului progresiv sunt mai multe și ele încep cu neconstituționalitatea tratamentului diferit aplicat cetățenilor. Apoi, în cazul unei inflații
Peste câteva zile, guvernul Trump va anunța reforma taxelor individuale și de corporație () [Corola-blog/BlogPost/338176_a_339505]
-
autohton ne spune că trebuie să stimulăm bogăția și salariile mari, pentru că ele vor produce prosperitate pentru toți. Bogăția celor puțini se va revărsa și se va transforma în bogăție pentru cei mulți. Cu alte cuvinte, e permis sa crești inegalitatea, să tai taxele celor cu venituri foarte mari, pentru ca astfel va fi stimulată creșterea economică și va fi redusă sărăcia. Totuși, aproape nicăieri în lume evidențele nu par să susțină această credință. De exemplu, scăderea taxării bogaților în Statele Unite de la
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
susține că, de fapt, creșterea veniturilor celor mai bogați 20% din populație duce, pe termen mediu, la scăderea creșterii economice, în timp ce creșterea veniturilor celor mai săraci 20% e asociată cu creșteri ale PIB-ului. Și cercetările Băncii Mondiale conchid că inegalitatea crescută e un obstacol în reducerea sărăciei și demonstrează cum într-o țară cu o rată a sărăciei de 40% și cu o creștere economică anuală de 2% per capita, dar cu un nivel al inegalităților scăzut, sărăcia poate fi
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
Băncii Mondiale conchid că inegalitatea crescută e un obstacol în reducerea sărăciei și demonstrează cum într-o țară cu o rată a sărăciei de 40% și cu o creștere economică anuală de 2% per capita, dar cu un nivel al inegalităților scăzut, sărăcia poate fi combătută în 10,5 ani; același proces va dura 57 de ani într-o țară cu un nivel mai înalt de inegalitate. Și în România, la o primă vedere, teoria inegalității care adâncește sărăcia pare să
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
cu o creștere economică anuală de 2% per capita, dar cu un nivel al inegalităților scăzut, sărăcia poate fi combătută în 10,5 ani; același proces va dura 57 de ani într-o țară cu un nivel mai înalt de inegalitate. Și în România, la o primă vedere, teoria inegalității care adâncește sărăcia pare să se confirme: conform datelor Eurostat, în 2009, imediat după înstalarea crizei, coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea, era de 34,5, iar procentul oamenilor ce trăiau sub
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
dar cu un nivel al inegalităților scăzut, sărăcia poate fi combătută în 10,5 ani; același proces va dura 57 de ani într-o țară cu un nivel mai înalt de inegalitate. Și în România, la o primă vedere, teoria inegalității care adâncește sărăcia pare să se confirme: conform datelor Eurostat, în 2009, imediat după înstalarea crizei, coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea, era de 34,5, iar procentul oamenilor ce trăiau sub pragul de sărăcie era de 22%. În 2015 inegalitatea
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
ani într-o țară cu un nivel mai înalt de inegalitate. Și în România, la o primă vedere, teoria inegalității care adâncește sărăcia pare să se confirme: conform datelor Eurostat, în 2009, imediat după înstalarea crizei, coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea, era de 34,5, iar procentul oamenilor ce trăiau sub pragul de sărăcie era de 22%. În 2015 inegalitatea ajunsese la 37,4%, cu 3 puncte procentuale în sus; dar și sărăcia crescuse, ponderea populației care trăia sub pragul de
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
inegalității care adâncește sărăcia pare să se confirme: conform datelor Eurostat, în 2009, imediat după înstalarea crizei, coeficientul Gini, care măsoară inegalitatea, era de 34,5, iar procentul oamenilor ce trăiau sub pragul de sărăcie era de 22%. În 2015 inegalitatea ajunsese la 37,4%, cu 3 puncte procentuale în sus; dar și sărăcia crescuse, ponderea populației care trăia sub pragul de sărăcie fiind de 25,4% - cu 3 puncte procentuale mai mare decât în 2009. Concluzia e destul de limpede - cu
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
crescuse, ponderea populației care trăia sub pragul de sărăcie fiind de 25,4% - cu 3 puncte procentuale mai mare decât în 2009. Concluzia e destul de limpede - cu cât vom persista mai mult în actuala paradigmă, în care ne imaginăm că inegalitatea e benefică și avuția celor 0,1% se va transforma în prosperitate generalizată, cu atât vom înlătura mai greu blestemul sărăciei. Cine deplânge sărăcia din România trebuie să își asume ca instrument principal de combatere a acesteia reducerea inegalităților, cu
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]
-
că inegalitatea e benefică și avuția celor 0,1% se va transforma în prosperitate generalizată, cu atât vom înlătura mai greu blestemul sărăciei. Cine deplânge sărăcia din România trebuie să își asume ca instrument principal de combatere a acesteia reducerea inegalităților, cu tot ce înseamnă asta: impozite pe averi, eliminarea plafoanelor la contribuții, impozitarea crescută a marilor profituri. Or, în momentul de față România, alături de Bulgaria și Lituania, are cel mai mare grad de inegalitate din UE - poate nu întâmplător, aceste
Trei argumente pentru eliminarea plafonului la asigurările sociale și de sănătate () [Corola-blog/BlogPost/338171_a_339500]