796 matches
-
a d i s c u r s u l u i, preteriția interesează nu atît ca figură de gîndire, ci ca figură de construcție ce presupune o anumită organizare a structurii sintactice, determinată de strategiile contrazicerii unor expectanțe sau inferențe. Prezența verbelor dicendi, a negației sau a verbelor de voliție în structura preteriției îi conferă acesteia statutul de element metadiscursiv; ea joacă, în discurs (mai ales în cel politic) un rol de argumentare și de intensificare a semnificațiilor transmise. V.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicare, enunțare, vorbire. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. MT S SCENARIU. Termenul scenariu din analiza textului sau a discursului (un sinonim al lui script și plan) se referă la schema standard de acțiuni, realizată prin inferență, cînd se recurge fie la o premisă implicită, fie la o ipoteză contextuală. Prin aceasta se stabilește că, pentru a fi coerent, nu este necesar ca proprietățile formale ale unui text să indice în mod explicit relațiile dintre enunțuri, în măsura în care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cea a unei cunoștințe generale a secvențelor de evenimente și a conduitelor obișnuite. Asemenea cunoștințe pot fi folosite pentru a constitui așteptările care orientează (parțial) progresele de programare în percepție, în acțiune sau în înțelegerea textelor sau imaginilor. Ele presupun inferențele necesare pentru a da valoare elementelor implicite (neformulate și non-vizibile) în care se înscriu elementele concrete pentru a facilita particularizarea. L. Hjelmslev a introdus expresia schemă lingvistică drept sinonim al lui limbă în concepția lui F. de Saussure, care s-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
silogism a structurii discursive poate induce în eroare și numai a n a l i z a d i s c u r s u l u i din perspectivă semantică și logică poate omologa valabilitatea concluziei. V. argumentare, discurs, inferență, paralogism, raționament. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO SIMBOL. Cu definiții sensibil diferențiate de la un sistem semiotic la altul, termenul simbol rămîne, în principiu, cu un conținut apropiat celui atribuit de Ferdinand de Saussure: este un semn
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rolul celui care primește și trebuie să interpreteze actul respectiv în funcție de ceea ce-și imaginează cel care l-a produs. Fiecare dintre aceste roluri determină subiectul discursiv să execute operații deosebite, codarea pentru primul, decodarea pentru al doilea, acestea producînd inferențe ce nu sînt mereu identice. Pe de altă parte, prin recunoașterea a două dimensiuni distincte ale discursului, se produce distincția dintre subiectul cognitiv și subiectul pragmatic. V. actant, emițător, interlocutor, locutor, polifonie, receptor. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proclamație apostolică. Este mesajul evanghelic răspândit în lume de apostolii inspirați de Duhul Sfânt ca o relatare asupra revelației lui Dumnezeu în Iisus Hristos 34. Eschatologia ontologică a lui Pannenberg afirmă clar că ideea de Dumnezeu nu se bazează pe inferențe logice sau speculații filozofice, ci pe revelarea de sine a lui Dumnezeu în istorie 35. Această Revelație de Sine este indirectă deoarece se desfășoară progresiv în decursul istoriei până ce atinge culminația proleptică în Iisus Hristos. Revelația este lanțul tradiției care
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
precum și autorul implicat: este o imagine ce se bazează pe textul în totalitatea sa, de tip „cititor” sau „cititor arhetipal”, despre care cititorii reali își închipuie că aparține textului sau pe care textul îl are în vedere ca public. Inferențele și stereotipurile sînt angajate în poziționarea oricărui cititor implicat vizat de text. De obicei, ne simțim pe un teren mai sigur dacă schițăm trăsăturile unui astfel de cititor implicat în texte narative ce sînt prin esența lor mai degrabă generale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
realității", formula lui von Foerster, care s-a îmbogățit de atunci 55. Pe această lansare, von Foerster enunță formula Cognition-Computation56. A cunoaște înseamnă atunci "computer de computer", dacă înțeleg prin neologismul computer nu numai a calcula, ci orice proces de inferență logică. Unde se vede cu ușurință diferența între computation la teoreticienii lui "în" și computation la mecaniciști. Von Foerster ia computation în sensul de, a gîndi cu a contempla sau a medita. Această accepție include și depășește mecanismul pas cu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sociale există foarte puține paradigme 1. O astfel de diversitate de relații cauzale implică o varietate de metode. Cuvântul "metodă" are două înțelesuri. Primul se referă la tehnica analizei, cum ar fi eșantionajul în anchete, clasificarea datelor agregate, regresiile multiple, inferența ecologică și așa mai departe. Cel de-al doilea desemnează abordarea generală, strategia de derulare a investigației. Aici ne vom interesa în mod exclusiv de aceste strategii generale, lăsând la o parte tehnicile de cercetare. În cercetarea comparată, diferitele strategii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în alta. Exact ca în Franța. Fenno adaugă: "Membrii Congresului se gândesc la relațiile lor din circumscripție, mai întâi de toate în termeni de eu-în-colegiu. Această percepție precedă serviciul lor în Washington și nu poate fi înțeleasă prin delimitarea de inferențe pornind de la comportamentul lor în Washington. Parte din conținutul acestei percepții implică un sens de acomodare la colegiu nu în toate colegiile, bineînțeles, ci doar într-o parte substanțială din ele"27. Felul în care Cain și ceilalți descriu cazul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
B4. Comportamentul - 1 punct * Organizarea colectivului și a activității - Asigurarea condițiilor psihoenergonomice pentru învățare - Crearea climatului afectiv-emotional - Organizarea debutului activității * Acțiuni logice de organizare și prelucrare a informației - Planificarea, structurarea, esențializarea, analiza, discriminarea, corelarea, asocierea, definirea, evidenți- erea, explicarea, compensarea, inferența, demonstrarea, ��generalizarea, concretizarea, ilustrarea, argumentarea, sintetizarea, interpretarea etc. * Acțiuni strategice de dezvoltare - Orientarea acțiunii și gândirii elevilor - Motivarea acțiunii - Laudă, dezaprobarea - Favorizarea exprimării opiniei personale - Adresarea de intrebari - Solicitarea elevilor să formuleze întrebări - Clarificarea problemelor - Acceptarea atitudinii elevilor - Valorificarea experienței
ORDIN nr. 3.770 din 19 mai 1998 privind aprobarea Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121298_a_122627]
-
textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își propune să facă "inferențe valide și replicabile de la texte la contextele utilizării acestora" (Krippendorff, 2004, p. 18). În cadrul schemei analizei discursive elaborate de Phillips și Hardy (2002), demersul de față poate fi localizat mai degrabă în zona circumscrisă de abordarea constructivistă, deși se interesează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
analizei discursive, mobilizată de un cercetător imaginativ, pune la dispoziția acestuia o platformă metodologică robustă de analiză a datelor empirice. Mânuită cu dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecutului este organizarea sa în categorii cronologice supraordonate (an, deceniu, secol, mileniu). Cel puțin pentru istoria umană, unitatea seculară/centenară este de departe cea mai preferată. Însă nici structurarea cronologică a istoriei, în diverse unități temporale, nu este liberă de inferențe subiective. Intențiile ideologice pot fi ușor detectate în alegerea momentului zero. Punctul origo nu este niciodată o alegere arbitrară. Dimpotrivă, semnalează un eveniment în care este injectată o considerabilă doză de semnificații simbolice. Nu degeaba regimurile postrevoluționare aleg să marcheze
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
percepută ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor. Dunărea era cel mai bun hotar, care se putea lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român este produsul secundar al unei erori de politică militară. De asemenea, mitul românilor ca botezatori ai barbarilor, chiar dacă nu este atacat frontal, este abandonat, întrucât manualele critice insistă asupra faptului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sensuri preluate de la celelalte două orizonturi (care intră în sinteza sa), onticul (corespunzător "lucrului" sau ființării-simplu-prezente, preluate și prelucrate direct, prin ceea ce am putea numi acum intuiție, dar de mai multe feluri, "sensibilă", "categorială", "eidetică") și lingvisticul (corespunzător "cuvântului", propoziției, inferenței). De asemenea, problema adecvării devine principala problemă logică, iar adevărul termenul care va semnifica și adecvarea dintre lucru și cuvânt, dar, în primul rând, corespondența dintre (stările de) lucruri și cuvintele legate ca sinteză între ontic și lingvistic nu va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logicii noi", caracterizează și logos-ul, înțeles: a) fie ca noțiune (formă a gândirii), fie ca termen (element al propoziției, al enunțării); b) fie ca judecată, fie ca enunțare (propoziție); c) fie ca raționament, fie ca exprimare a unui raționament (inferență). Limba română are un cuvânt apropiat, semantic, de logos-ul grecesc: rostire, care semnifică în același timp noțiune (conținut de gândire) și cuvânt (o formă de gândire asimilată unei forme de exprimare); judecată și enunțare, raționament și inferență; rostirea este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unui raționament (inferență). Limba română are un cuvânt apropiat, semantic, de logos-ul grecesc: rostire, care semnifică în același timp noțiune (conținut de gândire) și cuvânt (o formă de gândire asimilată unei forme de exprimare); judecată și enunțare, raționament și inferență; rostirea este, totuși, înainte de orice, cuvânt esențial (în sensul precizat mai sus). Nu trebuie înțeles, din cele spuse despre schimbarea de perspectivă adusă de logica simbolică și de logos-ul ei reformalizat, că ar exista o diferență totală între logic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce sîntem" achizițiilor biologice și cît celor culturale? într-un studiu coorondat de Brannon și Terrace (1998), cercetătorii au "educat" două maimuțe (Rosencrantz și Macduff) să aleagă în ordine crescătoare stimuli reprezentînd pînă la patru elemente și să efectueze spontan inferențe, extrapolînd de la cinci pînă la nouă elemente. Construind reprezentări numerice nonlingvistice, am putea aprecia că "maimuțele numărau". Totodată, autorii au studiat anumite fenomene preculturale, pe care atît cimpanzeii, cît și oamenii le activau similar. Premisa de la care au pornit era
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
inferioare", ci numai de culturi diferite. în acest sens, Cuche (1996/ 2003) considera că decît să operăm cu termenul "cultură", ar fi mai potrivit termenul "culturație" (asemenea termenului "aculturație"), subliniind astfel dimensiunea dinamică a culturii. Prin intermediul procesului de enculturație, împrumutăm inferențe de bază, cele mai multe implicite, referitoare la toate aspectele interacțiunii cu mediul sociocultural înconjurător, interpretăm tot ceea ce ne înconjoară și interacționăm în funcție de experiențele noastre fundamentale. Una dintre cele mai importante funcții ale culturii este aceea de a genera sens experienței, de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la analiza corelațională) sau, cele mai importante, ipotezele explicative (precum cele care lucrează cu regresii și care merg pînă la explicarea varianței unor variabile dependente "problemă" prin intermediul unui set de variabile independente din registrele C-P-O-S). Prin introducerea factorilor culturali în inferențele explicative se poate spori considerabil puterea de predicție în lămurirea dinamicii unor fenomene investigate, ceea ce adîncește semnificativ cunoșterea psihosocială (Bond, Leung, Au, Tong, Chemonges-Nielson, 2004; Basabe, Ros, 2005). Să lămurim, în încheierea acestui capitol, înțelesul noțiunilor de relativism, universalism și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat din cauza lipsei referințelor empirice precise. Termeni ca personalitate modală sînt expresia acestora. 2. Universalii slabi sînt concepte care au proceduri de măsurare specifice, iar validitatea lor a fost demonstrată în fiecare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
spații rectangulare, cei ce trăiesc în medii circulare și întinse în plan (precum în cadrul comunităților din zonele de cîmpie sau chiar deșertice) înregistrează proporții mult mai scăzute în percepțiile rutiniere pentru liniile și unghiurile drepte. Așadar, o asemenea obișnuință de inferență de a interpreta unghiurile obtuze sau ascuțite ca drepte extinse în spațiu sînt o raritate, motiv pentru care iluzia Sander este mai modestă (vezi figura 1b). Așa cum s-a subliniat deja, tendința aceasta s-a întîlnit, de exemplu, la triburile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai ridicată în spațiile deschise (în care o linie verticală este văzută ca o proiecție bidimensională a unei linii extinse în spațiul orizontal) în comparație cu spațiile închise (precum cele urbane), obișnuite cu "verticalizarea", unde aceasta este scăzută. Un asemenea obicei de inferență prin care se simbolizează trei dimensiuni în două a fost achiziționat și datorită rolului persuasiv al dispunerii simbolurilor grafice în reprezentările artistice în diferite culturi, conectată cu reprezentarea limbii. în arta europeană începînd cu Renașterea reprezentarea iconică a spațiului pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a lumii, pe baza unui cod de reguli, cel mai adesea implicit. Această reprezentare este mereu influențată de specificul cultural al societăților, medii diferite producînd structuri perceptive distincte. În concluzie, anumite medii fizice și culturale sînt însoțite de obișnuințe de inferență specifice, ca expresie a unor validități ecologice diferite. De exemplu, în cazul figurilor nonrectangulare și al celor rectangulare, perceperea corpului stimul se realizează în perspectivă și se interpretează ca reprezentare bidimensională a unui obiect tridimensional. Toate aceste tendințe au validitate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]