4,059 matches
-
nu credeți că cineva o s-o înghită, spune Dendé. — Șase, cinci, patru, o gaură neagră, asta este, zice Roja, gîndindu-se la mintea lui Tîrnăcop, care vorbește singur, pentru că nimeni nu-l mai ascultă. — Lumea asta nu-i altceva decît un Infern, o oală sub presiune care stă să dea în clocot, se gîndește Gulie, un divertisment continuu, pe care nu vrei să-l ratezi. Asta înseamnă că ori ești frînt de oboseală, ori începi să îmbătrînești, zice Dendé, altfel n-ai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pereții halelor siniștri, goi, iar În blocul care adăpostea muncitorii, rămas și el gol după plecarea lor, s-au aciuiat cei ca noi, fără căpătâi și fără viitor, stăpânii gunoaielor și-ai maidanelor. De unde vrei să fie lumină? Aici e infernul mizeriei, aici te lupți pentru mizerie, nu o obții cu una cu două, nu ți se dă dreptul la ea de pe o zi pe alta, nu te trezești dintr-odată stăpânind cu acte În regulă o asemenea fascinantă sărăcie lucie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
imposibilă - de a recunoaște persoana pe care trebuia să o întâlnesc. Au trecut pe lângă mine și apoi au dispărut rapid mai multe femei între două vârste, cu fețe încordate, procupate. Toată lumea era grăbită, toți oamenii păreau bolnavi. Era un adevărat infern. Am început să tușesc. Honor Klein îl va căuta pe fratele ei și m-am gândit că o voi recunoaște după atitudinea nesigură, de căutare. Dar va trebui să fac asta foarte repede căci, dacă va face fie și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
păsări care mănâncă semințe de iederă și le găinățează peste tot. Un cvartal mai încolo, străzile s-au transformat în niște canioane verzi, cu carosabilul și trotuarele îngropate în verde. Ziarele o numesc „Amenințarea verde“. Echivalentul vegetal al albinelor ucigașe. Infernul iederei. Tăcută și de neoprit. Sfârșitul civilizației derulat cu încetinitorul. Chelnerița zice că, de fiecare dată când autoritățile încep să taie vițele, să le dea foc cu aruncătorul de flăcări sau să le stropească cu ierbicide - chiar și atunci când au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Stridie. Singurii oameni care mă cunosc mă urăsc. Cu toții ne urâm între noi. Cu toții de temem unii de alții. Dușmanul meu este întreaga lume. — Tu și cu mine, zice Nash, nu putem să avem încredere în nimeni. Bun venit în infern. Dacă Mona are dreptate când vorbește cu cuvintele lui Karl Marx, a-l ucide pe Nash ar însemna pentru el mântuirea. Întoarcerea la Dumnezeu. Readucerea în sânul omenirii prin spălarea păcatelor. Privirea mea o întâlnește pe a lui, și buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
a făcut să crească iarba prin zăpadă, verde și înaltă, pentru bizonii care flămânzeau în Canada. Băiatul care vorbește cu câinii rătăciți din adăposturi și-i ajută să se întoarcă acasă. Căutăm magia. Căutăm sfinții. Fecioara Zburătoare. Mântuitorul de pe Șosea. Infernul Iederei. Vaca-fariseu care grăiește. Ne ținem tot timpul de fapte. La vânătoare de vrăjitoare. Nu e chiar cum te învață la psihiatru, dar funcționează. Nu va mai trece mult până când lumea va fi a lor, a Monei și a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
ci așa, de mare doamnă; rostea vorbele cu oarecare voal, parcă le-ar fi acoperit într-un parfum exotic... "Ești novice, am impresia, tinere" imită el vorbele femeii. Tot noroiul șantierului de hidroameliorații Canalul meu l-am frămîntat chinuit de infernul gîndului că a doua zi, la unsprezece, am fost așteptat. Banii... Banii s-au dus. Ba m-am ales cu Istoria... lui Călinescu, să mă umilesc uneori că-s un nimic în ale criticii. Deși, cîndva gîndeam... Păcat de nodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
s-o audă răspunzând apelurilor din centrală. Avusese timp să spună „Centrul de Sănătate Grove“ și „vă fac legătura imediat“ de încă cel puțin patru ori până ca lui să i se răspundă la telefon și să scape din acest infern sonor. — Cabinetul doctorului Andersen, spuse o altă femeie, a cărei voce era doar ușor diferită de a celei dintâi. — Trebuie să-l văd pe doctorul Margoulies, spuse Bull. Se pot face programări pentru astăzi? — Hmmm, se auzi din receptor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
te lasă să pleci când îți vine să-ți iei câmpii. A-ți iubi aproapele înseamnă și a-i reduce gradele de libertate. Față de un om care te iubește te simți, vrei, nu vrei, dator. Un scriitor francez vorbea despre „infernul tandreții”... Pe când ura... Cel ce te urăște se simte liber, ca fiarele și păsările cerului. Orice insultă la adresa ta, orice ticăloșie, orice minciună, falsificarea întregii lumi și a vieții pentru a te lovi, toate sunt la îndemână, justificate și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ce: orice cultură este rezultatul unor posibilități psihice de creație, al unei energii interioare și numai când acestea au dispărut ea moare. Epuizarea forțelor de creație ale unui popor pecetluiește destinul lui. 2. Nu trebuie să ne mai amintim de Infern? Este o întrebare aș spune necesară în lumea în care trăim, ca și altele asemenea. Vă preocupă sau vă interesează într-adevăr problemele majore ale societății? De ce oamenii nu mai vor să audă de comunism? De ce trebuie ca acesta să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care a învrajbit frații contra frați, care a înjosit Omul și l-a înlănțuit... „Statuile, monumentele și lăcașurile de odihnă ale eroilor și martirilor neamului sunt pentru trupul țării ca și icoanele în casele noastre”, scria Nicolae Iorga. Lagărele, deportările, infernul comunist sunt plăgi care nu pot fi uitate. Care nu trebuie uitate. Revoluția din decembrie 1989 a instaurat o nouă eră în viața politică a țării, dar amprentele lăsate de aceste decenii de oprimare comunistă sunt încă vizibile. În majoritate
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
comunismul le-a dat naștere, în virtutea utopiei lui, ca să ne convingem că am trăit o aberație a istoriei, că lumea noastră a suferit de o maladie cumplită și că nu e nimic - dar absolut nimic - de recuperat din tot acest infern din care suntem pe cale să ieșim? La ce ne-ar folosi să pariem în continuare pe elementele așa zicând pozitive din comunism („s au făcut și lucruri bune”), când este limpede că ele aparțin în fapt capitalismului (totul, de la dezvoltarea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă. Dacă-l posezi, indiferent în ce cantități, și te miști în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie și prin toate imperfecțiile legate de orgoliu și de pofta de a stăpân. [...] Mie mi-a trebuit o viață ca să mă conving că în afară de Biblie nu e nici un adevăr.” Chiar și în Biblie găsim sfaturi prețioase
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
s-a întâmplat într-o manieră rapidă și curată, fără să-i dea timp să se întoarcă și să mă recunoască, să știe cine sosise să-i strice petrecerea, poate chiar fără să-și dea seama de trecerea frontierei dintre infernul celor vii și infernul celor morți. A fost mai bine așa, să-l văd la față numai mort. - Jocurile s-au încheiat, bătrân nenorocit! mi-a venit să-i spun cu o voce aproape afectuoasă, în timp ce Bernadette îl îmbrăca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
o manieră rapidă și curată, fără să-i dea timp să se întoarcă și să mă recunoască, să știe cine sosise să-i strice petrecerea, poate chiar fără să-și dea seama de trecerea frontierei dintre infernul celor vii și infernul celor morți. A fost mai bine așa, să-l văd la față numai mort. - Jocurile s-au încheiat, bătrân nenorocit! mi-a venit să-i spun cu o voce aproape afectuoasă, în timp ce Bernadette îl îmbrăca de sus până jos, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
descoperit că tot ceea ce nu era mare - chiar și vaporul - era acoperit cu o mantie albă, Înghețată. Pe la mijlocul dimineții, crivățul a umflat pînzele, marea s-a Încordat, deși era calmă de-acum, iar Old Lady II a părăsit, În sfîrșit, infernul de la Capul Furtunilor și a Înaintat În Pacific, pornind Încă o dată În căutarea strașnicului șuierat al balenelor. A scos atunci harponul din Învelitoarea lui de piele, l-a ascuțit pînă a reușit să se bărbierească bine cu tăișul lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mea zice: Dă-mi furie. Flash. Dă-mi răzbunare. Flash. Dă-mi răsplată totală și complet justificată. Flash. Fantoma deja moartă care sunt, non-existența, nimicul invizibil atotputernic care am devenit flutură sfeșnicul pe lângă toate pânzele alea și: Flash. Obținem enormul infern de modă al lui Evie. Care e orbitor. Care e de-a dreptul prea distractiv! Încerc cu o cuvertură, e-o husă belgiană antică, dantelată, și ia foc. Draperiile, draperiile grele de catifea verde ale domnișoarei Evie iau foc. Abajururile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-mi ard mocnit și ies cu spatele din cuptorul de modă al dormitorului principal al lui Evie, ies în holul de la etaj. Mai sunt încă zece dormitoare și câteva băi, și eu trec dintr-o cameră în alta. Prosoapele ard. Infernul băii! Chanel No 5, arde. Picturi în ulei cu cai de cursă și fazani morți ard. Ard falsele covoarele orientale. Oribilele aranjamente florale ale lui Evie sunt deja mici infernuri în mijlocul meselor. Foarte simpatic! Păpușa Katty Kathy a lui Evie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și eu trec dintr-o cameră în alta. Prosoapele ard. Infernul băii! Chanel No 5, arde. Picturi în ulei cu cai de cursă și fazani morți ard. Ard falsele covoarele orientale. Oribilele aranjamente florale ale lui Evie sunt deja mici infernuri în mijlocul meselor. Foarte simpatic! Păpușa Katty Kathy a lui Evie se topește, apoi arde. Colecția de animale mari de pluș de la bâlci - Cootie, Poochie, Pam-Pam, Mr. Bunnits, Choochie, Poo Poo și Ringer - e-un holocaust nostim de blănuri. Tare dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în baie și apuc unul dintre puținele lucruri care n-au luat foc: Un flacon de Valium. Pornesc în jos pe marile scări circulare. Manus, când a intrat cu forța să mă omoare, a lăsat ușa din față deschisă, iar infernul de la primul etaj aspiră o briză răcoroasă de aer nocturn pe scări în sus, în jurul meu. Stingându-mi lumânările. Acum, singura lumină e infernul, un uriaș radiator electric zâmbind la mine în jos, eu bine pătrunsă în cele unsprezece ierburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Manus, când a intrat cu forța să mă omoare, a lăsat ușa din față deschisă, iar infernul de la primul etaj aspiră o briză răcoroasă de aer nocturn pe scări în sus, în jurul meu. Stingându-mi lumânările. Acum, singura lumină e infernul, un uriaș radiator electric zâmbind la mine în jos, eu bine pătrunsă în cele unsprezece ierburi și mirodenii ale mele de șifon pârlit. Senzația e că tocmai am câștigat un premiu pentru opera vieții mele. Cum ar fi, iat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
o mașină frumușică, roșie, cu capota coborâtă. Izbesc cu patul puștii în capacul portbagajului. Nu se aude nimic de la încărcătura mea drăgăstoasă. Apoi mă întreb dacă are nevoie să se pișe. Arunc pușca pe scaunul pasagerului și intru înapoi în infernul colonial al lui Evie. În holul, transformat în furnal se crează un tunel vântos, cu aerul rece dând buzna înăuntru pe ușa din față și urcând spre căldura și lumina de deasupra mea. Holul încă mai are măsuța aia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Iau sticla mare de Chanel No 5 din baia lui Evie și-o sticlă mare de Joy și-o sticlă mare de White Shoulders, și stropesc peste tot prin dormitor cu mirosul a milioane de flori de car votiv. Focul, infernul de nuntă al lui Evie, găsește dâra de flori îmbibate în alcool și mă urmărește în goană în coridor. Asta-mi place mie la foc, cum m-ar omorî și pe mine la fel de repede ca pe oricine altcineva. Cum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
umilit, cîntărit, apreciat, poți să-l pui în saci, să-l torni în butoaie, poți face orice, nu va protesta pentru că nu mai are nimic de apărat. Cunoștea bine lucrul ăsta încă de la școala de gradați. La început fusese un infern. Era buimăcit, indignat, umilit, furios, îngenuncheat, toate la un loc, iar realitatea era limpede, nu putea face nimic în apărarea sa, pentru păstrarea cît de cît a ceea ce era numai el, Radul Popianu. Primul ordin pe care l-a primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ridice povara de pe umeri dîndu-i un ordin, va bate cu degetul la timpul potrivit în coperta unei cărțulii roșcovane pe care se află imprimat un cuvînt magic, eliberator de suferințe Regulament. Acolo se află ascunsă misterioasa punte de trecere din Infern în Paradis, acolo se află locul și clipa în care orice ordin pe care îl dai devine de fapt un ordin pe care l-ai primit. Această tînjire, această nostalgie, dorul cumplit după lumea asupra căreia stăpînește soluția universală, panaceul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]