1,102 matches
-
ai descoperit? ― Se pare că dispune de un înveliș format din proteine polizaharide. Cel puțin aceasta este extrapolarea mea. Este dificil de afirmat ceva în absența unui eșantion de analize. Or, îți este bine cunoscut faptul că decuparea unei bucăți infime din țesut ar duce la o nouă scurgere de fluid. Nu putem risca să vedem cum o parte a "autodocului" se dizolvă. ― În nici un caz, replică ea sec. Mașina asta reprezintă singura șansă a lui Kane. ― Exact. Mai interesant este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
parte. Ajungem la masa de sub vișini și în apropierea merilor ionatani care-și deschid florile roșietice și suntem ca într-o sală de concert, unde muzicanții sunt albinele, care zumzăie în timp ce zboară de pe o floare pe alta, culegând polenul, acel infim de aur microscopic. - Nepoate, vrei să știi multe despre mine. O parte le mai știi de la mămica ta sau de la draga, bunică-ta, din discuțiile pe care le-am mai avut, între noi, toți. Dar voi începe cu... începutul. Sunt
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
învățat că astfel de tîrguri plac la lume mai ceva decît fasolea cu cîrnați de 1 Decembrie, așa că invitațiile pentru „micii producători tradiționali” au început să curgă. Și atunci, nu-i așa, la plăcinte, înainte ! Adevărata problemă este însă pentru infima categorie a micilor producători reali ; ei ar trebui să fie - și unii chiar sînt - cei mai supărați. Marii industriași reprezentați de domnul Minea au dreptate să fie enervați pe vînzătorii de iluzii tradiționale, dar nu asta e cea mai mare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu alei aburoase, crepusculare, intersectîndu-se până la orizont, cu monumentul uriaș, mai mare decât orice pe lumea asta, de cărămidă ancestrală. Am urcat din nou în cupolă pe scara spiralată, cu trepte ciobite, și-am pășit iar pe dalele de marmură, infim sub cupola plină de ecouri și umbre. Mă simțeam nesfârșit de singur, în creșterea aceea monstruoasă, de aluat, a corpului, și vedeam tot mai aproape fereastra circulară, ca un soare purpuriu, din vârful cupolei. Am crescut, chircit, până am simțit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
noastre și însemnate cu cele șapte culori. Le mângâiam și chiar încercam să le clocim ghemuindu-ne peste ele. L-am suit până și pe Chombe în remorcă și l-am trântit peste ouă, dar câinele prinse deodată un zgomot infim, care-l înfricoșa atât de tare, încît se aruncă schelălăind din camion și nu se opri până în cușca lui de după casă. Noi abia percepuserăm micul trosnet, în schimb am văzut limpede cum coaja oului însemnat cu verde plesnește în zigzag
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și ele praf și pulbere, în condițiile astea, să-ți propui tu, un om, o ființă căreia i s-a dat șansa nebunească de a exista și de-a reflecta asupra lumii, să ajungi doar un geniu este umilitor, este infim. E ca și când ai lăsa totul baltă și te-ai cufunda din nou în pădure. În fiecare om există posibilități față de care ambiția de-a fi cel mai mare scriitor dintotdeauna al lumii este pur și simplu dezonorantă prin facilitatea ei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
acestor publicații mai mult sau mai puțin oficiale, iar această verificare a avut ca rezultat să dovedească că numărul românilor locuind în Basarabia depășește în realitate 70% din totalul populației, în timp ce ucrainieni nu se găsesc acolo decât într-o proporție infimă. Guvernul ucrainean va admite cu greu sinceritatea și temeinicia acestui rezultat; așa încât guvernul român poate face abstracție de aceasta și să rezolve problema indirect, prin examinarea câtorva fapte ușor de controlat. Mai întâi este neîndoios că, până în 1812, Basarabia era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de nemulțumit s-ar arăta el când îl va găsi. Dorința de a-l vedea, de a fi cu el, ajunsese ca un fel de durere bolnăvicioasă care, treptat, lua înfățișarea unui destin. Dar în bezna acestei dureri strălucea o infimă scânteie de bucurie sau mai curând de speranță. George era nefericit, izgonit, singur. Numai ea îl iubea cu adevărat și îl putea salva de el însuși. Firește, Diane auzise (doamna Belton avusese grijă de acest lucru) zvonurile care circulau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îl înduioșa și-i dăruia puțin calm, dar el o disprețuia. Pe Stella o admira, dar nu o putea suporta, Stella era un dușman. Simțea o vagă ușurare știind că e în altă parte, dar nu încerca nici cea mai infimă îngrijorare sau curiozitate de a afla unde se găsește. Oriunde s-o fi găsind, era puternică, rațională și devora realitatea din jur pentru a și-o spori pe a ei. George cumpănea, ba chiar prețuia într-un anumit fel acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
faptul evident că John Robert nu numai că nu se sinchisea de el, dar nici măcar nu se gândea vreodată la el. Această tactică, dusă la îndeplinire fără nici un efort, nu era cu totul lipsită de o vână de răutate. Colțișorul infim din mintea lui John Robert care era conștient de existența lui George, încercase o vremelnică satisfacție când aruncase la coș scrisoarea nedeschisă a discipolului său. Și o clipă mai târziu, îl dăduse cu totul uitării, o uitare senină care, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
partener agreat de către siste-mele vecine. Pot exista și reacții negative, la o asemenea manieră de lucru a sistemului, dar aceste reacții apar doar din invidie sau datorită incapacității altor sisteme de a proceda la fel. Oricum, aceste reacții ne-gative sînt infime în comparație cu trendul pozitiv, manifestat ca reacție la o astfel de manieră de lucru. 7. Încercați să răspundeți întrebărilor sistemelor vecine și pro-movați un sistem de comunicare transparent. Există cazuri în care, chiar dacă a fost realizată excepțional, doar simpla prezentare a
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
că altul era făptașul; și în loc să-i prețuiască onestitatea și bărbăția, îl umilea. Se apropia de el, ajungea foarte aproape, până într-atât încât lumina soarelui și lumina zăpezii din jur nu mai ajungeau la el decât într-o măsură infimă. De fapt, se întuneca totul în jur. Femeia era atât de aproape și mâna ei dibuia un loc de pe corpul lui Daniel, un loc asupra căruia ea n-avea niciun drept, un loc undeva la capătul maxilarului unde se afla
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de pădure care sau produs vagonabil în ultimii 5oo de ani și de care doamna Aspazia n-a beneficiat decât în concediu și numai cu coșulețul. Și astfel am ajuns la cele 890 de milioane cărora, dacă le adăugăm o infimă dobîndă a folosinței necuvenite, ajungem la peste un miliard. ASP Și asta nu e totul. ADV Sigur că nu totul. Să nu uităm că în aceste cinci secole pădurea a fost exploatată și că numai o ușă de stejar costă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cântec atunci când acul care se rotește pe disc nu mai înaintează... O puneți că un concert se poate relua de la capăt le câte ori vrei. Nu e adevărat. De fiecare dată nu e întocmai același concert. E ceva schimbat. Ceva, infim poate, schimbat în tine însuți. Discul e același, dar tu nu mai ești același dinainte. Ești altul, mereu altul. Și astfel, dacă asculți toată viața același concert, de fapt asculți mereu alte concerte. Așa cum nu putem citi aceeași carte oricât
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Nu. Ci de pufoasele retrageri în vizuină, fireștile strecurări în culcușeală, când se-ngână trezia cu însomnurarea, acea rotire de sine în simulacrul himeric al phoetusului fără griji care ai fost cândva. Uite-așa mi-am dat seama ce dar - infim, dar curat - vă pot pune și eu în fața bradului de Crăciun, la această ultimă apariție dilematică din 2011: amintirea câinilor de vânătoare din copilăria mea. Habar n-am de ce-i revăd așa des cu ochii sufletului și nici nu am
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cu mălai: Foaie verde de susai Antonescu și Mihai Ne dau pâine cu mălai. La Dalnic, în jurul Odesei, au pierit mulți, foarte mulți ostași români. Era o porțiune între două lacuri și ne curățau ca pe răzătoare. Nemții aveau pierderi infime fiindcă alegeau cele mai convenabile și mai puțin periculoase poziții. Și la Bujalic au fost lupte grele. Acolo a căzut sublocotenentul în rezervă Gheorghiu Alexandru, învățător la Țepu. La intrarea în Odesa, pe niste cisterne cu produse petrolifere scria: “Nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
devenit un colectiv de fier, Uniți la bine și la greu, La teme, chiul și-n ceasul rău. Experiență multă am căpătat Tot timpul cât ne-am plimbat, Căci am schimbat multe domicilii Parcă eram proscrișii școlii. Însă totul e infim până la Marea Migrare Când elevul e pus la o grea încercare. Eram martiri pribegi prin tomberoane de clasă, Pregătiți să ne luăm tălpășița acasă. Dar clasa noastră-i sterilă ca o farmacie. Cenușăresele o întrețin cu trăinicie, Însă noi nu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93425]
-
mai lent. Nu exista ― sau nu se vedea din cauza istoriei -nebunia febrilă a progresului care, azi, demodează, rapid, totul. Și e posibil ca inclusiv asta să explice impresia că amintirile mele vin dintr-o altă existență, cu care am legături infime. În fapt, nu mai cred că e posibilă, azi, o experiență ca aceea pe care am trăit-o eu la "Spiru Haret". Satele din care vin copiii de la țară nu mai sunt ce era Lisa, o lume din alte secole
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
toți cei din jurul tău, s-ar putea să te sfâșie... Z: Aici greșești enorm. Dar, uite, cu funcția mi-ai dat o idee. Aș putea s-o obțin pentru tine, dacă asta te mulțumește. Îți cer doar un lucru mărunt, infim pe care tu îl poți face, dacă vrei, în câteva minute chiar, dacă nu vrei să-mi scrii un articol, dă-mi măcar o poezie angajată. Știi doar, că, peste câteva săptămâni vom avea una din “marile sărbători” ale neamului
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
misiunea ei .Eu, la rândul meu, dezvoltasem o oarecare fidelitate și dependență față de ea. Era întocmai ca un câine credincios și afectuos și nu se supăra niciodată. Dar într-o noapte am sărutat-o, deși nu aveam nici cea mai infimă dorință pentru ea. Îmi mărturisise însă că nu a făcut dragoste cu vreun bărbat și că este încă fecioară.Se considera o biată gâsculiță din provincie venită la Roma să-și câștige modest existența. I-ar fi plăcut să fie
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
de jumătate de kilogram de înghețată organică. Se întoarse în birou și se luptă cu timpul într-un nor preocupat, până când Sylvie se întoarse acasă. Capgras adevărat, rezultat în urma unui traumatism cranian închis - probabilitatea ca așa ceva să se întâmple era infimă. Un caz atât de radical punea la îndoială orice explicație psihologică a sindromului și submina premisele fundamentale despre cogniție și recunoaștere. Ca să respingi selectiv o rudă apropiată, în ciuda tuturor dovezilor... Citi din nou scrisoarea, mânat de vechea sa dependență. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
rog, ați auzit de noua teorie a „dublului deficit“? Poate că o afecțiune a cortexului frontal drept dăunează capacității lui de analiză logică... Weber simțea cum devine reacționar. Probabilitatea existenței unor leziuni multiple, fiecare la locul potrivit, trebuie să fie infimă. Dar probabilitatea ca însăși recunoașterea să fie afectată era și mai mică. Știați că-și închipuie că și câinele lui e o dublură? Pare să fie mai mult decât o ruptură între amigdală și cortexul inferotemporal. Nu pun la îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
marele studio, conștient că era gata pentru o acțiune eficientă. Când Gosseyn intră, Yanar, așezat într-un fotoliu de lângă fereastră, citea o carte. Camera lucea în blânda lumină magnetică. Lumină rece, dar în aparență tot caldă și intimă din cauza variației infime, dar continue, a culorilor sale. Gosseyn se opri la intrare și-l urmări cu atenție. Era un test. Similariză cablul din sala de control la prima secțiune a planșeului. Și așteptă. Celălalt tresări și-și ridică nasul din carte. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
nu avea același efect ca atunci când era privit cu ochii lui Ashargin. Acum, grație creierului său secund, percepea pulsația curenților care acționau mașinile invizibile. Acum conștientiza un ușor flux vital, un curent nervos uman, regulat, lejer, care nu prezenta decât infime variații de intensitate. Gosseyn urcă pe scară, renunțând la ceremonie, și se uită la Zeul Adormit al Gorgzidului. Examenul feței și al sicriului fu diferit de cel al lui Ashargin, mai ager și mai intens. Își dădu seama de lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de energie rămasă. Se uită cu dezgust la desene, le duse la toaletă, trase apa și-și descheie pantalonii. Un strop cenușiu și vîscos în formă de melc era prins de stomac, sub buric. Era transparent, în el se aninau infime mănunchiuri și galaxii lăptoase și mirosea a pește. Se curăță și se întoarse în dormitor, neștiind ce s-a întîmplat, dar sigur că era legat de chicotelile, aluziile și tăcerile bruște pe care dezgustul lui instinctiv îl făcuse să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]