4,096 matches
-
boală. Animalele se contaminează păscând iarba cu spori cărbunoși, iar la om, infecție extrem de rară astăzi, este de cele mai multe ori de origine animală (profesiile expuse: ciobani, măcelari, tăbăcari). 9.4.2. ANATOMIE PATOLOGICA Pătruns în piele, bacilul generează o reacție inflamatorie dermică profundă datorită căreia pielea se detașează și ulterior se necrozează. În jurul leziunii inițiale se produce un important edem în al cărui lichid se constată prezența germenilor . Leziunea constituită, pustula malignă, este formată dintr-o zonă centrală neagră, de piele
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
α2-macroglobulina). 15.7.1.2. Mediatorii celulari sintetizați „de novo”: Sunt produși numai după activarea celulei. Astfel apar: mediatorii lipidici, metaboliții acidului arahidonic, factorii de activare plachetară-PAF, citokinele, oxidul nitric și radicalii liberi de oxigen. Mediatorii lipidici după declanșarea reacției inflamatorii sintetizarea fosfolipazelor de tip A2 și C duce distrugerea fosfolipidelor (constituenți majori ai membranei celulare) până la acid arahidonic. și plachetele determina apariția unor mediatori lipidici numiți platelet activating factors PAF. Metaboliții acidului arahidonic fosfolipidele din structura membranelor celulare sunt descompuse
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
și plachete. C3b opsonizează bacteriile și membranele celulare. C2b crește permeabilitatea vasculara. C3b activează plachetele iar C5,6,7 le lizează și astfel pot activă factorul XII inițiind coagularea sângelui. Componentele C3 și C5 sunt cele mai importante în reacțiile inflamatorii fiind implicate în creșterea permeabilității vasculare, degranularea mastocitelor, activarea chemotactică a neutrofilelor și opsonizarea și liza bacteriilor. Între cele trei sisteme kininic, fibrinolizăcoagulare și complement există interacțiuni care determină potențarea lor reciprocă. Astfel factorul Hagemann activat, va activa trecerea plasminogenului
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
colagen porcin și acoperită cu o foita de silicon că substituent epidermic. Este considerat un excelent înveliș temporar pentru arsurile profunde având calități asemănătoare dermului porcin: bună aderenta la plaga, permite transmiterea vaporilor și lichidelor, controlează infecția, nu determina reacție inflamatorie, nu se fragmentează la ridicare și lasă în urmă țesut ganular de calitafe. Substituienții cutanați temporari sintetici (OpSite®, Tegaderm®, Biofilm® Omniderm® etc.) sunt copolimeri de silicon, poliuretan și clorura de polivinil preparați sub formă de gel, burete, membrana sau peliculă
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Derm dezepidermizat omorât se poate crea un substituient dermic eliminând din pielea umană toate celulele epidermice și dermice dar menținând structura și integritatea biochimica a matricei dermice extracelulare și complexul membranei bazale. Astfel se exclude posibilitatea oricărei reacții imune sau inflamatorii. Odată grefat produsul nu este eliminat ci colonizat de fibroblastii gazdei, apoi este încorporat în plaga prin revascularizare și repopulare celulară. După integare, se aplică o grefă subțire autologă. Matrice dermica extracelulara (Integra® , echivalent dermic cu chitosan) Pornind de la constituientii
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
ținând cont de aceste elemente, manifestările fiziopatologice pot fi locale și generale. 12.2.3.1. Modificări locale în contuzii Apar sub aspecte și intensități diferite: reacțiile locale minime se întâlnesc în traumatismele minore și apar sub aspectul unor reacții inflamatorii tranzitorii, strict limitate la zona traumatizată. Elementul fiziopatologic esențial este dominat de modificările vasculare. Inițial acțiunea traumatică produce o vasoconstricție locală care determina paloarea zonei, urmată la scurt timp de o vasodilatație compensatorie, care modifică aspectul clinic: zona devine mai
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
apar au caracter inflamator, sunt vii și persistente. Elementul vascular este dominant și mai important, la acesta adăugându-se prezența de leziuni ale țesutului celular subcutanat: echimoze, hematoame, colecții seroase, etc. Procesele de resorbție ce le antrenează explică persistența fenomenelor inflamatorii. Zona interesată prezintă același aspect clinic, ca orice alt proces inflamator de alte etiologii. reacții majore sau grave; sunt direct proporționale cu: întinderea și profunzimea distrucțiilor tisulare (musculare, vasculare, nervoase, organice etc.), cantitatea de fluid acumulat la nivelul leziunii, valoarea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sutură în toate cazurile dacă se respectă principiile mai sus enunțate. Repararea leziunilor profunde se va termina cu sutura cutanată care poate fi: primitivă efectuată în primele 68 ore de la accident în condiții de asepsie perfectă, în absența oricăror semne inflamatorii. Avantajele acestei suturi sunt: rapiditatea vindecării, cicatrizarea per primam, scurtarea timpului de spitalizare și imobilizare. În plăgile cu pierdere de substanță cutanată, sutura nu va fi efectuată în tensiune deoarece compromite vascularizația determinând necroze complicând evoluția. În aceste cazuri se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
efectuată în tensiune deoarece compromite vascularizația determinând necroze complicând evoluția. În aceste cazuri se vor practica fie incizii de degajare, fie grefe de piele. sutura secundară care se efectuează în plăgile ce necesită supraveghere clinică și bacteriologică zilnică, fără fenomene inflamatorii, dar depășind 8 ore, sau în cazul plăgilor murdare. Aceasta sutură poate fi precoce în primele 4-6 zile dacă examenul bacteriologic este negativ sau tardivă în a 20-25-a zi, după o perioadă de supurație, în care plaga să prezinte un
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu fire la distanță, sub protecția de antibiotice și drenaj constituie atitudinea corectă. Dacă există îndoieli asupra septicității plăgii se poate efectua excizia, se trec firele, se pune pansamentul și după o supraveghere de 4-5 zile, dacă nu apar fenomene inflamatorii, firele se înnoadă este sutura secundară precoce. Alteori, după primele 6-8 ore, plaga poate prezenta o reacție inflamatorie intensă, acoperită de secreție deseori purulentă. În acest caz, excizia este contraindicată, chiar dăunătoare, deoarece favorizează difuziunea infecției. Este permis numai exereza
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
plăgii se poate efectua excizia, se trec firele, se pune pansamentul și după o supraveghere de 4-5 zile, dacă nu apar fenomene inflamatorii, firele se înnoadă este sutura secundară precoce. Alteori, după primele 6-8 ore, plaga poate prezenta o reacție inflamatorie intensă, acoperită de secreție deseori purulentă. În acest caz, excizia este contraindicată, chiar dăunătoare, deoarece favorizează difuziunea infecției. Este permis numai exereza sfacelurilor și extirparea corpilor străini. Tratamentul conservator prin aplicarea de antiseptice, antibiotice și imobilizare, dă în aceste cazuri
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale pot fi comprimate de unde rezultă fenomene ischemice de intensitate variabilă. Creșterea în dimensiuni a anevrismului explică majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
comprimării vasului deasupra acesteia. Diagnosticul se bazează pe semnele clinice descrise. Este necesară întotdeauna o arteriografie care va preciza poziția exactă a anevrismului. De asemenea examenul CT, ECHO doppler, echografia simplă precizează diagnosticul. Confuzia poate să apară atunci când predomină fenomenele inflamatorii și, sunt cazuri citate în literatură, când anevrismul a fost tratat ca un abces. Consecința este gravă. Complicații și evoluție: Vindecarea spontană este excepțională. De cele mai multe ori evoluția anevrismului este oprită de o complicație. Ruptura este cea mai redutabilă complicație
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
tipul azotatilor sau ureei, lapte colostral. Conținutul de lactoză al laptelui variază între 2,84-7,66 % cu o medie de 4,55 %. Sub această limită poate fi consecința adaosului de apă în lapte, lapte colostral, tratamentelor lCale cu antibiotice, leziunile inflamatorii la nivelul glandei mamare, aciditate peste valorile normale (21°T). Substanțele minerale totale din lapte reprezintă componentul cu cea mai mică variabilitate, valorile medii fiind cuprinse între 0,6-0,9 %. Când valoarea acestui parametru este mai mică, este un indiciu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
între 2,84-7,66 %, conținutul mediu al lactozei în lapte fiind de 4,5 %. Scăderea sub această limită poate fi consecința adaosului de apă în lapte, acidității crescute (procesele fermentative se realizează în primul rând pe seama lactozei), sau a leziunilor inflamatorii la nivelul glandei mamare. VII.1.3.2. DOZAREA ZAHAROZEI VII.1.3.2.1. Dozarea zahărului din melasă prin metoda polarimetrică Principiul metodei Metoda polarimetrică a conținutului de zahăr din melasă, este una din metodele fizice importante și se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
ca principiu de bază neutralizarea acidului lactic rezultat din fermentația bacteriană a lactozei cu NaOH 0,1N, formând lactatul de sodiu și apa. Conform STAS limita admisă este cuprinsă între 15 și 19°T. Aciditatea laptelui se modifică în stările inflamatorii ale glandei mamare și prin adăugarea de substanțe conservante sau neutralizante în lapte. Determinarea acidității laptelui se poate face prin mai multe metode cantitative: Metoda Thörner Principiul metodei. O anumită parte din proba de lapte de analizat se titreză cu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
terapeutică este hidratarea (stenoză pilorică decompensată, ocluzii intestinale, arsuri grave pe suprafață întinsă etc.). Monitorizarea funcției renale se va realiza prin măsurarea diurezei a eliminărilor urinare pe 24 ore, uroculturi etc. Examenul sumar de urină poate orienta imediat către afecțiuni inflamatorii reno-ureterale (cilindri în sediment Ö glomerulonefrite, leucocituria sau/și bacteriuria Ö infecții urinare etc.). 4.3.2.4. Bolnavul diabetic În urma examenului clinic și a explorărilor paraclinice putem identifica mai multe categorii de bolnavi: bolnavi tineri cu diabet zaharat (DZ
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
circulației și reacția neuroendocrină, mai amplă și mai greu de modulat, caracterizată prin: secreție crescută de hormon adrenocorticotrop (ACTH), cortizol, activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, creșterea secreției de hormon antidiuretic (ADH), accentuând vasoconstricția și reabsorbția apei și sodiului de la nivel renal; reacția inflamatorie umorală și celulară este intensă; clinic, apare o febră moderată, sdr. cardiac hiperdinamic iar plaga operatorie prezintă semnele inflamației. 3. Faza de inversiune: începe la circa 3-5 zile post-operator și are o durată de 24-48 de ore (în absența complicațiilor
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
somnolență; scăderea catabolismului și la bolnavii bine echilibrați și alimentați parenteral/ enteral (jejunostomie), începe anabolismul proteic; ca urmare apare cicatrizarea plăgii. 4. Faza de anabolism: bolnavul își reia activitatea zilnică, plaga este cicatrizată complet și se pot suprima suturile; fenomenele inflamatorii locale (plagă) sunt minore; 5. Faza de câștig ponderal: bolnavul este practic sănătos, cu curbă ponderală pozitivă; plaga operatorie este vindecată. 4.6.1. MONITORIZAREA POSTOPERATORIE Urmărirea bolnavului în perioada postoperatorie se realizează prin mijloace clinice și paraclinice. 4.6
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
îndepărteze toate celulele distruse și detritusurile rămâne țesut necrotic care va oferi un mediu prielnic pentru dezvoltarea germenilor; aceștia vor elibera toxine care vor contribui la distrugerea tisulară și implicit la evoluția procesului infecțios. Organismul gazdă răspunde printr-o reacție inflamatorie. Dacă distrucția tisulară se accentuează și numărul și virulența microorganismelor depășesc capacitatea de apărare a gazdei infecția nu va putea fi limitată local și este posibil să se formeze un abces, în evoluție putând să apară invazia organelor de la distanță
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
germenilor și mecanismele de apărare ale gazdei. Odată cu eliminarea germenului survine vindecarea, frecvent asociată cu o imunitate solidă care are capacitatea de a preveni reinfecția. Dacă mecanismele de apărare ale gazdei sunt depășite sau când apare autoagresiunea printr-o reacție inflamatorie deosebit de intensă apare șocul endotoxinic, adesea letal. Cronicizarea procesului infecțios datorită unor caracteristici patogene aparte ale microorganismului sau unei slabe reactivități a gazdei este urmată de un catabolism foarte intens, anorexie și depunere de amiloid care pot conduce în unele
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
patogene aparte ale microorganismului sau unei slabe reactivități a gazdei este urmată de un catabolism foarte intens, anorexie și depunere de amiloid care pot conduce în unele situații la exitus. Fixarea complexelor antigen-anticorp circulante la anumite niveluri va declanșa reacții inflamatorii la locul de depozitare (glomerulonefrite, vascularite). În unele cazuri, datorită similitudinii antigenice cu structurile gazdei pot apărea reacții autoimune (sindromul Reiter, cardiomiopatia reumatică). Dacă între mecanismele de apărare și patogenitatea microorganismului se stabilește un echilibru, infecția intră într-un stadiu
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
reducerea incidenței cancerului gastric în țările industrializate poate fi atribuit și 16 creșterii disponibilității și accesibilității pe scara largă si pe parcursul întregului an a fructelor și legumelor proaspete. In patogenia infecției cu Helicobacter pylori au fost demonstrate mecanisme directe, mecanisme inflamatorii și modificări ale fiziologiei gastrinei și secreției acide gastrice, toate având ca rezultat lezarea mucoasei. Mecanismele directe sunt reprezentate de citotoxine (proteina Cag) codată de gena cagA, VacA vinovată de vacuolizarea celulelor mucoaseiă, ureaza, care produce amoniac cu efecte toxice
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
gena cagA, VacA vinovată de vacuolizarea celulelor mucoaseiă, ureaza, care produce amoniac cu efecte toxice asupra celulelor mucoasei, proteaza și lipaza, care alterează stratul bogat în fosfolipide de la polul apical al celulelor mucoasei, permițând retrodifuziunea acidului din conținutul gastric. Mecanismele inflamatorii sunt responsabile de apariția unui infiltrat celular format din neutrofile, limfocite T si B, plasmocite, ce duce la creșterea nivelului local de IL-1, IL-6, IL-8 și factor de necroză tumorală alfa (TNF). Toate acestea pot induce o serie de modificări
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
comportări biologice diferite și prognostic diferit. 51 Ultrasonografia endoscopică Acuratețea stadializării folosind ecografia endoscopică este ceva mai redusă decât pentru esofag. Unele regiuni sunt mai puțin accesibile endosonografic: mica curbură, subcardial, segmente din fundus și prepiloric. Ulcerarea tumorii cu reacția inflamatorie peritumorală poate duce la supraestimarea leziunii. Diferențe dintre infiltrația subseroasei (T2) și invazia seroasei (T3) este dificil de apreciat. Totuși, Ziegler a arătat că aprecierea stadiului T și N prin EUS este mai precisă decât prin CT și intraoperator. Acuratețea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]