1,132 matches
-
membrului inferior în adducție și rotație internă; este o anomalie congenitală. Atitudinea vicioasă de ușoară flexie, abducție și rotație externă o întâlnim și în coxa vara a adultului. În această afecțiune, trocanterul este proeminent pe fața externă a coapsei din cauza inflexiunii gâtului femural. Mișcările pasive sunt limitate în coxa vara bilaterală fixată în flexie. În poziția așezat, bolnavul cu coxa vara esențială poate să stea numai dacă își încrucișează gambele, iar membrele inferioare se rotesc extern. CRAMPA SCRIITORULUI (engl. writer’s
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și a musculaturii susținătoare a coloanei este maximă, cu excepția poziției în decubit pe un plan tare; d) în această poziție și expansiunea cutiei toracice este mai mare, ceea ce favorizează corectarea deviațiilor toracice; e) există un raport strâns și constant între inflexiunile laterale ale coloanei și apariția unor rotații ale corpurilor vertebrale; f) există un raport constant între vârful curburii scoliotice și direcția prealabilă a planului spatelui în raport cu solul. R. Klapp a pornit de la observația că cvadrupedele nu fac scolioză. Acest fapt
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
să... Ba da, Corvium! Acum nu te mai poți ascunde. Acceptă! Poți citi mințile celor din jur. Tot ce trebuie e voință, precum cea pe care ai avut-o acum. Se mai calmase. Vocea îi era din nou normală, fără inflexiuni, fără să trădeze sentimente sau emoții. Era din nou stăpân pe sine. Totuși, făcu el, nu chiar atât de puternică. În mințile celor din jurul tău poți să intri cu un simplu "vreau", dar nu te lăsa luat de val. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Știe ce urmează. Nu mai are nici un control asupra ei însăși odată ce simte pericolul. Mai ales cu atâta acuitate. Orice i se poate întâmpla acum. Respiră adânc și încearcă să-și adune gândurile. Unde-i pericolul? Caută semne prevestitoare. O inflexiune a vocii, o sclipire în ochi o fac să vadă și să simtă ceea ce alții nu văd și nu simt. Își răsucește absentă inelul pe deget, cu toate fibrele corpului în alertă. Primejdia este aici. Organismul ei o percepe. Dacă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
neoficial, din moment ce n-am plătit taxa de eliberare... Asinius Gallus rămâne pentru o clipă cu ochii țintă la el. Rostește apoi accentuând fiecare cuvânt: — Nu te îmbăta cu apă rece! Insultat, Libo trece prin toate culorile curcubeului. Gallus întreabă cu inflexiuni ironice în glas: — De unde ești atât de sigur că Otacilius n-a achitat el însuși taxa la tezaur? — Ca să pri... primească libertatea? bâiguie Libo speriat. Nu s-a gândit la asta. — Da, dar nu și cetățenia, îl consolează celălalt. Scribonius
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pumn de oțel. Luat prin surprindere, uriașul se bălăbăne o clipă, dar își redobândește instinctiv echilibrul. Rostește șuierat, reușind cu greu să se stăpânească: — Jocuri avem și noi, da’ mai de soi. — Serios? se minunează de formă instructorul. Ce jocuri? Inflexiunile dureroase din vocea tânărului îl lovesc drept în inimă. — Luptătorii se despoaie de veșminte și sar printre săbii... Rufus nu vrea să se lase impresionat. Rânjește: — Așa, în curul gol? — Săbii ascuțite, gata să-i străpungă..., murmură Pusio mai mult
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care face posibilă refacerea unității acestuia prin admiterea de noi membri. Creangă avea nu atât un condei cât și un glas pe care și-l sincroniza cu condeiul. De nenumărate ori, scrisul lui atrăgea atenția într-un sens pe care inflexiunea vocală îl subminează. Opera lui, ieșită din cea mai mare irecuzabilă matrice populară, contaminat și mai cu seamă eliberator optimistă, învață pe oameni îndeosebi dragostea de viață chiar sub forme de care putem râde, sub formele grotescului. Creangă râde din
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Pentru „Știrile de la ora șase“, Jeremy Millston, încheie reporterul, iar imaginile camerelor se întorc la studioul de știri. ― Pentru „Știrile de la ora șase“, Benjamin Williams, se aude și Ben, după care se ridică în picioare și închide televizorul. Perfect. Toate inflexiunile exact la locurile lor. Se uită la ceas și se duce în bucătărie să-și mai ia o bere. Se întâlnește la bar cu colegii de apartament abia peste vreo jumătate de oră. Ben își ia berea în dormitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de mașinile respective. În mâinile cu manichiură Îngrijită strângeau telefoane mobile minuscule, gata să-și ofere serviciile În orice moment. Harry primise o astfel de ofertă la o jumătate de oră după ce se cazase. O voce cu accent texan și inflexiuni chinezești Îi gângurise: „Bună, păsărel, te simți singur În seara asta?“. Și, deși fusese tentat, Harry era veterinar și știa foarte bine care sunt căile cele mai prielnice pentru transmiterea paraziților și a virușilor mortali. Jos, băiete. Bravo. Bennie Trueba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să-l asculte pe Stevie Ray Vaughan la CD-player În timp ce se ținea după Roxanne care era ocupată să Înregistreze cu camera fragmente de viață de treizeci de secunde. Într-o mână avea un microfon digital cu care Înregistra vocile cu inflexiuni muzicale, acest adevărat obbligato 1 al comerțului. În depărtare, Wendy și Wyatt descoperiseră o cărare umbroasă care ducea la o pădurice de bambus și o apucară Într-acolo mână În mână. Wendy Încă nu-și revenise după ceea ce interpretase ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
te întorci, de-a lungul brățării, pentru a reveni în același loc. Pe drumul de întoarcere citeai fraza invers, de la dreapta la stânga, fără ca înțelesul ei să se schimbe." Desigur că o asemenea tematică implică un rețetar stilistic extrem de elaborat, cu inflexiuni mito poematice calofile. Andrei Oișteanu nu economisește nimic din resursele metastatice ale parabolei, răsfățându-și proza cu o feerie de simboluri, preluate din antropologie, cultura tradițională și ezoterism. Această aglomerare tensionată, obositoare la un moment dat, se resoarbe însă într-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
doar să vadă deasupra sa conturul bârnelor lungi ale tavanului. O umbră i se postă în față. Pe fundalul luminii proiectate de flacără, văzu aplecându-se asupra lui chipul unei femei. — Te-ai trezit. Bine! auzi în galo-romană, însă cu inflexiunea tipică a helveților. Glasul, cu un timbru puțin aspru, îi păru a fi al unei femei nu foarte tinere. — Ți-e foame? Gura sa încleiată părea să se deschidă cu greu pentru răspuns. înghiți înainte de a vorbi. Nu... sete! Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
că el le cunoaște, ca de pildă faptul că oameni bogați, ca Peter Yerd și John Nesbitt, se aflau în spatele problemei lui. Nici măcar, hotărî Craig, nu putea spune că Anrella juca prost. Plânsese la momentul potrivit, vocea ei avusese toate inflexiunile corespunzătoare, iar momentul sculării în picioare și mersul descumpănit au fost o treabă frumos sincronizată. Cu toate acestea, nu o credea. Cinstit, categoric, definitiv, nu credea nici una din vorbele ei. I-ar fi fost greu să definească exact motivele neîncrederii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
te întorci, de-a lungul brățării, pentru a reveni în același loc. Pe drumul de întoarcere citeai fraza invers, de la dreapta la stânga, fără ca înțelesul ei să se schimbe." Desigur că o asemenea tematică implică un rețetar stilistic extrem de elaborat, cu inflexiuni mito poematice calofile. Andrei Oișteanu nu economisește nimic din resursele metastatice ale parabolei, răsfățându-și proza cu o feerie de simboluri, preluate din antropologie, cultura tradițională și ezoterism. Această aglomerare tensionată, obositoare la un moment dat, se resoarbe însă într-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de viață și când femeia iubită, în voința ei de a nu muri, își întinde brațele către altul, către bărbatul tânăr, către acela care-i făgăduiește mai sigur nemurirea. Voința de a nu muri, exprimată în fiecare zâmbet, în fiecare inflexiune a vocii, în fiecare gest al celor doi, știința a identifi-cat-o în elementul etern - plasma originară, viața în sine - pe care natura a reușit s-o creeze cu sforțări de miliarde de ani, și acum vrea s-o păstreze cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
curioasă "mediteranizarea muzicii", executată aici, între crâșme și barace, de acești țărani și mahalagii, care-și fac stagiul militar. Totuși, corectând mental micile "variații", Carmen-ul din Bălțătești îmi face plăcere. Sunetele se țes cu razele soarelui, deja tomnatic. Unele inflexiuni au culoarea razelor, sunt fire sonore de aur, care zboară prin văzduh ca fosfenele 1. Carmen geme de pasiune mortală, pe care în zadar ai căutat-o în același grad în nuvela din care a fost extras libretul. Iubirea, nebunia
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pe care o sărutam mereu, în toate felurile. Stând cu fața întoarsă, în întuneric și sub copacul care ne adăpostea și făcea întunecimea mai densă, nu puteam să-i văd bine fața. Dar din atitudinea corpului, din reacția mâinii, din inflexiunile brațului îmi pare (acum, căci atunci nu gândeam nimic) că era tulburată, încurcată, alarmată, moleșită, fără voință. În sfârșit, repurtând cea mai mare victorie asupra mea de când exist, am lăsat din mână mica pradă - ea și-a trecut din nou
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
intelectualului îi corespund formulările eliptice, timidității lui pofticioase, punctele de suspensie, insinuările, lucidității și experienței culturale, stilul critic, eseistic. Exprimarea sinonimică răspunde deliciului senzual, de parcă fiecare cuvânt în plus îl satisface mental: "Dar din atitudinea corpului, din reacția mâinii, din inflexiunile brațului îmi pare (acum, căci atunci nu gândeam nimic) ca era tulburată, încurcată, alarmată, moleșită, fără voință" (p. 157). Ca impresie de ansamblu, textul este, pe rând, mozaicat, sinuos și contradictoriu, efect al nehotărârii, precum personajul masculin, misterios și provocator
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
îmi apăreau ca niște vechi și prețuiți prieteni. — Cu ce se ocupă omul ăsta? și-a continuat doamna de onoare investigația când am ieșit iar la suprafață, după al doilea acces de tuse. — Vă referiți la Seymour? am întrebat. După inflexiunile glasului ei, era limpede că se gândea la niște lucruri infame. Pe urmă, brusc, mi s-a năzărit - și era o pură intuiție - că poate se afla în posesia tainică a unor diverse date răzlețe din biografia lui Seymour; adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
adăugat ea. Toate-s bune și frumoase. Ce vreți să spuneți? Ce s-a întâmplat? a întrebat doamna Silsburn întărâtată. — Exact ce am spus. Mirele nu mai e deranjat de fericire. În vocea doamnei de onoare răzbea din nou o inflexiune familiară. — Cum vine asta? Cu cine ai vorbit? a întrebat locotenentul. Ai discutat cu doamna Fedder? — Am spus doar că am vorbit cu toți. Cu toți în afară de mireasa rușinoasă. Pentru că ea și mirele au fugit. (Apoi, întorcându-se spre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
chestiune. Bineînțeles, ar trebui luat În considerare și conținutul documentelor... — Dar a zis că nimeni nu știe despre ce-i vorba În ele. Răspunse prompt, fără ezitare, ca o minge care sare odată ce-ai pus-o În mișcare, dar inflexiunile vocii nu erau cu nimic schimbate față de clipele anterioare. — Erau oare documente ale Întreprinderii unde lucra? — Tot ce știu este că nu prezentau mare importanță. — Mie-mi trebuie adevărul gol-goluț, și nu presupuneri... O să mă duc mîine la Întreprindere și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
o atât de mare plasticitate încât mă gândii ce fericite trebuie să fie elevele acelor clase ascultând-o, căci nu putea vorbi acolo altfel decât acum, pentru că rostea substanța. Târziu, încheind vorbirea despre Proust, recită din Verlaine și Baudelaire, iar inflexiunile vocii căpătară tandreți și capcane în care se rotiră toți musafirii acelei nopți, acum plecați (dansând, pălăvrăgind sau jucând cărți), fiecare mai bun decât era în realitate, ea se sculă, deretecă niște nimicuri în bufetul din față, se reîntoarse, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mi răsări la ceasul acela de primăvară, de taină și duh. Vizavi de mine râdea - plângea, pe perete, arlechinul dăruit in 1946; avusese răbdarea de intermediar al lumii mele, nemișcat peste decenii. Ana vorbea. Era în tonalitatea vocii și în inflexiunile rostirilor ce urmară (după ce servi șirul de meseni, își aduse un scaun și, forțând un mic deranjament, se așeză între mine și cel din dreapta, secretarul școlii, un bărbat tânăr și chipeș) o ridicare de mari cortine peste timpuri în adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Zâmbi. Pe dată fața îi fu adumbrită de o tristețe vagă în mod absurd mi se făcu deodată dor de ea, deși încă nu plecase. O și vedeam departe, niciodată întoarsă și începui să duc aberant dorul vocii ei cu inflexiunile de tandrețe știute de mulți ani în urmă. Și o vedeam întoarsă în tinerețe răsărind în alte lumi, un fel de Circe în drumul lui Ulise. Era așa sau altfel, n-are importanță; important era numai felul în care ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și o conferință. Demnitarul român s-a achitat de promisiunea făcută liderului Chinei, Mao Zedong. Au contat atât ideile, judecățile și comentariile, cât și iscusința cu care acestea au fost expuse, starea de spirit prietenească și solidară ce transpărea din inflexiunile vocii, gestică și anecdote; convingătoare a fost și traducerea realizată cu profesionalism și pasiune de Tincuța. Structura conferințelor sau expunerilor prezentate de dr. Petru Groza era de regulă următoarea. La început, șeful statului român mulțumea pentru primirea ce i s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]