6,411 matches
-
dorește să le sustragă este atins. ... 139. De altfel, chiar și din opinia tehnică exprimată de un specialist în domeniul electronic în condițiile expuse a rezultat că, atunci când este dată comanda de blocare a ușilor autovehiculului posesorului de către infractor, efectul acesteia constă în faptul că posesorul autoturismului nu este conștient că ușile au rămas neblocate. Această comandă "este echivalentă cu descuierea ușilor automobilului, iar folosirea dispozitivului de blocare este echivalentă cu folosirea unei chei mincinoase, deoarece permite descuierea, fără
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
penal anterior și care constă în facultatea recunoscută instanței de judecată de a renunța definitiv la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru o persoană găsită vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, pentru resocializarea căreia - ținând seama de gravitatea infracțiunii, de persoana infractorului și de conduita avută de acesta anterior și ulterior comiterii faptei - este suficientă aplicarea unui avertisment. Rațiunea renunțării la aplicarea pedepsei o reprezintă săvârșirea unor fapte infracționale care au o gravitate redusă, infractorul putând fi exonerat de la aplicarea unei
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
ținând seama de gravitatea infracțiunii, de persoana infractorului și de conduita avută de acesta anterior și ulterior comiterii faptei - este suficientă aplicarea unui avertisment. Rațiunea renunțării la aplicarea pedepsei o reprezintă săvârșirea unor fapte infracționale care au o gravitate redusă, infractorul putând fi exonerat de la aplicarea unei pedepse, fiind suficiente constatarea faptelor și atenționarea infractorului cu privire la conduita viitoare. Potrivit legii penale în vigoare, pentru ca instanța să poată dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, trebuie să fie întrunite condițiile
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
și ulterior comiterii faptei - este suficientă aplicarea unui avertisment. Rațiunea renunțării la aplicarea pedepsei o reprezintă săvârșirea unor fapte infracționale care au o gravitate redusă, infractorul putând fi exonerat de la aplicarea unei pedepse, fiind suficiente constatarea faptelor și atenționarea infractorului cu privire la conduita viitoare. Potrivit legii penale în vigoare, pentru ca instanța să poată dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, trebuie să fie întrunite condițiile pozitive referitoare la gravitatea redusă a infracțiunii și la conduita infractorului, reglementate în art. 80
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
constatarea faptelor și atenționarea infractorului cu privire la conduita viitoare. Potrivit legii penale în vigoare, pentru ca instanța să poată dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, trebuie să fie întrunite condițiile pozitive referitoare la gravitatea redusă a infracțiunii și la conduita infractorului, reglementate în art. 80 alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal. Renunțarea la aplicarea pedepsei nu este exclusiv o exprimare a voinței instanței de judecată, actualul Cod penal stabilind, de asemenea, în art. 80 alin. (2), condiții negative
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal. Renunțarea la aplicarea pedepsei nu este exclusiv o exprimare a voinței instanței de judecată, actualul Cod penal stabilind, de asemenea, în art. 80 alin. (2), condiții negative cu privire la persoana infractorului sau cu privire la limita maximă specială a pedepsei pentru care se poate aplica, față de prevederile art. 18^1 din Codul penal din 1969, care țineau seama doar de gradul de pericol social concret al faptei, așadar, de modul și
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, instanța stabilind un termen de supraveghere a conduitei condamnatului. Art. 83 din Codul penal reglementează condițiile amânării aplicării pedepsei, acestea privind gravitatea infracțiunii săvârșite, cuantumul pedepsei stabilite de instanță, conduita anterioară a infractorului și acordul acestuia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Condițiile care privesc persoana infractorului sunt destinate să contribuie la formarea aprecierii instanței că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară. ... 17. Curtea reține că art. 20
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
Art. 83 din Codul penal reglementează condițiile amânării aplicării pedepsei, acestea privind gravitatea infracțiunii săvârșite, cuantumul pedepsei stabilite de instanță, conduita anterioară a infractorului și acordul acestuia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. Condițiile care privesc persoana infractorului sunt destinate să contribuie la formarea aprecierii instanței că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară. ... 17. Curtea reține că art. 20 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, criticat în prezenta cauză, reglementează un caz special de renunțare la
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
renunțarea la aplicarea pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei, sub condiția ca, până la momentul pronunțării hotărârii, inculpatul să fi respectat protocolul programului integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. Aceasta din urmă constituie o condiție specifică referitoare la persoana infractorului, care a săvârșit infracțiunile prevăzute în art. 4 din Legea nr. 143/2000, conduita ulterioară a acestuia fiind destinată să contribuie la formarea aprecierii instanței că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară. În mod similar dreptului comun în materie
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
respectiv amânarea aplicării pedepsei nefiind exclusiv o exprimare a voinței instanței de judecată. Astfel, în condițiile în care renunțarea la aplicarea pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei în materia prevenirii și combaterii consumului ilicit de droguri nu constituie un drept al infractorului, ci o facultate a instanței de judecată, care apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea cu privire la persoana acestuia, Curtea constată că susținerile autorului sunt neîntemeiate, norma criticată fiind în
DECIZIA nr. 127 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271849]
-
o tentativă la infracțiunea de omor nu constituie o consecință a condamnării anterioare, ci a faptului că persoana respectivă a comis o altă infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor, fapt ce reflectă o periculozitate sporită a infractorului și justifică o sancționare mai aspră a acestuia în considerarea acestui element de fapt ce circumstanțiază persoana. Ca atare, efectele reabilitării nu pot fi extinse, pe calea unei interpretări prin analogie, asupra a ceea ce s-a stabilit cu autoritate
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
inculpații au fost condamnați în primă instanță pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de dispozițiile criticate. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească a reținut că transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42, la fel ca infracțiunile de tăinuire, favorizare a infractorului sau spălare a banilor, este o infracțiune distinctă de cea de braconaj din care provine vânatul (produs al infracțiunii). Caracterul subsecvent al acestei infracțiuni - transportul vânatului - rezultă din împrejurarea că derivă dintr-o altă infracțiune care constituie situația premisă. Dacă
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
a înlesni sau a ascunde o altă infracțiune; conexitatea poate fi etiologică (o infracțiune este comisă pentru înlesnirea săvârșirii altei infracțiuni), caz în care există două infracțiuni, una scop și una mijloc, ambele comise cu intenție, ori poate fi consecvențială, infractorul săvârșind o infracțiune pentru a ascunde o altă infracțiune săvârșită anterior. ... 14. Așa fiind, Curtea a observat că dispozițiile art. 42 din Legea nr. 407/2006 incriminează infracțiunea de braconaj, fiind reglementate mai multe variante alternative de săvârșire a acesteia. În
DECIZIA nr. 54 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271161]
-
după cum urmează: [...] b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. “ ; ... – Art. 40 alin. (1) din Codul penal: „Dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art. 39.“ ... ... 40. Autorii excepției susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la claritatea și previzibilitatea legii, art. 11 alin. (1
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015. ... 44. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate reglementează în materia sancționării concursului de infracțiuni săvârșite de persoana fizică, infractor major, pentru ipoteza în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, instituind tratamentul penal al concursului de infracțiuni prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu și fix. Așadar, potrivit prevederilor precitate, dacă pentru infracțiunile concurente s-au stabilit
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere și instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și sancționarea pluralității de infracțiuni, în condițiile în care, sub imperiul fostei reglementări, pluralitatea de infracțiuni, deși un indiciu important privind periculozitatea sporită a infractorului, rămânea practic nesancționată, cauza de agravare fiind în foarte multe situații ignorată de instanțe în stabilirea pedepsei rezultante, din cauza faptului că sporul de pedeapsă prevăzut de lege avea un caracter facultativ, așa încât noul Cod penal răspunde unei puternice
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. Așa fiind, Curtea a reținut că prin adoptarea noului regim juridic de sancționare a celor două forme de concurs de infracțiuni, real și formal - referitor la persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere. ... 46. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și
DECIZIA nr. 93 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271250]
-
puterea de stabilire a pedepsei în cadrul anumitor limite predeterminate - minimul și maximul special al pedepsei -, dar, totodată, îi oferă aceluiași judecător instrumentele care îi permit alegerea și determinarea unei sancțiuni concrete, în raport cu particularitățile faptei și cu persoana infractorului (Decizia nr. 307 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1018 din 19 octombrie 2022, paragraful 18). ... 28. Astfel, în prima etapă a operațiunii de determinare concretă a pedepsei, în cazul aplicării procedurii abreviate
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
să își producă efecte chiar în cazul înstrăinării bunurilor supuse unei asemenea măsuri, potrivit art. 112 alin. (3) din Codul penal, în cazul în care bunurile ce urmează a fi supuse confiscării nu se mai regăsesc în posesia sau patrimoniul infractorului, iar persoana căreia îi aparțin nu a cunoscut scopul folosirii lor, confiscându-se echivalentul în bani al acestora. Coroborând dispozițiile art. 249 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală cu cele ale art. 91 alin. (1) teza a
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
se arată că art. 266 din Codul penal referitor la infracțiunea de nedenunțare prevede, la alin. (2), faptul că nedenunțarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește; art. 269 din Codul penal referitor la infracțiunea de favorizare a infractorului prevede, la alin. (3), că favorizarea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește; art. 270 din Codul penal referitor la infracțiunea de tăinuire prevede, la alin. (3), că tăinuirea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
I penală opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată, în acest sens, că autorul invocă în susținerea excepției de neconstituționalitate o aparentă discriminare, fiind de competența legiuitorului de a decide care împrejurări vădesc o periculozitate deosebită a unui infractor, respectiv comiterea unei infracțiuni foarte grave, cum este infracțiunea de omor, de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor. Se mai susține că chestiunile de drept anterior menționate
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
Justiție în recurs în interesul legii. Deși a vizat o altă chestiune de drept substanțial (posibilitatea contopirii de către instanțele de control judiciar a pedepsei aplicate pentru infracțiunea care a făcut obiectul judecății cu pedepse aplicate infracțiunilor concurente pentru care infractorul a fost condamnat definitiv, în cazul în care contopirea nu a fost efectuată mai întâi de către instanța de fond), s-au apreciat aplicabile mutatis mutandis considerentele acestei decizii și în problema de drept a cărei dezlegare se solicită în
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
consacrat principiul legalității incriminării în art. 1 alin. (1), statuând că legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni, spre deosebire de Codul penal anterior care prevedea în art. 2 că legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infractorilor și măsurile ce se pot lua în cazul săvârșirii acestor fapte. După cum s-a observat în doctrină^1 noua formulare este corectă, deoarece subliniază că legea penală și nu legea, în general, prevede care fapte constituie infracțiuni. ^1 Antoniu G.
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
va proceda la contopirea pedepselor, aplicând dispozițiile art. 39 din Codul penal, în cazul în care niciuna dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului nu a fost judecată definitiv, și, respectiv, prevederile art. 40 din Codul penal, în situația în care infractorul a fost condamnat definitiv înainte de a fi fost judecat pentru infracțiunea concurentă. După stabilirea pedepsei rezultante, din cuantumul acesteia se va computa durata măsurii preventive privative de libertate, potrivit prevederilor art. 72 alin. (1) din Codul penal coroborate cu
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
cum urmează: (...) b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (...); Articolul 40 - Contopirea pedepselor pentru infracțiuni concurente (1) Dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art. 39. (2) Dispozițiile art. 39 se aplică și în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că cel condamnat mai
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]